Dobrogea Nouă, noiembrie 1960 (Anul 13, nr. 3808-3833)

1960-11-01 / nr. 3808

V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Gigan­a! Comitetului regional P. M. R. Constanța și al Sfatului popular regional Anul XIII nr. 3808 Marți 1 noiembrie 1960 4 pagini 20 bani Ne scriu corespondenții voluntari Cu planul anual îndeplinit Mecanizatorii de la S.M.T. Pante­­limonu, raionul l­irșova, au sărbătorit zilele trecute un eveniment deosebit de important: stațiunea și-a îndeplinit planul de producție anual cu 25 de zile înainte de termen. Prețul de cost pe hectarul de arătură normală a fost redus cu 8 lei, realizîndu-se economii în sumă de aproape 700.000 lei la piese de schimb și carburanți. O con­tribuție de seamă la realizarea aces­tui succes și-au dat-o brigăzile con­duse de Tam­ase Dumitru, membru de partid, Voinescu Constantin și trac­toriștii Hatiu Ion, Alexe Ion și mulți alții. Muncitorii și mecanizatorii de la S.M.T. Pantelimonu au închinat suc­cesul lor celui de-al IV-lea Congres al sindicatelor, care a avut loc zilele trecute la București. N. BADEA Fruntașii gospodăriei Zilele trecute gospodăria colectivă din satul Ilagieni, raionul Negru Vo­dă, și-a îndeplinit planul stabilit la insămințarea artificială a oilor. Astfel, au fost montate artificial un număr de 1.100 oi, așa cum s-a prevăzut ini­țial. Fruntașii gospodăriei la efectua­rea acestei lucrări sunt brigadierul zootehnic Müterem Kusep și colecti­vistul operator Aidar Kenan. SELED IN DEV LET Pe sfîrșite cu recoltatul porumbului Colectiviștii din Mangalia sînt ne­sfîrșite cu recoltatul porumbului. Pi­nă acum s-a recoltat peste 80 la sută din suprafața tnsămînțată. Producția realizată trece de 3.500 kg c­u porumb boabe la ha, fruntași din acest punct de vedere fiind colectiviștii Dumitru G. Graure, N. Constantin și alții, care au obținut cele mai mari producții. O contribuție de seamă la realizarea a­­cestei producții și-au adus-o mecani­zatorii din brigada condusă de Co­­man Gheorghe, de la S.M.T. „23 Au­­,­gust", care au efectuat numai lucrări­­ de bună calitate. Printre aceștia a­­mintim pe Mirea Ion, Dogaru Simian1 și alții. NEȚOI C. Se dezvoltă gospodăria colectivă Colectiviștii din comuna Cota Văii, raionul Negru Vodă, obțin succese în­semnate pe linia consolidării econo­­mico-organizatorice a gospodăriei co­lective. Până acum gospodăria și-a îndeplinit planul de producție la lapte ( pe cap de vacă, producția de lapte­ și lină pe cap de oaie s-a depășit cat 4 litri și respectiv 0,00 kg, iar planul la laptele contractat s-a depășit cu 10.000 litri. De asemenea, colectiviștii au vîndut statului in acest an piste 4 vagoane de carne, obținind însemnate venituri bănești. ION U BASCOVEANU, Importante inovații aplicate în S.M.T.-uri Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Con­siliului de Miniștri cu privire la ridicarea nivelului tehnic al pro­ducției a stimulat și preocupările colectivelor de inovatori din S.M.T.­­urile regiunii noastre, pe linia gă­sirii celor mai importante teme pentru îmbunătățirea funcțională a parcului de mașini și tractoare, pen­tru mărirea randamentului acestuia, în special la lucrările de recoltare și pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor executate. In acest scop, de la începutul a­­nului în S.M.T.-urile din regiune s-au făcut peste 80 propuneri de inovații, dintre care 67 au fost ac­ceptate pentru aplicare, cu o efi­ciență economică antecalculată de circa 200.000 lei. Un număr de­­ inovații au fost generalizate în cursul acestui an în toate S.M.T.