Dobrogea Nouă, februarie 1961 (Anul 14, nr. 3886-3909)
1961-02-01 / nr. 3886
K Ă v Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3886 Miercuri 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Vești din întreprinderi Noul contract colectiv De curînd, la I.M.P.L., a avut loc conferința sindicală pe întreprindere, în care a fost analizată îndeplinirea angajamentelor reciproce din contractul colectiv pe anul 1980 și a fost aprobat noul contract colectiv pentru acest an. In 1980, planul de producție a fost îndeplinit cu 11 zile înainte de termenul prevăzut în contractul colectiv, iar prețul de cost a fost redus cu 4,30 la sută față de 3,24 cu era înscris în contract. De asemenea, au fost obținute beneficii peste plan în valoare de 1.177.000 lei, cu 877.000 lei mai mult decât angajamentul inițial. Totuși, se poate spune că nu toate angajamentele din contractul colectiv au fost îndeplinite. Conferința sindicală pe întreprindere a însărcinat comitetul sindicatului să se intereseze îndeaproape ca prevederile noului contract colectiv încheiat să fie integral îndeplinite. VERA VASILE, coresa. Pentru protecția muncii o echipă de inspectori tehnici pentru protecția muncii de pe lingă Consiliul regional sindical a vizitat acum cîteva zile Fabrica „Argus“, în urma cererii acestui colectiv de a i se elibera autorizația de funcționare pe linie de tehnica securității și protecție a muncii, în conformitate cu prevederile Codului muncii. Echipa a constatat că în fabrică au fost luate măsuri eficace pentru protecția muncii. Ca urmare a folosirii raționale a fondurilor alocate, s-au mecanizat muncile grele, la secția de extracție a uleiului, s-a montat o instalație de iluminat antiexplozivă, la secția rafinărie, s-a mecanizat manipularea acidului sulfuric și alte asemenea măsuri. Ținînd cont de măsurile luate pe linie de tehnica securității muncii, inspecția tehnică de stat pentru protecția muncii de pe lingă C.S.R. a eliberat Fabricii „Argus“ autorizația de funcționare nr. 1 din cadrul regiunii Dobrogea. ILIE NICOLAE, coresp. oooooo vă erau ațintiți din nou asupra lui. X — Ce-o face Străjan? S-o înscrie a și el? Hotărîrea lui conta In sat. Nu Xmai că Străjan n-a stat de loc pe gînduri. El știa ce înseamnă gospodăria, vorbise cu colectiviști alte sate despre aceste rosturi din X și X printre primele cereri a fost și al lui. Și cind a intrat Străjan bătut unul în gospodărie, au intrat dintr-o dată, și copiii lui, toți. Avere multăX n-avea Străjan, cum X nu prea aveau nici ceilalți. In afară X de pămint, s-a adunat de la tot ț satul o...herghelie, de cai și numai 17. oi. CU despre . va, ci, porci și alte animale de producție, nimic. Strqjan a adus însă în gospodărie o avere neprețuită, copiii lui harnici, cinstiți și pricepuții gospodari, așa cum era și el. Și, ceilalți au intrat tot cu o astfel de avere. Atîta insă, era de ajuns. Hărnicia și munca lor a fost cheia ( cu care s-a pătruns in secretele păimîntului pentru a-i scoate la iveală bogățiile. Partidul si statul i-a ajutat ca credite, S.M.T.-ul le-a făcut', lucrări bune, și astfel, recoltele au început să crească. Unitatea de', măsură a săracului, dubla, a fost', înlocuită cu zona de bucate. Tractoarele au urcat pînă în creștetul dealurilor iar acolo unde nu era posibil să se are, au rămas pășuni, pa care colectiviștii le-au populat cu cirezi de vaci și de oi. Colectiviștii învățau iarna la cursuri tainele producțiilor bogate și primăvara se aplicau în cimp sau la grajduri. Printre aceștia erau și fiii lui Străjan El însuși a fost totdeauna un exemplu pentru ceilalți. Ea!ema de altădată a Străjanilor, în marea familie, a crescut și mai mult. Constantin Străjan la 62 de ani ai lui, a întinerit de-a binelea. El e șef de echipă într-o brigadă de timp și a efectuat în 1960 aproape 400 de zile-muncă. La bătrînețe Străjan, vrea să recupereze neapărat timpul care nu i-a