Dobrogea Nouă, septembrie 1961 (Anul 14, nr. 4067-4092)

1961-09-01 / nr. 4067

Anul XIV str. 4067 Vineri I septembrie 1967 4 pagini 20 bani Grijă deosebită organizării și desfășurării campaniei de însămînțări artificiale la d­ Directivele celui de-al lll-lea Con­gres al P.M.R. au­tabu­lit programul pentru dezvoltarea continuă a numă­rului de animale și a productivității lor. Astfel, în anul 1965, efectivul de ovine va ajunge la circa 13.000.000 capete, din care peste 8,5 milioane capete cu lină fină și semifină, iar producția de lină va fi de peste 37.000 tone, din care circa 27.000 tone lînă fină­ și semifină. îndeplinirea și depășirea cu succes a acestor sarcini sunt condiționate și de îmbunătățirea raselor de animale, creșterea tineretului ovin, stabilirea de noi metode de creștere și hrănire a animalelor. Insămînțarea artificială este cea mai rapidă și economică metodă, cunoscută pe scară largă în toate țările și u­șor de aplicat în prac­tică, privind îmbunătățirea efectivelor de oi. In regiunea Dobrogea, metoda însămînțărilor artificiale la oi a fost larg răspândită, ca urmare a indica­țiilor Comitetului regional de partid, atît în G.A.S.-uri și G.A.C.-uri cit și la o parte din oile din gospodăriile personale ale colectiviștilor. Astfel, s-a reușit să se treacă de la monta naturală liberă, unde se folosea, pen­tru fiecare 20-30 de oi, cite un berbec (cu valoare biologică scăzută), la în­­sămînțarea artificială, unde se folo­sesc numai reproducători cu cea mai înaltă valoare zootehnică, repartizîn­­du-se cite 2.000-3.000 de oi pentru fiecare berbec recordist. In anul 1960, de pildă, în regiunea noastră, au fost însămînțate artificial 454.000 de oi, dintre care 176.506 au fost însămîn­țate cu spermă diluată. La toate uni­tățile socialiste unde s-a folosit con­știincios metoda însămințărilor artifi­ciale, fecunditatea la oi a crescut în peste 95 la sută, iar prolificitatea la peste 110 la sută. Așa s-a întîm­­plat la G.A.S.-urile Peștera, Dr. Rus­sel, Moșneni, Donca Simo, G.A.C.­­u­rile Straja, Bărăganu, Valu Traian, Tătaru, Topologii și altele. Ținînd­u-se seama de bogata expe­riență căpătată în anii precedenți, de rezultatele frumoase obținute ca ur­mare a aplicării însămînțării artifi­ciale și paralel cu aceasta de con­vingerea colectiviștilor asupra avan­tajelor acestei metode, față de monta naturală, pentru anul acesta, s-a fi­xat ca plan să se însămînțeze arti­ficial peste 540.000 de oi. In acest scop, Sfatul popular regional a în­tocmit un plan de măsuri privind buna desfășurare a campaniei de însămr­în­­țări artificiale. Pe baza acestui plan, au fost școlarizate 321 de cadre ne­cesare pentru cele 180 de stațiuni și 146 de puncte de însămînțări arti­ficiale la oi. S-au verificat efectivele de oi și berbeci. S-a stabilit și achi­ziționat necesarul de berbeci pentru această acțiune din rețeaua stațiuni­lor și punctelor de însămînțări artifi­ciale. Pentru centrele de difuzare a sper­mei, s-a repartizat un număr mare de berbeci Merinos de Palas de ca­litate foarte bună­­ (cu producția de lînă între 13 și 24,6 kg la adulți și în jurul a 10 kg la miori). S-au or­ganizat 6 centre de însămînțări cu spermă diluată (S.E.Z. Palas, Medgi­dia, Hîrșova, Adamclisi, Negru Vodă și Baia), care vor funcționa în actua­lul sezon de montă și vor însămînța peste 180.000 de ai. Au fost dotate S.I.A.O.-urile, P.I.A.O.-urile și centrele de difuzare a spermei cu aparatura necesară. Paralel cu aceste măsuri, este ne­cesar să se acorde o deosebită aten­ție pregătirii berbecilor reproducători și încercători cit și folosirii lor rațio­nale. La centrul de difuzare a sper­mei de la S.E.Z. Palas, de exemplu, berbecilor de reproducție, în perioada de montă, li s-a alcătuit o rație ali­(Continuare în pag. a III-a) w ji * fORMN Contribuie la înfrumusețarea comunei pop ii ultima vreme, "datorită măi­­n­ilor luate­­ de sfatul popular, v în comuna Dăieni, s-a intensify­ Y x d­at acțiunea de gospodărire. De­j a scurm'd, cu sprijinul deputaților, a X comitetul executiv a mobilizat X $ un număr mare de cetățeni, pen­­­­­­tru gospodărirea și înfrumu­se­­ț­ă­tarea comunei. Astfel, cei peste 0 , 700 de cetățeni, bărbați și fe­t­e mei, care au luat parte la mun­­c­i­că voluntară, au astupat unele X­a gropi, în care se stringea aparu­l în urma ploilor, au nivelat A $ străzi, au curățat terenurile vi­ f­­o­rane și unele fîntîni. In fruntea Ó Y acestei acțiuni patriotice, s-au v X situat comuniștii fiolán lan, ~ Y Stroie Marin și Matei Ion. Y­O­P. MATEI, coresp. y­OOOOOOOOOOOOOOOOOO Pîrvu Stana, muncitoare fruntașă la Fabrica de „Ambalaje meta­lice“ lucrează la atelierul de an­samblat faruri auto și tractoare. Ea este o tovarășe conștiincioasă și o bună organizatoare a locului de muncă, avînd­ sub conducerea ei încă 2 tovarăși. Pe luna trecută ea și-a depășit planul cu 13 la sută. zOOOOOO= Realizarea angajamentelor — o preocupare a întregului colectiv Sub conducerea organizației de partid, activitatea muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor de la I.C.A.S. a fost orientată în permanență în di­recția realizării principalilor indica­­tori ai planului de producție-prestații, în direcția îmbunătățirii continue a deservirii populației prin serviciile co­munale. Ca răspuns la Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, un accent deosebit a fost pus în această perioadă pe îmbunătățirea continuă a calității prestațiilor. Colectivul de la I.C.A.S. și-a luat angajamentul să realizeze anul aces­ta 125.000 lei beneficii peste plan, 23.000 lei economii la prețul de cost și să depășească planul valoric de producție-prestații cu 2 la sută. Fă­­cînd bilanțul activității pe primele șapte luni ale acestui an, se constată următoarele : planul producției glo­bale a fost îndeplinit lună de lună, atît fizic cit și valoric, fiind depășit cu 8,3 la sută și s-au realizat eco­nomii la cheltuielile planificate în va­loare de 460.000 lei. Tot în această perioadă, harnicul colectiv, ca urmare a depășirii planului de producție, a realizării de economii la prețul de cost și a altor măsuri, a obținut be­neficii peste plan în valoare de 545.000 lei, adică cu 420.000 lei mai mult față de angajamentul luat pe întreg anul. Priintr-o bună gospodă­rire a mijloacelor bănești, în secțiile canal, salubritate și apă, stocurile su­pranormative au fost lichidate, ajun­­gînd­u-se ca în luna iulie să se lu­creze cu 27 la sută sub normativ. Tot în acest timp, întreprinderea a dat în exploatare noi utilaje și instalații mo­derne pentru rețeaua de apă pota­bilă (noua sursă de la Biruința, re­zervorul nr. 1 de 5.000 mc și altele), care au contribuit din plin la depă­șirea planului de producție și la rea­lizarea de economii. Depășirile indicatorilor de plan sunt o urmare a avîntului și entuziasmului muncitori­lor antrenați în întrecerea socialistă, ce s-a desfășurat între sec­ții, brigăzi și echipe. întreprinderea se mînd­rește cu cei peste 200 de frun­tași în producție, care lună de lună își depășesc planul de producție și realizează economii la prețul de cost. Numele lui Bănașu Ion, Udrea Ni­­colae, strungari, Păpurică Ștefan, elec­trician, Lazăr Constantin, zidar, Nicola Dumitru, Zamfir Ion, mecanici de pompă, Sarivan Constantin, șofer, și ale altora sunt cunoscute in întreaga unitate. La obținerea succeselor amintite, au contribuit și măsurile luate de conducerea întreprinderii, prin defal­­carea din timp a planurilor de pro­ducție și de cheltuieli pe fiecare sec­ție. Dezbaterea largă a acestor pla­nuri în consfătuirile de producție, unde muncitorii au venit cu propuneri valoroase pentru realizarea și depă­șirea lor, a contribuit la o deservire a populației din ce în ce mai bună. Conducerea administrativă și co­mitetul de întreprindere vor trebui însă să dea o atenție mai mare mun­cii cultural-educative la secția salu­britate, unde se mai manifestă, cîte­­odată, cazuri de indisciplină în pro­ducție, în special, la muncitorii care lucrează în tura de noapte, la trans­portul gunoiului menajer. S. POPA Contribuția lor Femeile din orașul și regiunea noastră