­­urile din regiune. Printre acestea se numără: litrometrul (dispozitiv pentru măsurarea combustibilului consumat de tractor) realizat de un colectiv de inovatori de la S.M.T. Valu Traian și care contribuie la introducerea disciplinei în manevra­rea și consumul combustibilului, dispozitivul de prășit chimic pe rîn­­duri, adaptat la cultivatorul C.P.U.- 4,2, realizat la S.M.T. Chirnogeni și mașina de tocat sfecla furajeră în macaroane subțiri, realizată la S.M.T. Sibioara. Inovația unui colectiv de la S.M.T. Valu Traian, intitulată :­Plug purtat pentru desfundat cu admi­nistrarea concomitentă a îngrășă­mintelor în soln, care este folosită cu succes în prezent la desfunda­­tul și îngrășatul loturilor record din cuprinsul regiunii, aduce im­portante economii de zil? muncă în gospodăriile colective deservite. De asemenea, mașina de tăiat coceni de porumb în urma recoltării știu­­leților (inovație făcută la S.M.T. Independența prin transformarea unei secerători-legători propusă spre casare) contribuie la eliberarea de coceni într-un timp scurt a tere­nurilor destinate pregătirilor pen­tru însămînțările de toamnă, în­locuind astfel zilnic cite 50 brațe de muncă. Succese ale mecanizatorilor de la S.M.T. Tulcea Mecanizatorii din cadrul S.M.T -ului Tulcea au desfășurat în actuala campanie de toamnă o activitate susținută. Printre bri­găzile care au obținut cele mai frumoase succese se numără cele conduse de Vaier Clain, Buftei Vasile și Giurgea Petre. De pil­dă, mecanizatorii din brigada a 9-a au rea­lizat peste 95 la sută din planul anual. Merită evidențiați pentru lucrările de bună calitate tracto­riștii Mironescu Geor­ge și Toader Ion, care și-au depășit planul cu 61 și respectiv 11 la sută. ȚUȚUIANU M., coresp. mmm TJTii I >sî> x , x X Candidata depar-X © tid Gheorghe Ste­ Î| " la, tînăra pe care­ o vedeți în foto-X 8 grafia de față, este|| una dintre frunta­ jg­­ele colectivului în­ care lucrează. In­­­tr-adevăr, la fieca­­­re sfîrșit de lună,|| tovarășii de la or­a­­ganizarea de la Fabrica muncii || de|| ambalaje înscriu în metalicei dreptul­ numelui ei depășiri H ale planului de­ X producție de 5—10^­­• la sută, % Venituri mari din creșterea viței altoite De curînd am vizitat pepiniera viticolă a G.A.C.-ului Niculițel. Vița altoită în primăvară a crescut, s-a dezvoltat, iar frunzele au căpătat o culoare ruginie. Colectiviștii vor începe în curînd livrarea coarde­lor de viță altoită la gospodăriile colective cu care au încheiat con­tract. Cele 2.040.000 fire de viță din această pepinieră au fost îngrijite cu multă atenție de către colecti­viștii din Niculițel. Dintre cei care au dat cea mai mare atenție îngri­jirii viței de vie merită a fi evi­dențiați Marcu Vasile, Sechilă Eca­­terina și Dogaru C. Constantin. In urma valorificării acestei vite se va obține un venit de 3.500.000 lei. ȘTEFAN VASILICA, coresp. =GS339 £)£ 5 £ 9: 31/WWi la Vești din industrie Bogată activitate centrul de vinificație O dată cu venirea toamnei și-au deschis porțile și centrele de vini­­ficație. Printre unitățile de acest fel, o susținută activitate desfă­șoară colectivul centrului de vini­­ficație de la Babadag, condus de tovarășul Balcan Ion. Zilnic, de la gospodăriile colective din raza de activitate a centrului sosesc mari cantități de struguri, pe care co­lectivul centrului îi sortează,­ cu o­­perativitate și îi vinifică. Pină in prezent acest centru a preluat peste 100 vagoane de struguri. In frun­tea gospodăriilor colective care va­lorifică strugurii prin centrul de vi­­nificație trebuie citate cele din Ze­­bil, Sarichiioi, Satu Nou și Babadag. Brigada piscicola a colectivei a obținut rod bogat Brigada piscicolă din cadrul gos­podăriei agricole colective „Elena Pavel“ din Babadag, condusă de brigadierul Ifrim Grigore, desfă­șoară o însuflețită muncă în vede­rea îndeplinirii și