adus nici o bucurie altădată. Fiica lui cea mai mică, Vasilica, singura necăsătorie. Sînt anumiți oameni in sat care se bucură de o stimă și un prestigiu deosebit. Privirile tuturor sunt ațintite spre ei și ei dau tonul atunci , cind e vorba de treburi de început. , Și cum cea mai mare virtute în ochii , oamenilor simpli și cinstiți, e munica, nu e greu de înțeles că numai prin ea și-au căpătat oamenii aces Ha faima și încrederea locuitorilor. La Horia, in raionul Măcin, unul din aceștia a fost și este și Constantin Străjan. Dacă nu-l cunoșteai și întrebai altă dată de el în sat pe oricine, ți s-ar fi răspuns , cam așa: — N cunosc, cum să nu. Mai rar om ca el, harnic și priceput. In privința aceasta, Străjan o depășea cu mult pe , vecinii lui. Era , omul care se scula cu noaptea in , cap, își pregătea uneltele și când se îngemănau zorile el era în capul locului. Ceilalți auzeau păcănitul roților de la căruța lui și se grăibeau . — Hai, mai repede că Străjan e . la timp acum. Srăjan avea 6 hectare de pornirii , și le muncea cu toată puterea lui, , cu toată rîvna și străduința care-l caracterizau. Și, cu toate acestea, Constantin Străjan era un om sărac. Locuia într-o casă de ceaslmur, învelită cu coceni. Cu despre f agoniseală, dacă n-ar fi muncit în parte pe la chiaburi, familiei Străziari fiu i-ar fi ajuns de-ale gurii de la Îi recoltă la alta. Pentru că, la ce fi j și dumneavoastră socoteala, , Străjan avea șapte copii, plus ei i doi, nouă. Dacă împărțeai cele 6 hectare la 9 inși abia că revenea pentru fiecare cite o palmă de pămint. Și pe urmă, pămintul din Măcin era cel mai sărac și mai prăpădit. Străjan muncea din noapte pină-n noapte, din iarnă pină-n iarnă și la cules abia s-alegea cu cîteva sute de zile la hectar, iar bucatele de pe pămintul chiaburilor trebuia să le dea în două. Se înțelege clar, că atunci, in 1957, cind comuniștii au Snceput să pună cheagul gospodăriei colective, ochii celor care îl connsiderau pe Străjan un om de ispra(Continuare în pag. a III-al a BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI La Fabrica de ciment din Medgidia Colectivul de muncă al Fabricii de ciment din Medgidia întâmpină cu însuflețire alegerile de deputați in Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. Alături de preocupările pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție, cimentiștii participă cu interes la manifestările organizate de comitetul sindicatului pentru popularizarea în rândurile muncitorilor a realizărilor regimului democrat-popular. In secții, se organizează conferințe, seri literare, seri de întrebări și răspunsuri etc. La colțul roșu, a fost expus un fotomontaj cu tema: „Alegerile din trecut și din prezent“ Brigada de agitație și-a întocmit un nou repertoriu cu scenete, recitări și cântece legate de alegeri și se pregătește de primele spectacole. Sub îndrumarea comitetului de partid din fabrică, comitetul sindicatului, avînd sprijinul conducerii administrative, a trecut la organizarea cursurilor de ridicare a calificării. Pentru acest an, s-a preconizat găsirea unor forme mai complexe de ridicare a calificării, care să cuprindă pe toți muncitorii, ținîndu-se totodată seama de specificul fiecărui loc de muncă. și al fiecărei meserii. La cursuri, sunt expuse teme ca: „Ridicarea continuă a nivelului tehnic“, „Perfecționarea proceselor tehnologice“,5 ..Posibilități de reducere a consumului de combustibil“ etc., alături de altele care se adresează nemijlocit fiecărei meserii în parte. Urmărind cu regularitate cursurile, pînă acum, s-au evidențiat o serie de muncitori, ca : Zânei Ion, Damache Ion, Gaidargiu Gheorghe, Sasu Gheorghe și numeroși alții. RADU ION, coresp. Citiți în pagina a II-a Ce au scos în evidență schimburile de experiență de la S.N.M.C. și D.R.N.C. In fotografie, vă prezentăm un instantaneu de la Centrul școlar de mecanizare a agriculturii din Cernavoda. In