desfășoară o tot mai largă activitate, contribuind mai ales la acțiunile patriotice organizate pentru realizarea diverselor obiective de interes obștesc. însemnată este con­­tribuția pe care și-au dat-o ele, de pildă, în acțiunea­­ de strîngere a fie­rului vechi. Cantitatea strînsă și predată pînă acum de gospodinele și colectivistele din oraș și regiune a ajuns la frumoasa cifră de 94 to­ne. In acest sens, merită a fi aminti­tă mai ales activitatea desfășurată de Comitetul orășenesc de femei Constanța, care a predat mai mult de două treimi din această cantita­te. O acțiune frumoasă au desfășu­rat comisiile de femei din cartierul III A și în special cele din circum­scripțiile nr. 2 și 6. Din regiune, co­mitetele raionale de femei Medgidia și Tulcea au obținut cele mai bune rezultate­ Spre deosebire de alți ani, conveierul verde al gospodăriei a­­gricole colective din Viișoara n-a mai prezentat nici un gol. După cum se vede și în fotografia de față, vacile au asigurată, chiar acest început secetos de toamnă, o pășune artificială bogată. t Delegația de partid și guvernamentală a R. P. Romíne a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comite­tului Central al Partidului Muncitoresc Român și a gu­vernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țără­nesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., preșe­dintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnă­­raș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tov. Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizații­lor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați la București, membri ai Ambasadei R. P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) COLECTIVIȘTII DISCUTA TREBURILE GOSPODĂRIEI Tudorel Zavarniuc răsfoia filele ui­nui­ registru voluminos și uneori, sub­linia cu linii drepte și groase unele cifre, dînd în același timp explica­ții inginerului Călin Eugen, agrono­mul gospodăriei colective din Baba­dag. Așa lucrau de mai bine de 2 ore. Tudor Zavalniuc se uită pe fe­reastră. Soarele se ascunsese de mult dincolo de dealurile „Cărăzii“. Era timpul să vină și președintele gos­podăriei, Mustaret Vasile. Ridicîn­­du-se de la masă, Zavalniuc își ex­primă cu glas tare gîndurile : — Am spus eu de la început că vom depăși veniturile planificate. Acum, vezi, cifrele tocmai asta a­­rată. Pînă la începutul lunii august, am realizat venituri de aproape un milion de lei, din care, din secto­rul zootehnic, peste 400.000 lei și aproape 100.000 lei din legumicul­tură. Dar, noi n-am livrat decit o treime din produsele prevăzute pen­tru valorificare. Apoi, mai avem de încasat bani și pentru unele produse deja vîndu­te. — Totuși, este puțin. Gospodăria noastră este mare, puternică, are nu­meroase ramuri de producție bine dezvoltate... — Și avem oameni minunați, har­nici, continuă, în locul inginerului, președintele gospodăriei, Mustaret, care tocmai intra pe ușă. Ar fi tre­buit să avem producții si venituri mai multe, mai mari. Deși anul tre­cut, s-a muncit mai bine decât în anul precedent, si s-au obținut si re­zultate mai bune, iar în acest an, mai bine ca anul trecut, noi nu pu­tem fi mulțumiți. Sîntem comuniști și trebuie să apreciem just dezvol­tarea gospodăriei, a fiecărei ramuri de producție. Eu vă spun că mai avem multa de făcut. Sînt încă multe rezerve de pus în valoare... Discuția a continuat pînă noaptea tîrziu, fiind de față și Petre Iordan, secretarul organizației de partid. A doua zi seara, după ședința de con­siliu, adunarea generală a fost infor­mată asupra îndeplinirii planului de producție S* asupra realizării bugetu­lui de venituri și cheltuieli al gos­podăriei. Colectiviștii au apreciat cum se cuvine activitatea depusă de consiliu, activitatea brigadierilor și propria lor activitate. Au arătat însă și unde s-a lucrat mai slab și au fă­cut propuneri pentru îmbunătățirea muncii în unele ramuri de produc­ție, în cadrul unor brigăzi.