depășirii sarci­nilor de plan. De la începutul a­nului și până în prezent această bri­gadă și-a depășit planul la pescuit cu 25 la sută. Pentru a se obține o producție mai mare de pește, zi­lele trecute pescarii Ifrim Grigore, Cuprian Filip și Achim Vasile au trecut la închiderea unei opașine pe o însemnată suprafață din lacul Babadag. C. DOLN­ICEANU, coresp. Economii la prețul de cost al construcțiilor . Constructorii din cadrul între­prinderii nr. 1 a T.C.E.H. au reușit în ultima vreme să obțină impor­tante succese în ceea ce privește reducerea prețului de cost al lo­cuințelor. Printr-o mai bună orga­nizare a lucrului, aprovizionarea cu materiale s-a făcut la timp, iar utilajele și forța de lucru au fost mai bine folosite. Aceasta a­ făcut ca timpul de execuție al noilor­­ blocuri de locuințe să fie mult re­dus față de anii trecuți. De ase­menea, constructorii au acordat toată grija manipulării și păstrării materialelor. Toate acestea au fă­cut ca, numai în trimestrul III, ei să realizeze economii la prețul de cost cu 300.000 lei mai mult decit sarcina planificată. Mi­­­liDi fi­ind­ si 29 in­ Colectivul de oțeluri de la I.M.U. Medgidia, în fruntea căruia s-au situat comuniștii Cojocaru Dumitru, Cuciureanu Iordan și al­ții, a raportat la 29 octombrie elaborarea a 203,723 kg de oțel li­chid. Această importantă realizare depășește cu peste 40 la sută pla­nul lunar și constituie cea mai mare producție de oțel realizată de oțelarii din regiunea noastră până în prezent. Dezvoltarea sectorului zootehnic în centrul atenției însuflețiți de Direc­tivele celui de-al III- l­ea Congres al parti­dului și îndrumați de organizația de partid, colectiviștii din comu­na Limanu,­­ținind seama de posibilitățile gospodăriei lor colec­tive, au întocmit de curînd un plan măsuri privind dez­de­voltarea sectorului zootehnic în următorii cinci ani. Astfel, ei și-au propus ca pînă la sfîrșitul anului 1965 sectorul zootehnic să crească deosebit de mult ; numai numărul vacilor de lapte tre­buie să ajungă la 563. De asemenea, în planul de măsuri co­lectiviștii și-au propus construirea unor noi obiective necesare a­­dăpostirii de animale efectivului în con­tinuă creștere. V. MIHALCEA, ★coresp. In cadrul gospodă­riei colective „6 Mar­tie“ din comuna Va­lea Nucarilor s-a or­ganizat și funcționea­ză un punct de însă­­mînțări artificiale la oi. In acest scop, con­siliul de conducere a luat măsuri pentru crearea condițiilor co­respunzătoare, prin pregătirea unui local special amenajat și prin școlarizarea unui operator. Sub supra­vegherea brigadierului zootehnist Nani Evdo­­chim, operatorul Doro­­băț Vasile execută în­­sămințarea artificială la oi conform reguli­lor zootehnice. T. BANESCU. coresp. COMUNICAT In ziua de 31 octombrie a. c., în sala de ședințe a Marii Adunări Naționale, au înce­put lucrările plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor supleanți ai Comitetului Cen­tral, primii secretari și secretari ai comitete­lor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, președinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale­­ și ale unor sfaturi populare orășenești și ra­ionale, miniștri, miniștri adjuncți și secre­tari generali ai ministerelor, șefi ai secțiilor C.C. al P.M.R., conducerile centrale ale sin­dicatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din marile întreprinderi, academicieni, oa­meni de știință, directori ai institutelor de cercetări științifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din econo­mie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar Comitetului Central al Partidului Muncito­a­­­esc Român, asupra proiectului planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul­­ 