mijloc, prof. inginer Ungureanu Dumitru, explicând elevilor funcțiunile, regulatorului de la motorul tractorului U.T.O.S—26 CANDIDAȚII VIEȚII NOI Pentru desfășurarea unei bune activități în cadrul gospodăriei agricole colective din satul Ciochlia de Sus, raionul Medgidia, precum și în cadrul comisiei de femei, cetățenii din comună au propus-o pe tovarășa Stana Goian drept candidată a F.D.P. în circumscripția electorală raională nr. 28. Tovarășul Zaharia Vasile, mulgător fruntaș în gospodăria colectivă din comuna Ciocîrlia de Jos, a fost propus candidat al F.D.P. în circumscripția electorală comunală nr. 12. In munca sa, el a obținut in anul ce a trecut, de la cele 12 vaci pe care le îngrijește, o producție medie de 1.8S7 l de lapte de va Sabri Emuria, președintele gospodăriei agricole colective „8 Mai" din Cobadin, este propus pentru a treia oară candidat al F.D.P. in circumscripția electorală raională nr. 34 și circumscripția electorală comunală nr. 13. Tovarășa Baubesc Sadet, învățătoare la Școala medie din Cobadin, pentru buna activitate din cadrul școlii și grija deosebită față de elevi, a fost propusă pentru a doua oară candidată a F.D.P. în circumscripția electorală comunală nr. 15 Cobadin. : OOOOOO: Pregătiri de alegeri CRONICA ELECTORALA In această perioadă premergătoare alegerilor de deputați în Pola- Adunare Națională și în sfaturile populare, în satele regiunii noastre, au loc o seamă de manifestări menite să popularizeze realizările regimului democrat-popular, să i mobilizeze pe oamenii muncii la traducerea în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Desfășurând o muncă concretă, organizațiile de partid au asigurat la casele alegătorului programe variate, au introdus în planurile de muncă ale căminelor culturale conferințe interesante, agitatorii poartă convorbiri cu grupurile de alegători etc. • în perioada aceasta, de pildă, organizațiile de partid din raionul Nîrșova au luat o seamă de măsuri pentru organizarea unor activități interesante, cu conținut, la casele alegătorului. Popularizarea realizărilor obținute de oamenii muncii din patria noastră în anii puterii populare se face în mod sistematic la casele alegătorului prin organizarea de conferințe. Pînă acum, în raionul Hîrșova, s-au ținut 29 de conferințe pe astfel de teme, la care au participat peste 3.400 de cetățeni. De asemenea, la casele alegătorului, se desfășoară o rodnică activitate privind explicarea unor probleme legate de alegerile de la 5 martie. Astfel, agitatorii au organizat peste 300 de convorbiri colective, explicând cu acest prilej alegătorilor caracterul profund democratic al alegerilor de astăzi, superioritatea sistemului nostru electoral. In 34 de case ale alegătorului, s-a citit și prelucrat Legea nr. 9 cu privire la alegeri. • Și în raionul Negru Vodă, sub îndrumarea organizațiilor de partid, casele alegătorului și căminele culturale desfășoară o susținută muncă pentru popularizarea realizărilor regimului democrat-popular. De pildă, la căminul cultural din comuna Pecineaga, a fost organizată o conferință despre sistemul electoral în R.P.R., la care au participat peste 250 de colectiviști. Conferința a fost urmată de un frumos program artistic. Și la căminul cultural din Cerchezu, s-a ținut o astfel de conferință, după care s-a prezentat un program artistic. La casa alegătorului din comuna Cobadin, a fost ținută conferința „Despre realizările regimului democrat-popular“. Au luat parte aproape 300 de muncitori, mecanizatori și colectiviști. • Casele alegătorului din satele raionului Măcin și-au inclus și ele în programul de activitate o seamă de acțiuni interesante. Merită subliniată acțiunea rasei alegătorului din comuna Văcăreni cu privire la organizarea unei întâlniri vârstnici și tinerii care vor întrevpta pentru prima dată la 5 martie. La această întîlnire, agitatorul Tapa Radu, în vîrstă de peste 