Dobrogea Nouă, februarie 1961 (Anul 14, nr. 3886-3909)

1961-02-01 / nr. 3886

K Ă v Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XIV nr. 3886 Miercuri 1 februarie 1961 4 pagini 20 bani Vești din întreprinderi Noul contract colectiv De curînd, la I.M.P.L., a avut loc conferința sindicală pe întreprindere, în care a fost analizată îndeplinirea angaja­mentelor reciproce din contractul colec­tiv pe anul 1980 și a fost aprobat noul con­tract colectiv pentru acest an. In 1980, planul de producție a fost îndeplinit cu 11 zile înainte de terme­nul prevăzut în con­tractul colectiv, iar prețul de cost a fost redus cu 4,30 la sută față de 3,24 cu­ era înscris în contract. De asemenea, au fost ob­ținute beneficii peste plan în valoare de 1.177.000 lei, cu 877.000 lei mai mult decât an­gajamentul inițial. To­tuși, se poate spune că nu toate angaja­mentele din contrac­tul colectiv au fost îndeplinite. Conferința sindicală pe întreprindere a în­sărcinat comitetul sindicatului să se in­tereseze îndeaproape ca prevederile noului contract colectiv în­cheiat să fie integral îndeplinite. VERA VASILE, coresa. Pentru protecția muncii o echipă de inspec­tori tehnici pentru protecția muncii de pe lingă Consiliul regio­nal sindical a vizitat acum cîteva zile Fa­brica „Argus“, în ur­ma cererii acestui co­lectiv de a i se eli­bera autorizația de funcționare pe linie de tehnica securității și protecție a muncii, în conformitate cu prevederile Codulu­i muncii. Echipa a con­statat că în fabrică au fost luate măsuri eficace pentru protec­ția muncii. Ca urmare a folosirii raționale a fondurilor alocate, s-au mecanizat mun­cile grele, la secția de extracție a uleiului, s-a montat o instala­ție de iluminat anti­­explozivă, la secția rafinărie, s-a mecani­zat manipularea aci­dului sulfuric și alte asemenea măsuri. Ținînd cont de mă­surile luate pe linie de tehnica securității muncii, inspecția teh­nică de stat pentru protecția muncii de pe lingă C.S.R. a eli­berat Fabricii „Argus“ autorizația de func­ționare nr. 1 din ca­drul regiunii Dobro­gea. ILIE NICOLAE, coresp. oooooo vă erau ațintiți din nou asupra lui. X — Ce-o face Străjan? S-o înscrie a și el? Hotărîrea lui conta In sat. Nu­ X­mai că Străjan n-a stat de loc pe­ gînduri. El știa ce înseamnă gospo­­­­dăria, vorbise cu colectiviști alte sate despre aceste rosturi din X și X printre primele cereri a fost și al lui. Și cind a intrat Străjan bătut­ u­nul în gospodărie, au intrat dintr-o­ dată, și copiii lui,­­­ toți. Avere multăX n-avea Străjan, cum X nu prea aveau nici­ ceilalți. In afară X de pămint, s-a a­­­­dunat de la tot ț satul o...herghelie, de cai și numai 17. oi. CU despre . va­, ci, porci și alte a­­nimale de produc­ție, nimic. Strqjan­ a adus însă în­ gospodărie o ave­­­re neprețuită, co­­­­piii lui harnici, cinstiți și pricepuți­i gospodari, așa cum­ era și el. Și­, ceilalți au intrat tot cu o astfel de­­ avere. Atîta insă, era de ajuns. Hărnicia și munca lor a fost cheia ( cu care s-a pătruns in secretele păi­­­mîntului pentru a-i scoate la iveală­ bogățiile. Partidul si statul i-a aju­­­tat ca credite, S.M.T.-ul le-a făcut', lucrări bune, și astfel, recoltele au­ început să crească. Unitatea de', măsură a săracului, dubla, a fost', înlocuită cu zona de bucate. Trac­­­toarele au urcat pînă în creștetul­­ dealurilor iar acolo unde nu era­ posibil să se are, au rămas pășuni,­ pa care colectiviștii le-au populat­ cu cirezi de vaci și de oi. Colecti­­­viștii învățau iarna la cursuri tai­­­nele producțiilor bogate și primă­­­vara se aplicau în cimp sau la­­ grajduri. Printre aceștia erau și fiii­ lui Străjan El însuși a fost totdea­­­­una un exemplu pentru ceilalți. Ea!