1961. Lucrările plenarei continuăm De pe fiecare hectar 830 lei venit peste plan In acest an la gospodăria colec­tivă din comuna Fîntînele, raio­nul Istria, floarea-soarelui ,a fost cultivată pe o suprafață de 230 hectare, revenind fiecărei brigăzi c­­e 54 hectare. Producția planifi­cată a fost în medie, pe întreaga suprafață, de 1.170 kg la hectar. Brigăzii I de cîmp, conduse de co­munistul Băleanu Alexandru, i-au revenit, ca și celorlalte brigăzi, 54 hectare. Această suprafață, imediat după însămînțare a fost repartizată pe echipe și apoi pe brațe de mun­că, în vederea aplicării acordului individual și a retribuției­,după pro­ducția realizată. Intre echipele bri­găzii și între colectiviști, în cadrul fiecărei echipe, a pornit o între­cere entuziastă pentru executarea prășitului mecanic și manual la timp și de bună calitate. In timpul vegetației cultura era urmărită și controlată cu atenție, pentru a nu rămîne buruiană netăiată­ sau pă­­mînt cu scoarță, neafînat. Șefii de controlau cultura nu numai pe suprafața repartizată lor, ci și pe parcelele echipelor vecine.­­ De la început, în cadrul în­trecerii dintre echipe s-a observat că cele conduse de Frătuțu Ion și Fiîrialia Ilie lucrează mai bine. Ca­litatea lucrărilor executate de mem­brii acestor două echipe era la fel de bună și era greu de prevăzut care din ele va cîștiga întrecerea, ne spunea brigadierul Băleanu Ale­xandru. La recoltare însă, datorită aglo­merării lucrărilor și faptului că te­renul trebuia urgent eliberat în ve­derea executării arăturii și însă­­mînțării lui cu grîu, nu s-a mai lu­crat ca înainte — fiecare să recol­teze floarea-soarelui de pe parcela pe care a executat prășitul — ci pe echipe. Totuși, fiecare­ echipă s-a străduit să termine această lu­crare în cel mai scurt timp și să înlăture complet pierderile prin scuturare. La echipele conduse de Frătuțu și Poștali, capitulele au fost tăiate și înfipte în tulpini pînă la coacerea deplină. Producția medie realizată de bri­gada I de pe cele 54 hectare a fost de 1.610 kg de floarea-soarelui la hectar, iar echipa lui Frătuțu Ion, care pînă la urmă a cîștigat între­cerea, a realizat de pe cele 9 hec­tare o producție medie de 1.640 kg la hectar, cu 10 kg mai mult decît echipa lui Poștaicu Ilie, înseamnă că brigada I, condusă de comunistul Băleanu Alexandru, prin depășirea producției planificate cu 440 kg la hectar, a adus gospodăriei colective un venit în plus de peste 800 lei la hectar sau 44.000 lei calculat la întreaga suprafață de 54 hectare. Echipa lui Frătuțu Ion, fruntașă pe brigadă, a adus gospodăriei co­lective un venit în plus de 830 lei la hectarul cultivat, cu floarea-soa­relui sau de 7.900 lei la întreaga su­prafață de 9 hectare. Un venit a­­semănător a adus și echipa con­dusă de Poștaicu Ilie, precum și ce­lelalte echipe din cadrul brigăzii. Asta înseamnă că fiecare echipă va primi pentru depășirea producției de floarea-soarelui 2.400 lei, care vor fi aproape d­­e repartizați membrilor ei, în afară de produsele și banii pentru zilele-muncă efec­tuate în cursul anului. Este important de arătat că prin depășirea producțiilor planificate colectiviștii își măresc considerabil veniturile nu numai prin cantitățile de produse sau prin sumele de bani ce le primesc în funcție de depă­șirea producției. Producînd mai multă floarea-soarelui și mai mult porumb, gospodăria colectivă are posibilitate să valorifice cantități mai mari de astfel de produse și să mărească simțitor valoarea zilei­­muncă. G. IANCU Pentru comunistul Ștefan Du­mitru, inginer la Fabrica de semice­­luloză Palas, buna funcționare a u­tilajelor constituie o sarcină de sea­mă. Iată-l de altfel și in clișeul