80 de ani, le-a povestit celor 45 de tineri prezenți despre felul cum se făceau alegerile pe timpul burgheziei, cine vota pe atunci și cine avea dreptul la vot. Bătrânul Țapa Radu a scos în evidență superioritatea sistemului nostru electoral, caracterul profund democratic al alegerilor de astăzi, la care pot lua parte pentru a alege și a fi aleși toți oamenii muncii. Foarte interesantă s-a dovedit și conferința: „Satul nostru azi“, ținută de directorul căminului cultural, Firică Mihai, la casa alegătorului din comuna Turcoaia. La această conferință, au luat parte aproape 300 de cetățeni. Pînă în prezent, în cuprinsul raionului Măcin, la casele alegătorului și căminele culturale au fost ținute 26 de conferințe pe teme ale realizărilor regimului democratpopular, ale sistemului nostru electoral, ale întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor colective. De la adunarea generală a colectiviștilor din Valea Neagră De ce nu se aplică experiența bună a vecinilor ? Adunarea generală a colectiviștilor din Valea Neagră, raionul Medgidia a scos la iveală că în anul 1960 sectorul zootehnic și grădina de legume — sectoare principale care dau cele mai mari venituri bănești — au adus venituri prea mici în raport cu prevederile planului și în comparație cu anii precedenți. Banii obținuți din sectorul zootehnic (282.000 lei) și 54.000 lei din vânzarea produselor realizate în grădina de legume, reprezintă sume prea mici față de posibilitățile pe care le-a avut gospodăria. Pe bună dreptate colectiviștii care au luat cuvântul la discuții se întrebau cu nedumerire : „De ce n-am obținut și noi producții ca vecinii noștri din Palazu Mare“? Desigur că răspunsul s-a aflat mai tîrziu în cadrul dezbaterilor. Bunăoară, colectiviștii Antemir Nicolae, Maviu Ștefan și alții arătau că-n anul trecut, pe vremea cînd trebuia să înceapă pregătirea răsadnițelor, precum și a terenului, consiliul de conducere a amînat fără motiv executarea lucrărilor respective de pe o zi pe alta. De asemenea, cînd s-a început, însămînțarea culturilor planificate s-a desfășurat cu multe lipsuri. Așa spre exemplu, din cele 60 ha destinate pentru grădină, aproape 15 ha n-au fost semănate cu nici un fel de zarzavaturi, pentru că gospodiărria n-a avut răsaduri suficiente de roșii, ardei, morcovi etc. „Mai mult — spunea tovarășul Maviu Ștefan — unele culturi cum ar fi varza, țelina și altele au dat producții foarte slabe, deoarece oamenii care au lucrat în grădina de legume n-au știut cum să cultive aceste culturi“. Colectivistul Caraghete Ion, a arătat că vechiul consiliu de conducere, în frunte cu președintele său Bucovală Enache s-a preocupat prea puțin de organizarea muncii în grădina de legume. Aici n-au existat oameni permanenți, pricepuți în grădinărie. Fără nici un motiv întemeiat, consiliul de conducere a hotărît schimbarea unor colectiviști ca Roșuț Gheorghe, M. Ștefan și alții care lucrau în grădină de aproape 7-8 ani. De asemenea, consiliul de conducere a controlat prea puțin acest sector. Din această cauză zarzavaturile și legumele trimise spre vânzare pe piețele orașului Constanța au fost trimise cu întârziere și prost ambalate. Din discuțiile purtate de colectiviști, s-a desprins faptul că consiliul de conducere și organizația de partid n-au luat măsurile cuvenite pentru aplicarea retribuției după producția obținută a colectiviștilor care au lucrat în grădina de legume. Așa se explică faptul că mulți colectiviști au părăsit grădina de legume și au cerut să lucreze în brigăzile de tâmp. Aceasta este și explicația de ce în unele perioade grădina de legume nu era udată și prășită la timp. De asemenea, consiliul de conducere și biroul organizației de partid i-au sprijinit suficient pe legumicultori să aplice în practică cele învățate la cursurile agrotehnice și din vizitele făcute la gospodăria agricolă colectivă din Palazu Mare. Aceasta, cu