­­e­ma de altădată a Străjanilor, în­ marea familie, a crescut și mai­ mult. Constantin Străjan la 62 de­ ani ai lui, a întinerit de-a binelea.­ El e șef de echipă într-o brigadă­ de timp și­ a­ efectuat în 1960 aproa­pe 400 de zile-muncă. La bătrînețe Străjan, vrea să recupereze neapărat timpul care nu i-a adus nici­ o bucu­rie altădată. Fiica lui­ cea mai mică, Vasilica, singura necăsătorie. Sînt anumiți oameni in sat care­­ se bucură de o stimă și un presti­­­­giu deosebit. Privirile tuturor sunt a­­­­țintite spre ei și ei dau tonul atunci , cind e vorba de treburi de început. , Și cum cea mai mare virtute în ochii , oamenilor simpli și cinstiți, e mun­­i­ca, nu e greu de înțeles că numai prin ea și-au căpătat oamenii aces­­­ Ha faima și încrederea locuitorilor. La Horia, in raionul Măcin, unul din aceștia a fost și este și Con­stantin Străjan. Dacă nu-l cunoș­­te­ai și întrebai al­tă dată de el în­­ sat pe oricine, ți­­ s-ar fi răspuns , cam așa: — N­ cunosc, cum să nu. Mai rar om ca el, har­nic și priceput. In privința a­­ceasta, Străjan o depășea cu mult pe , vecinii lui. Era , omul care se scula cu noaptea in , cap, își pregătea uneltele și când se­­ îngemănau zorile el era în capul­­ locului. Ceilalți auzeau păcănitul­­ roților de la căruța lui și se gră­­i­­­beau . — Hai, mai repe­de că Străjan e­­ . la timp acum. Srăjan avea 6 hectare de pornirii , și le muncea cu toată puterea lui, , cu toată rîvna și străduința care-l­­ caracterizau. Și, cu toate acestea,­­ Constantin Străjan era­­ un om­­ sărac. Locuia într-o casă de cea­­slmur, învelită cu coceni. Cu­ despre f agoniseală, dacă n-ar fi muncit în­­ parte pe la chiaburi, familiei Stră­zi­ari fiu i-ar fi ajuns de-ale gurii de­­ la Îi­ recoltă la alta. Pentru că, la­­­ ce fi­­ j și dumneavoastră socoteala, , Străjan avea șapte copii­, plus ei i doi, nouă. Dacă împărțeai cele 6­­ hectare la 9 inși abia că revenea­­ pentru fiecare cite o palmă de pă­­­mint. Și pe urmă, pămintul din­­ Măcin era cel mai sărac și mai­­­­ prăpădit. Străjan muncea din noapte pină-n­­ noapte, din iarnă pină-n iarnă și la­­ cules abia s-alegea cu cîteva sute­­ de zile la hectar, iar bucatele de pe­­ pămintul chiaburilor trebuia să le­­ dea în două. Se înțelege clar, că a­­­­tunci, in 1957, cind comuniștii au S­nceput să pună cheagul gospodă­­riei colective, ochii celor care îl con­­­n­siderau pe Străjan un om de ispra­(Continuare în pag. a III-al a BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ „M. EMINESCU“ IAȘI La Fabrica de ciment din Medgidia Colectivul de muncă al Fabricii de ciment din Medgidia întâmpină cu însuflețire alegerile de deputați in Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. Alături de preo­cupările pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de producție, ci­­mentiștii participă cu interes la ma­nifestările organizate de comitetul sindicatului pentru popularizarea în rândurile muncitorilor a realiză­rilor regimului democrat-popular. In secții, se organizează conferințe, seri literare, seri de întrebări și răs­punsuri etc. La colțul roșu, a fost expus un fotomontaj cu tema: „Ale­gerile din trecut și din prezent“ Brigada