­­ In acest an, pământul a fost m­ai bine lucrat. Tractoriștii de la S.M.T. Babadag, printre care Bă­jeniță Constantin și Stoica Nicolae, plecați tot din gospodăria noastră, au făcut în toamnă arătură ca la carte, așa că în timpul iernii și al primăverii, s-a strâns multă apă. Spre sfârșitul primăverii și începutul ve­rii, tractoriștii au executat la po­rumb­­ prașile mecanice, iar noi, am aplicat imediat, după fiecare prașilă mecanică, prașila manuală pe rîndu­­rile de plante. Așa se face că, și în acest an, în condiții de secetă accen­tuată, porumbul și celelalte culturi prăsitoare s-au dezvoltat bine. Co­lectiviștii, urmând pilda comuniștilor și însușindu-și mai bine regulile a­­grotehnice, le-au aplicat cu succes, făcînd ca apa din sol să fie fo­losită numai de plantele cultivate, încheie brigadierul Petrică Petic.­­ La început, despre animale de producție nici nu putea fi vorba în gospodăria noastră, iar acum, avem numeroase ferme de animale, care se măresc și dau producții sporite an de an. Apoi, după ce privi într-un carne­țel, Tudora Fotache adăugă ■ — Creșteam păsări și înainte, cresc și acum, dar aici, în gospodă­­rie, am învățat cum se îngrijesc puii, bobocii, găinile, gîștele și rațele. In planul de producție al gospodăriei, era prevăzut un rulaj la puii de găi­nă de 6.000 de capete și noi, pînă la 15 august, am realizat peste 8.600 de capete, iar la bobocii de vată, rulajul planificat a fost depășit cu 2.687 de capete. Dumitru Movileanu, unul din în­­grijitorii­ mulgători fruntași, după ce a vorbit despre munca ce o depune pentru creșterea producției de lapte la vacile din grupa de care îngri­jește, a arătat că de la începutul a­­nului și pînă la sfîrșitul lunii iulie, numărul vacilor, junincilor și al vi­­telelor a crescut cu 63 de capete. Dintre propunerile făcute de co­lectiviști în adunarea generală, unele au și fost aplicate, iar altele urmea­ză a fi aplicate în săptămânile urmă­toare. Astfel, s-a propus ca recolta­rea fasolei să se facă numai pe rouă, iar fasolea recoltată să fie imediat transportată pe o arie la sediul gos­podăriei, unde să fie treierată, la siloz, să se folosească toate plantele și resturile de plante, precum si bu­ruienile, în amestec­­ cu porumbul care pînă în toamnă nu va ajunge la maturitate și care să fie ales din lanurile gospodăriei. Aceste propu­neri au fost aplicate, dînd rezultate bune. Spre sfîrșitul adunării, contabil al gospodăriei, Tudorel Zavarniuc, a informat adunarea generală că, în­ urma rezultatelor bune obținute de gospodărie, avansurile bănești lunari vor fi acordate pînă la sfîrșitul anu­lu­i, și a invitat colectiviștii ca înce­­pînd de a doua zi să treacă pe la ca­sieria gospodăriei să-și ridice dreptu­rile bănești pe ultima lună. Așa s-a încheiat o discuție între gospodari, despre treburi gospodă­rești. Pe fețele tuturor, se citea hotă­­rîrea împlinirii propunerilor noi fă­cute pentru creșterea avuției gospo­dăriei colective. I. GRIGORAS In trupul mărunt, parcă dinadins jucat­a mîndrie, al perechii de roiUi cu frunțile înstelate, și în sunetul clopotat al acipilor cărufii, cîmpul ne-a primit asa cum îl­ știam din zilele de vîrf ale perii, cu zumzet de­ tractoare zorite, cu alunecări șerpuite de cănite, cu tarlale în­­vîrstate de pălării și basmale... Și totuși, un ceva, greu de des­lușit la întîia privire, se petrecea. Ce anume, aveau să ne spună mai tîrziu, pe cîmp și la sectorul zoo­tehnic, oamenii, ogoarele și regis­trele... L-am găsit pe Zah­aria Ganea, președintele, cumpărînd o vițea. Și-a dezlipit privirea de pe curso­rul basculei pe care proaspăta a­­chiziție abia se lăsase urcată și ne-a spus, așa, ca să fim din capul locului în problemă: — Mai avem­­ de cumpărat opt vitele, ca să fim în acord cu pla­nificarea. Asta pe care­ o văzură ți e una din ele. N-arată ea cine știe ce, da’ să știți că la noi se schim­bă, fiindcă noi avem un principiu, ori vaci ca la carte, ori mai bine lipsă. Și parcă vrind să-i dea dreptate președintelui în problema cu schimbatul, „duduita“ roșcată s-a îndreptat așa, nepoftită de nimeni, spre stivele de porumb încolăcit de păstăi verzi de soia, din care mușcau­­ neliniștit și zvâcnit tocă­­torile. Proaspăta componență fondului taurin al gospodăriei fă­c­cea cunoștință cu traiul din noua casă. Cei ce trebăluiau­ în jurul tocă­torilor de la brigăzile a 11-a și a IV-a zoreau să-i ajungă pe­­ cei de la a­ntîia, lucru greu de Împlinit, fiindcă cei din brigada 1 au și ei planurile lor. De pildă, să-i ajun­gă pe cel­e de la a lll-a, care­ au și trecut la scosul sfeclei­­ de zahăr. — Ei, cum vă place porumbu­l nostru ? ne-a întrebat Ion Vâlcea.