atît mai mult cu cît s-au organizat mai multe vizite la Palazu Mare in afară de legăturile personale ale multor din cele două gospodării colectiviști vecine. De ce atunci nu s-a folosit experiența bună a celor din Palazu Mare ? De ce la Valea Neagră s-au obținut răsaduri puține, la un preț ridicat, iar legume timpurii în răsadnițe n-au fost scoase de loc, cînd se știe că vecinii lor sînt fruntași din acest punct de vedere ? Iată deci motivele pentru care colectiviștii din Valea Neagră au realizat producții mici de legume și zarzavaturi. iată cauzele pentru care veniturile din acest sector au fost mai mici cu 229.000 lei. Colectiviștii din Valea Neagră recunosc că și în sectorul zootehnic gospodăria lor este rămasă în urmă față de cea din Palazu Mare. Deși au aceleași posibilități pentru sporirea numărului de animale și a producției acestora, totuși, ei au rămas mult în urma vecinilor lor din Palazu Mare. Așa spre exemplu, ei au realizat doar 1.700 1 de lapte în timp ce la Palazu însă, s-au obținut cîte 3.158 l pe cap de vacă furajată. îngrijitorii de oi au realizat cîte 1,9 kg lină și cîte 321 lapte pe cap de oaie. Cei din Palazu Mare au obținut 3.500 kg lînă și cîte 50 t de lapte pe cap de oaie. Din ce cauză producțiile acestor ferme au fost sub posibilitățile gospodăriei și mai mici decât cele realizate de gospodăria agricolă colectivă vecină? Colectiviștii care au luat cuvântul, printre care Mirea Petre, Băncescu Paraschiva, Băncescu Marin și alții au arătat că organizarea muncii în cadrul brigăzii zootehnice a fost numai pe hârtie. In realitate, la sectorul zootehnic au lucrat doar câțiva oameni. „Nu este deci de mirare, au spus ei, că producția de lapte și lînă a fost așa de mică. Din cauza unei slabe îngrijiri și a unei furajări insuficiente, vacile și oile noastre au dat cu 1.458 1 și respectiv cu 181 lapte mai puțin decât cele din gospodăria vecină“... Din vina consiliului de conducere, construcțiile prevăzute în sectorul zootehnic n-au fost terminate în întregime. Din această cauză, nu toate animalele sunt adăpostite în condiții vii corespunzătoare. Mai mult, conducerea gospodăriei nu s-a îngrijit să creeze colectiviștilor din (Continuare în pag. a III-a) 8ii 9. s PENTRU A PATRA OARA CANDIDAT Cine nu-l cunoaște pe comuniști lul Tatomirescu Mihai de la Degoul C.F.R. Palas ? Portretul lui g ■ a fost de mai multe ori afișat la 8 panoul de onoare, pentru meritele deosebite pe care le-a obținut in ganca de zi cu zi. Că Tatomirescu 8 Mihai este un bun gospodar, un om căruia ii plac ordinea și caii rățenia, o poți afla nu numai de la tovarășii săi de muncă, care au avut multe de învățat de la el, dar și de la cetățenii cartierului Filimon Sîrbul, care l-au ales in repetate rânduri să-i reprezinte in startul popular. Ca revizor de locomotivă, el verifică fiecare locomotivă înainte de a pleca in cursă. g veghează ca acestea să fie bine puse la punct, astfel ca transportul să se desfășoare în condiții bune. Mecanicii de locomotivă, au o Iig vorbă a lor: „Vacă locomotiva a maselor la munca patriotică. Aceasta a fost ideea care l-a călăuzit pe comunistul Tatomirescu nn întreaga sa activitate pe tărâm obștesc. El a fost tot timpul in mijlocul cetățenilor. A constituit exemplu și i-a mobilizat pe aceștia la înfăptuirea unor numeroase acțiuni menite să șteargă diferența dintre cartier și centrul orașului. Și, firmele, amprentele „grijii" J edililor de odinioară, cu ajutorul partidului și guvernului, prin numirea însuflețită a locuitorilor, au fostfy șterse complet. In cartierul Filimoniß Sîrbu, s-au construit străzi noi și g trotuare, s-au extins lumina electrică și canalizarea, s-au construit 8 școli, s-au deschis magazine bine aprovizionate. Numai în anul 1960, în acest cartier, rețeaua electrică a fost prelungită cu 4.000 m și s-au construit și dat în folosință o școală medie. La lucrări, și-au adus contribuția