de agitație și-a întocmit un nou repertoriu cu scenete, recitări și cântece legate de alegeri și se pre­gătește de primele spectacole. Sub îndrumarea comitetului de partid din fabrică, comitetul sin­dicatului, avînd sprijinul conduce­rii administrative, a trecut la or­ganizarea cursurilor de ridicare a calificării. Pentru acest an, s-a pre­conizat găsirea unor forme mai complexe de ridicare a calificării, care să cuprindă pe toți muncitorii, ținîndu-se totodată seama de spe­cificul fiecărui loc de muncă. și al fiecărei meserii. La cursuri, sunt expuse teme ca: „Ridicarea con­tinuă a nivelului tehnic“, „Perfec­ționarea proceselor tehnologice“,5 ..Posibilități de reducere a consumu­lui de combustibil“ etc., alături de altele care se adresează nemijlocit fiecărei meserii în parte. Urmărind cu regularitate cursu­rile, pînă acum, s-au evidențiat o serie de muncitori, ca : Zânei Ion, Dam­ache Ion, Gaidargiu Gheorghe, Sasu Gheorghe și numeroși alții. RADU ION, coresp. Citiți în pagina a II-a Ce au scos în evidență schimburile de experiență de la S.N.M.C. și D.R.N.C. In fotografie, vă prezentăm un instantaneu de la Centrul școlar de mecanizare a agriculturii din Cerna­voda. In mijloc, prof. inginer Ungur­eanu Dumitru, explicând elevilor funcțiunile, regulatorului de la motorul tractorului U.T.O.S—26 CANDIDAȚII VIEȚII NOI Pentru desfășurarea unei bune­ activități în cadrul gospodăriei a­­gricole colective din satul Cioch­­­lia de Sus, raionul Medgidia, pre­cum și în cadrul comisiei de femei, cetățenii din comună au propus-o pe tovarășa Stana­ Goian drept can­didată a F.D.P. în circumscripția electorală raională nr. 28. Tovarășul Zaharia Vasile, mulgă­tor fruntaș în gospodăria colectivă din comuna Ciocîrlia de Jos, a fost propus candidat al F.D.P. în cir­cumscripția electorală comunală nr. 12. In munca sa, el a obținut in anul ce a trecut, de la cele 12 vaci pe care le îngrijește, o producție medie de 1.8S7 l de lapte de va­ Sabri Emuria, președintele gos­podăriei agricole colective „8 Mai" din Cobadin, este propus pentru a treia oară candidat al F.D.P. in circumscripția electorală raională nr. 34 și circumscripția electorală comunală nr. 13. Tovarășa Baubesc Sadet, învăță­toare la Școala medie din Cobadin, pentru buna activitate din cadrul­­ școlii și grija deosebită față de elevi, a fost propusă pentru a doua oară candidată a F.D.P. în circum­scripția electorală comunală nr. 15 Cobadin. : OOOOOO: Pregătiri de alegeri CRONICA ELECTORALA In această perioadă premergă­toare alegerilor de deputați în Pola- Adunare Națională și în sfa­turile populare, în satele regiunii noastre, au loc o seamă de mani­festări menite să popularizeze rea­lizările regimului democrat-popular, să i mobilizeze pe oamenii muncii la traducerea în viață a Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R. Desfășurând o muncă concretă, or­ganizațiile de partid au asigurat la casele alegătorului programe va­riate, au introdus în planurile de muncă ale căminelor culturale con­ferințe interesante, agitatorii poar­tă convorbiri cu grupurile de ale­gători etc. • în perioada aceasta, de pildă, organizațiile de partid din raionul N­îrșova au luat o seamă de măsuri pentru organizarea unor activități interesante, cu conținut, la casele alegătorului. Popularizarea realiză­rilor obținute de oamenii muncii din patria noastră în anii puterii populare se face în mod sistematic la casele alegătorului prin