nostru in timp­ ce verifică funcționa­rea unei pompe de alimentare. Cînd se respectă agrotehnica Gospodăria agricolă de stat din comuna Cobadin, raionul Ne­gru Vodă, a însămîn­­țat în acest an cu po­rumb o suprafață de 856 ha. Tot porumbul a fost însămânțat in arătură adîncimea efectuată la de 30-32 cm, în toamna trecută, folosindu-se la toate plugurile scormonitoa­re de adîn­cime. De a­­semenea, o atenție de­osebită s-a acordat în­corporării în sol a în­grășămintelor chimice și naturale, precum și pregătirii in bune con­­diții a terenului îna­inte de însămînțare. Insămînțatul s-a efec­tuat cu multă grijă, la distanța de 1 m în­tre rînduri și 30-35 cm pe rînd. Ca lucrări de întreținere s-au e­­fectuat 2 prășii e oar­be cu grapa cu colți reglabili (avînd colții întorși înapoi) înainte de răsărirea plantelor, s-a mai dat o grapă pentru ruperea crustei la răsărire, iar după aceea s-au efectuat 3 prașile mecanice în­tre rînduri și tot a­­tîtea manuale pe rînd. Unor sole mai îmbu­­ruienate li s-au făcut chiar 4 prașile meca­nice. Rezultatul acestor lucrări se vede acum, la recoltat. De pe 500 ha s-a realizat o pro­ducție medie de 3.000 kg de boabe la ha, a­­dică cu 450 kg mai mult decit sarcina de plan. Brigada condusă de Kemal Emin, de la secția Lanurile, a obținut de pe 50 ha o producție medie de 3.920 kg de porumb la ha, ceea­ ce înseamnă că și-a depășit planul cu 1370 kg la ha. De asemenea, brigada condusă de Tănase Gheorghe, tot de la aceeași secție, a rea­lizat o medie de 3.520 kg la ha. Diferențele mari de la o brigadă și secție la alta ne a­­rată de fapt că nu peste tot s-a acordat aceeași atenție lucrări­lor de întreținere, densității plantelor la­mp, agrotehnicii în general. Concluzia pe care toți muncitorii de la G.A.S. Cobadin o trag în aceste zile este aceea că producția me­die de porumb pe gos­podărie putea fi mult mai mare. Bineînțeles că muncitorii au în­vățat, din experiența lor proprie, multe lu­cruri folositoare pen­tru viitor. ILAS MIHAI, coresp. EOOOOOOI CU BLOC NOTELUL PE ȘANTIER Ansamblul celor 7 blocuri De acum imaginea a început să capete într-adevăr contururi de­finitive: prima parte a ansamblu­lui de blocuri care vor încadra gara nouă e aproape gara . Cele 7 blo­curi și-au înălțat siluetele până la ultimele nivele și în scurt timp construcția va depăși faza „la ro­șu" — cum spun oamenii de pe șantier. Aceasta înseamnă că curile vor fi date in folosință blo­in cadrul termenului pe care construc­torii s-au angajat să-l respecte­­ sfîrșitul anului acesta, dar două din ele vor fi predate noilor loca­tari, conform unui alt angajament al constructorilor, la 15 noiembrie... Cu șase luni în urmă, cînd lumini­le de neon ale noii gări abia prin­seseră să strălucească, iar pe bule­vardul de­­ curînd croit treceau pri­mele troleibuse sau turisme, pe lo­curile acestea încă se mai aflau că­bătrine­ anacronice față de tendința accentuată de întinerire ce-o manifestă orașul nostru. In numai 6 luni, constructorii au ridi­cat aceste 7 blocuri, realizind un a­­devărat record față de ritmul tra­dițional în care se lucra pînă anul trecut. ... Ii anunțam pe cititorii noștri într-un reportaj publicat anterior că locuințele ce se vor da în folo­sință sunt mult mai spațioase, mai bine împărțite și amenajate. Acum, cînd blocurile au căpătat contururi definitive, le putem spune că ele au și un aspect exterior foarte plăcut. Balcoanele îmbrăcate în sticlă ma­tă coboară pină la partere­­­ care nu mai­ sunt amenajate ca spații comer­ciale, ci cuprind tot locuințe. Plă­cută este și combinația de terasită și masă plastică (vinacet) în culori atractive, cu care vor fi finisate fațadele. De altfel, pentru a găsi cele mai