și locuitorii. Acestea sunt numai cîteva din numeroasele realizări care au apărut în anii din urmă in cartierul Filimon Sîrbu. Oamenii au căpătat încredere în comunistul Tatomirescu . Mihai și l-au ales de trei ori , consecutiv deputat in Sfatul popular regional. _ De curînd, cetățenii din circumscripția electorală orășenească nr. 123 l-au desemnat din nou pe comunistul Tatomirescu Mihai drept 8 candidat al F.D.P. în alegerile de la 5 martie. In adunarea in care a fost propus pentru a patra oară 8 candidat al Frontului Democrației Populare, alegătorii care au luat cuvîntul au vorbit cu căldură, cu dragoste despre munca lui pe tărim obștesc, apreciind ajutorul pe care l-a dat în rezolvarea multor probleme obștești. Toți cei care au vorbit i-au dovedit aceeași incredere, încredere care lui Tatomirescu i-a sădit un suflet o și mai mare pasiune pentru munca de activist , pe tărîm obștesc. 8 _ A fost revizuită de nea Tatomirescu, atunci, ea va merge ca „ceasul". 1 8 Și au dreptate. Partea aceasta a muncii sale profesionale pe care și-o îndeplinește cu conștiinciozitate o cunosc mai puțin locuitorii cartierului. Ei cunosc insă cealaltă latură a muncii sale, aceea de vrednic și neobosit activist pe tărîm obștesc. Oricit de obosit s-ar simți Tatomirescu cînd iese de la lucru, el nu se poate împăca cu faptul să stea acasă și să nu se ducă să se întîlnească cu cei care l-au ales, să îi se sfătuiască cu ei despre multe g treburi ale cartierului, să găsească 8 căi pentru rezolvarea multor dogrințe. De chid a fost ales deputat în 8 Sfatul popular regional, munca obștească a devenit principala Ud. Í pasiune, căruia i s-a dăruit cu trup și suflet. Tatomirescu Mihai a mnst feles că grija partidului și guvernului de ridicare edilitară a cartierelor mărginașe ale orașului, cărora , pe vremea burgheziei, nimeni nu le dădea nici o atenție, trebuie răs- 8 plătită printr-o largă participare a 8^00 ev oooc soc« cc so oooocooooccooo5ceooc.noooooocet.oe0000000000000000000000» CC 3C OOOOOO OO 300000 cocea g 8 g ÎN ANII PUTERII POPULARE înfăptuiri cu comuna Ostrov Ca pretutindeni în țara noastră, și în comuna Ostrov, raionul Adamclisi, au avut loc transformări înnoitoare. Chiar numai enumerarea lor vorbește cu prisosință. In ultimii ani, de pildă, prin fondurile alocate de către stat și prin participarea voluntară a cetățenilor, s-au început lucrările de canalizare și alimentare cu apă. Astfel, a fost instalată o rețea nouă pe o lungime de 4.500 m și un număr de 51 de cișmele, iar 84 de cetățeni și-au tras conducta de apă în curte sau în casă. De asemenea, comuna Ostrov a fost electrificată în întregime, existând la această dată peste 400 de abonați. S-a mai realizat o grădină de vară cu o capacitate de 600 de locuri, prin contribuția și munca voluntară a cetățenilor. A fost construit, de asemenea, un cinematograf, iar pentru căminul cultural, renovat și el, au fost cumpărate, din fondul cultural al gospodăriei agricole colective, instrumente muzicale in valoare de 15.800 lei și un televizor. O mare dezvoltare a luat și rețeaua de radioficare. Numai in satul Bugeac, există peste 120 de difuzoare. Tot in acest timp, a fost renovată școala de 7 ani din comună, iar cea din satul Bugeac a fost împrejmuită cu gard din piatră. Prin preocuparea Sfatului popular comunal, acțiunile de gospodărire și înfrumusețare au luat un mare avânt. Astfel, în această perioadă, s-au executat 2.100 m de trotuare, s-au construit cîteva mii de metri de gard model și s-au plantat 1.500 de nuci, de o parte și de alta a șoselei, în fruntea acestor acțiuni fiind Voinea Constantin, Pîrjol Ion și V. Dragu. Tot prin munca cetățenilor, au fost amenajate o baie comunală și un abator. înfățișarea comunei s-a schimbat și în fiecare primăvară, ea devine un șantier al gospodăririi și înfrumusețării. ■" DAMIAN NICOLAE, instructor al Sfatului popular raional Adamclisi