organi­zarea de conferințe. Pînă acum, în raionul Hîrșova, s-au ținut 29 de conferințe pe astfel de teme, la care au participat peste 3.400 de cetă­țeni. De asemenea, la casele alegăto­rului, se desfășoară o rodnică acti­vitate privind explicarea unor probleme legate de alegerile de la 5 martie. Astfel, agitatorii au or­ganizat peste 300 de convorbiri co­lective, explicând cu acest prilej a­­legătorilor caracterul profund de­mocratic al alegerilor de astăzi, su­perioritatea sistemului nostru elec­toral. In 34 de case ale alegătoru­lui, s-a citit și prelucrat Legea nr. 9 cu privire la alegeri. • Și în raionul Negru Vodă, sub îndrumarea organizațiilor de partid, casele alegătorului și căminele cul­turale desfășoară o susținută muncă pentru popularizarea realizărilor regimului democrat-popular. De pildă, la căminul cultural din co­muna Pecineaga, a fost organizată o conferință despre sistemul elec­toral în R.P.R., la care au partici­pat peste 250 de colectiviști. Con­ferința a fost urmată de un frumos program artistic. Și la căminul cul­tural din Cerchezu, s-a ținut o ast­fel de conferință, după care s-a prezentat un program artistic. La casa alegătorului din comuna Co­badin, a fost ținută conferința „Desp­re realizările regimului de­mocrat-popular“. Au luat parte a­­proape 300 de muncitori, mecani­zatori și colectiviști. • Casele alegătorului din satele raionului Măcin și-au inclus și ele în programul de activitate o seamă de acțiuni interesante. Merită subli­niată acțiunea rasei alegătorului din comuna Văcăreni cu privire la organizarea unei întâlniri vârstnici și tinerii care vor între­vpta pentru prima dată la 5 martie. La această întîlnire, agitatorul Tapa Radu, în vîrstă de peste 80 d­e ani, le-a povestit celor 45 de tineri pre­zenți despre felul cum se făceau alegerile pe timpul burgheziei, cine vota pe atunci și cine avea drep­tul la vot. Bătrânul Țapa Radu a scos în evidență superioritatea sis­temului nostru electoral, caracterul profund democratic al alegerilor de astăzi, la care pot lua parte pen­tru a alege și a fi aleși toți oamenii muncii. Foarte interesantă s-a dovedit și conferința: „Satul nostru azi“, ținută de directorul căminu­lui cultural, Firică Mihai, la casa alegătorului din comuna Turcoaia. La această conferință, au luat par­te aproape 300 de cetățeni. Pînă în prezent, în cuprinsul ra­ionului Măcin, la casele alegătoru­lui și căminele culturale au fost ținute 26 de conferințe pe teme ale realizărilor regimului democrat­­popular, ale sistemului nostru elec­toral, ale întăririi economico-orga­­nizatorice a gospodăriilor colective. De la adunarea generală a colectiviștilor din Valea Neagră De ce nu se aplică experiența bună a vecinilor ? Adunarea generală a colectiviști­lor din Valea Neagră, raionul Med­gidia a scos la iveală că în anul 1960 sectorul zootehnic și grădina de legume — sectoare principale care dau cele mai mari venituri bănești — au adus venituri prea mici în raport cu prevederile pla­nului și în comparație cu anii pre­cedenți. Banii obținuți din sectorul zootehnic (282.000 lei) și 54.000 lei din vânzarea produselor realizate în grădina de legume, reprezintă sume prea mici față de posibilitățile pe care le-a avut gospodăria. Pe bună dreptate colectiviștii care au luat cuvântul la discuții se în­trebau cu nedumerire : „De ce n-am obținut și noi producții ca vecinii noștri din Palazu Mare“? Desigur că răspunsul s-a aflat