potrivite nuanțe de vina­­cet, constructorii au amenajat o... adevărată expoziție de tencuieli, o­­pinia generală selectind pînă la ur­­­mă culorile cele mai­ plăcute­. ... Arătam că două din blocuri, „R.1" și „R.2", cum apar ele in scriptele constructorilor, sunt de a­­cum gata. Zidarii din echipa meș­terului Savu Nicolae au terminat aici tencuielile exterioare și mai­cu cițiva metri patrați de finisări in apartamentele de la etajele su­perioare. Toată lumea — și­­ condu­cerea șantierului și, beneficiarul și proiectanții ■— e mulțumită de ca­litatea lucrărilor pe care zidarii lui Nicolae Savu le-au executat. Dacă mai adaugi aici și faptul că oamenii aceștia reușesc să scurteze simți­tor timpul de lucru (tencuiala unui bloc a fost făcută in 6 zile în loc de 10), înțelegi lesne de ce echipa e fruntașă pe întreprindere. Printre ultimele lucrări ce au mai rămas de executat la aceste două blocuri se numără și amenajarea balcoanelor. Sudorul Cioancă Nicolae, candidat de partid, pe care-l vedeți în foto­grafia din stingă sădind, un gri­laj la un astfel de balcon, este și el fruntaș pe șantier. ..Intr-o zi, două — spune el ■— termin cu toate bal­­c­onele". Și afirmația sa e înteme­iată pentru că nici n-am ajuns să vizităm blocul vecin și l-am fi vă­zut urcat un etaj mai sus, mește­rind cu aparatul dersndat la un alt balcon. Cu multă sirguință lucrează pe șantier și instalatorii din echipa bătrânului meșter Ghinea Nicolae. Ei au terminat instalațiile de ca­nalizare și de apă și montează a­­cum ultimele chiuvete. Dar ei au și unele necazuri: cazanele de la centrala termică au venit cu intir­­ziere și, dacă prin eforturile lor vor reuși să termine această lucrare în 15 zile, tot vor sta in loc cu trea­ba, pentru că încă n-au sosit că­­zile pentru băi. Ce părere are des­pre aceasta serviciul aprovizionării din cadrul T.C.E.IL ? ... In aceste zile dulgherii din chi­pa lui Stroe Ion lucrează la de­­cofrat, adică dau jos împletitura de schele cu care au fost îmbrăcate cele două blocuri de care aminteam. E interesant să urmărești cu cîtă atenție desfac fiecare bîrnă, fieca­re se îndură, ca nu cumva să lo­vească cauzeze tencuiala proaspătă și să-i stricăciuni. Dacă aici se lucrează la demontatul schelelor, la blocurile celelalte dulgherii fac o treabă inversă. schelele pe care zidarii consolidează și tencui­­torii meșterului Grigore Gheorghe s-au și cățărat, așa cum , se vede în fotografia din dreapta, lu­­crind de zor la lecuielile exteri­oare, astfel că peste o saptămină două, alt și alt bloc din acest an­samblu, de locuințe își va ar­ăt­a fața veselă, proaspăt și plăcut colorată. ... De­ la inginerul Cristian Ionel, care conduce aici unn lot de lucrări, am aflat că in preocuparea lor de­­ a obține un preț de cost al construcției cit mai scăzut, con­structorii au economisit și însemna­te cantități de materiale. De pildă, numai c­u cărămida economisită prin­tr-o îngrijită manipulare și depozi­tare se pot construi aproape 3­­­ eta­je ale unui bloc mare cu­ acestea de per șantier. ... Șapte blocuri noi, alături de celelalte cinci care se ridică acum in centrul orașului, alături de cele­lalte care au fost date in folosință pină acum și de cele a căror con­strucție va începe în toamna a­­ceasta, sute și sute de apartamen­te, alături de miile care se constru­iesc in toate orașele țării, încă o expresie a grijii partidului și gu­vernului pentru ca poporul nostru muncitor să trăiască mai bine. Un program căruia constructorii sunt chemați ca prin munca lor să-i dea viață. Și ca și pe alte șantiere, oa­menii care lucrează sus, pe schelele ansamblului de la gară, se strădu­iesc să fie la înălțimea acestei sar­cini minunate. M. MACAR­IE

Next