mai tîrziu în cadrul dezbaterilor. Bunăoară, co­lectiviștii Antemir Nicolae, Maviu Ștefan și alții arătau că-n anul tre­cut, pe vremea cînd trebuia să în­ceapă pregătirea răsadnițelor, pre­cum și a terenului, consiliul de con­ducere a amînat fără motiv execu­tarea lucrărilor respective de pe o zi pe alta. De asemenea, cînd s-a început, însămînțarea culturilor pla­nificate s-a desfășurat cu multe lipsuri. Așa spre exemplu, din cele 60 ha destinate pentru grădină, a­­proape 15 ha n-au fost semănate cu nici un fel de zarzavaturi, pentru că gospodiărria n-a avut răsaduri su­ficiente de roșii, ardei, morcovi etc. „Mai mult — spunea tovarășul Ma­viu Ștefan — unele culturi cum ar fi varza, țelina și altele au dat pro­ducții foarte slabe, deoarece oa­menii care au lucrat în grădina de legume n-au știut cum să cultive aceste culturi“. Colectivistul Caraghete Ion, a a­­rătat că vechiul consiliu de con­ducere, în frunte cu președintele său Bucovală Enache s-a preocupat prea puțin de organizarea muncii în grădina de legume. Aici n-au existat oameni permanenți, price­puți în grădinărie. Fără nici un motiv întemeiat, consiliul­ de con­ducere a hotărît schimbarea unor colectiviști ca Roșuț Gheorghe, M. Ștefan și alții care lucrau­­ în gră­dină de aproape 7-8 ani. De ase­menea, consiliul de conducere a con­trolat prea puțin acest sector. Din această cauză zarzavaturile și legu­mele trimise spre vânzare pe pie­țele orașului Constanța au fost tri­mise cu întârziere și prost ambalate. Din discuțiile purtate de colecti­viști, s-a desprins fa­ptul că consi­liul de conducere și organizația de partid n-au luat măsurile cuvenite pentru aplicarea retribuției după producția obținută a colectiviștilor care au lucrat în grădina de le­gume. Așa se explică faptul că mulți colectiviști au părăsit gră­dina de legume și au cerut să lu­creze în brigăzile de tâmp. Aceasta este și explicația de ce în unele perioade grădina de legume nu era udată și prășită la timp. De ase­menea, consiliul de conducere și bi­roul organizației de partid i-au sprijinit suficient pe legumicultori să aplice în practică cele învățate la cursurile agrotehnice și din vi­zitele făcute la gospodăria agri­colă colectivă din Palazu Mare. A­­ceasta, cu atît mai mult cu cît s-au organizat mai multe vizite la Pa­lazu Mare in afară de legăturile personale ale multor din cele două gospodării colectiviști vecine. De ce atunci nu s-a folosit experien­ța bună a celor din Palazu Mare ? De ce la Valea Neagră s-a­u obți­nut răsaduri puține, la un preț ri­dicat, iar legume timpurii în răsad­nițe n-au fost scoase de loc, cînd se știe că vecinii lor sînt fruntași din acest punct de vedere ? Iată deci motivele pentru care colectiviștii din Valea Neagră au realizat producții mici de legume și zarzavaturi. iată cauzele pentru care veniturile din acest sector au fost mai mici cu 229.000 lei. Colectiviștii din Valea Neagră re­cunosc că și în sectorul zootehnic gospodăria lor este rămasă în urmă față de cea din Palazu Mare. Deși au aceleași posibilități pentru spo­rirea numărului de animale și a producției acestora, totuși, ei au rămas mult­ în urma vecinilor lor din Palazu Mare. Așa spre exem­plu, ei au realizat doar 1.700 1 de lapte în timp ce la Palazu însă, s-au obținut cîte 3.158 l pe cap de vacă furajată. îngrijitorii de oi au realizat cîte 1,9 kg lină și cîte 32­1 lapte pe cap de oaie. Cei din Palazu Mare au obținut 3.500 kg lînă și cîte 50 t de lapte pe cap de oaie. Din ce cauză producțiile acestor ferme au fost sub posibili­tățile gospodăriei și mai mici decât cele realizate de gospodăria agri­colă colectivă vecină? Colectiviștii care au luat cuvân­tul, printre care Mirea Petre, Băn­­cescu Paraschiva, Băncescu Marin și alții au arătat că organizarea muncii în­­ cadrul brigăzii zooteh­nice a fost numai pe hârtie. In rea­litate,­­ la sectorul zootehnic au lu­crat­ doar câțiva oameni. „Nu este deci de mirare, au spus ei, că pro­ducția de lapte și lînă a fost așa de mică. Din cauza unei slabe în­grijiri și a unei furajări insuficien­te, vacile și oile noastre au dat cu 1.458 1 și respectiv cu 18­1 lapte mai puțin decât cele din gospodăria vecină“... Din vina consiliului de condu­cere, construcțiile prevăzute în sec­torul zootehnic­ n-au fost terminate în întregime. Din această cauză, nu toate animalele sunt adăpostite în condiții vii corespunzătoare. Mai mult, conducerea gospodăriei nu s-a îngrijit să creeze colectiviștilor din (Continuare în pag. a III-a) 8ii 9. s PENTRU A PATRA OARA CANDIDAT Cine nu-l cunoaște pe comuniș­ti lul Tatomirescu Mihai de la De­­g­­oul C.F.R. Palas ? Portretul lui g ■ a fost de mai multe ori afișat la 8 panoul de onoare, pentru meritele­­ deosebite pe care le-a obținut in g­­anca de zi cu zi. Că Tatomirescu 8 Mihai este un bun gospodar, un­­ om căruia ii plac ordinea și ca­ii rățenia, o poți afla nu numai de­­ la tovarășii săi de muncă, care­­ au avut multe de învățat de la el, dar și de la cetățenii cartierului Fili­­mon Sîrbul, care l-au­ ales in repe­­­­tate rânduri să-i reprezinte in sta­­r­­tul popular. Ca revizor de loco­­­­motivă, el verifică fiecare locomo­­­­tivă înainte de a pleca in cursă. g veghează ca acestea să fie bine­­ puse la punct, astfel ca transpor­­­­tul să se desfășoare în condiții bu­­­­ne. Mecanicii de locomotivă, au o Iig vorbă a lor: „Vacă locomotiva a maselor la munca patriotică. Acea­­­­sta a fost ideea care l-a călăuzit­­ pe comunistul Tatomirescu nn în­­­­treaga sa activitate pe tărâm ob­­­­ștesc. El a fost tot timpul in mi­­­j­locul cetățenilor. A constituit e­­­­xemplu și i-a mobilizat pe aceștia­­ la înfăptuirea unor numeroase ac­­­­țiuni menite să șteargă diferența­­ dintre cartier și centrul orașului. Și, firmele, amprentele „grijii" J edililor de odinioară, cu ajutorul­­ partidului și guvernului, prin num­­ir­ea însuflețită a locuitorilor, au fostfy șterse complet. In­­ cartierul Filimoniß Sîrbu, s-au construit străzi noi și g trotuare, s-au extins lumina elec­­­­trică și canalizarea, s-au construit 8 școli, s-au deschis magazine bine­­ aprovizionate. Numai în anul 1960,­­ în acest cartier, rețeaua electrică a­­ fost prelungită cu 4.000 m și s-a­u­­ construit și dat în folosință o școa­­­­lă medie. La lucrări, și-au adus­­ contribuția și locuitorii. Acestea sunt numai cîteva din­­ numeroasele realizări care au apă­­­­rut în anii din urmă in cartierul­­ Filimon Sîrbu. Oamenii au căpătat­­ încredere în comunistul Tatomi­­­­rescu . Mihai și l-au ales de trei ori , consecutiv deputat in Sfatul popu­­­­lar regional. _ De curînd, cetățenii din circum­­­­scripția electorală orășenească nr.­­ 123 l-au desemnat din nou pe co­­­­munistul Tatomirescu Mihai drept 8 candidat al F.D.P. în alegerile de­­ la 5 martie. In adunarea in care a­­ fost propus pentru a patra oară 8 candidat al Frontului Democrației­­ Populare, alegătorii care au luat­­ cuvîntul au vorbit cu căldură, cu­­ dragoste despre munca lui pe tă­­­rim obștesc, apreciind ajutorul pe­­ care l-a dat în rezolvarea multor­­ probleme obștești. Toți cei care au­­ vorbit i-au dovedit aceeași incre­­­­dere, încredere care lui Tatomires­­­­cu i-a sădit un suflet o și mai mare­­ pasiune pentru munca de activist , pe tărîm obștesc. 8 _ A fost revizuită de nea Tatomirescu,­­ atunci, ea va merge ca „ceasul". 1 8 Și au dreptate. Partea aceasta a muncii sale­­ profesionale pe care și-o îndepli­­­­nește cu conștiinciozitate o cunosc­­ mai puțin locuitorii cartierului. Ei­­ cunosc insă cealaltă latură a mun­­­­cii sale, aceea de vrednic și neo­­­­bosit activist pe tărîm obștesc.­­ Oricit de obosit s-ar simți Tatomi­­­­rescu cînd iese de la lucru, el nu­­ se poate împăca cu faptul să stea­­ acasă și să nu se ducă să se în­­­­tîlnească cu cei care l-au ales, să îi se sfătuiască cu ei despre multe g treburi ale cartierului, să găsească 8 căi pentru rezolvarea multor do­­g­­­rințe. De chid a fost ales deputat în 8 Sfatul popular regional, munca ob­­­­ștească a devenit principala Ud. Í pasiune, căruia i s-a dăruit cu trup­­ și suflet. Tatomirescu Mihai a mn­­st feles că grija partidului și guver­­­­nului de ridicare edilitară a cartie­­­­relor mărginașe ale orașului, cărora , pe vremea burgheziei, nimeni nu le­­­ dădea nici o atenție, trebuie răs- 8 plătită printr-o largă participare a 8^00 ev oooc soc« cc so oooocooooccooo5ceooc.noooooocet.oe0000000000000000000000» CC 3C OOOOOO OO 300000 cocea g 8 g ÎN ANII PUTERII POPULARE înfăptuiri cu comuna Ostrov Ca pretutindeni în țara noastră, și în comuna Os­trov, raionul Adamclisi, au avut loc transformări înnoitoare. Chiar numai enumerarea lor vorbește cu prisosință. In ultimii ani, de pildă, prin fondurile alocate de că­tre stat și prin participarea voluntară a cetățenilor, s-au început lucrările de canalizare și alimentare cu apă. Astfel, a fost instalată o rețea nouă pe o lungime de 4.500 m și un număr de 51 de cișmele, iar 84 de cetățeni și-au tras conducta de apă în curte sau în casă. De asemenea, comuna Ostrov a fost electrificată în întregime, existând la această dată peste 400 de a­­bonați. S-a mai realizat o grădină de vară cu o ca­pacitate de 600 de locuri, prin contribuția și munca voluntară a cetățenilor. A fost construit, de asemenea, un cinematograf, iar pentru căminul cultural, reno­vat și el, au fost cumpărate, din fondul cultural al gospodăriei agricole colective, instrumente muzicale in valoare de 15.800 lei și un televizor. O mare dez­voltare a luat și rețeaua de radioficare. Numai in sa­tul Bugeac, există peste 120 de difuzoare. Tot in acest timp, a fost renovată școala de 7 ani din comună, iar cea din satul Bugeac a fost împrejmuită cu gard din piatră. Prin preocuparea Sfatului popular comunal, acțiu­nile de gospodărire și înfrumusețare au luat un mare avânt. Astfel, în această perioadă, s-au executat 2.100 m de trotuare, s-au construit cîteva mii de metri de gard model și s-au plantat 1.500 de nuci, de o parte și de alta a șoselei, în fruntea acestor acțiuni fiind Voinea Constantin, Pîrjol Ion și V. Dragu. Tot prin munca cetățenilor, au fost amenajate o baie comunală și un abator. înfățișarea comunei s-a schimbat și în fiecare prim­ăvară, ea devine un șan­tier al gospodăririi și înfr­umusețării. ■" DAMIAN NICOLAE, instructor al Sfatului popular­­ raional Adamclisi

Next