­ ­Cititecul Laptelui­ ­ de pe „gulerul“ gropii gata de în­cheiat. I­ arr­i răspuns cu o întrebare ca­re am fi vrut să-l surprindă: — Bun, da’ cine-l tasează ? — Cum cine ? Eu și... R.D.-ul... Și si-a văzut mai departe de treburi, mânuind furca în trei coar­ne, cu o repeziciune greu de bă­nuit la cele... 120 de kilograme ale­­ lui. Mergem în aceeași căruță cu sunet clopotat de acioaie pînă la lanul de porumb-siloz. Soia pare o încâlcire vînjoasă de liane, care­­ a îngrășat rândurile verzi ale po­rumbului. Șb în fața masei aceleia compacte de porumb și soifi, care a­ dat, în medie, peste 38.000 de kilograme la hectar, ne-am gândit la spusele președintelui: „Noi a­­vem în principiu, ori vaci ca la carte, ori mai bine lipsă". Calea spre marile producții de furaje a fost deschisă așadar, cu­­ aceste 38 de tone la hectarul de porumb cu soia, culese într-un an în care norii verii au­ umblat peste pământul încins aidoma vacilor sterpe. Mai încolo, sprijinit pe ghiontul unei vâlcele, un lan de­­ ^p­orumb verde, punctat de spână­ f­aru«_»m 111 ținte roșii­ Uri roșii cu pete albe ale ..—­-----f vacilor... La început de toamnă, după lunile arse ale verii, verdele ■ pășunii artificiale a rămas neclin­tit. Curba producției de lapte n-a mai coborît în obișnuita-i „cădere“ de toamnă, ci a suit. Drumul spre realizarea celor 2.500 de litri de lapte pe cap de vacă furajată se sprijină pe baze solide. Pe o pă­șune bogată, după care va urma o la fel de bogată tarla de porumb, semănat în miriștea de orz, pe si­lozul din rezerva anului trecut, administrat la iesle o dată cu gră­unțele de porumb și mazăre, mă­­runțite de moara cu ciocănele. Către prânz, a început plînsetul lanțului între ghizduri... A curs șipotul albastru al apelor în uluce. Boturile albe și negre, boturile ca­tifelate ale vacilor întoarse de la pășune aveau să se scufunde liniș­tit în răcorile astîmpărului setei. Mai apoi, ca o întrupare durabilă a dorinței colectiviștilor viișoreni de a traduce în faptă hotărârile partidului, de a-și spori contribu­ția la continua creștere a izvoare­lor propriei bunâstări, avea să se audă­ cântecul laptelui, ca o încu­nunare materială a întîielor revăr­sări ale toamnei bogate. NICOLAE FATU =/WW­A/WWl- In curînd, școlile își vor deschide porțile încă puțin, și vi­ne toamna. Sosi­rea acestui ano­timp pune tuturor probleme gospo­dărești specifice. Printre altele, și pe aceea a deschi­derii școlilor. Pentru copiii oameni­lor muncii, partidul și guvernul nos­tru se îngrijesc neîncetat să asigure cele mai bune condiții de învățătu­ră. In acest an, majoritatea școlilor din orașul nostru au cunoscut acti­vitatea febrilă a constructorilor. S-au investit fonduri pentru construirea de noi importante localuri de școală, pentru repararea altora. Cum pînă la începerea cursurilor școlare, mai sînt doar două săptă­­mîni, un raid prin locurile unde au lucrat constructorii e edificator asu­pra stadiului lucrărilor. Să începem cu noua clădire (a­­vînd 24 de săli de clasă, laboratoa­re și alte dependințe) a școlii medii ce se va deschide în curînd pe stra­da Ștefan cel Mare, lingă Spitalul de adulți. Aici, constructorii de la Șantierul nr. 2 al T.C.E.H. (șef de șantier — ing. Frățilă) au depus multe străduințe pentru a grăbi terminarea lucrării. Construcția a a­­juns în stadiul final. Se verifică ul­timele instalații și se face curățenie. Din vina proiectanților însă, lucră­­­­rile la centrala termică au început, cu întindere și instalatorii mai au încă de lucru. Intr-un ritm rapid, s-au desfășu­rat și lucrările de supraetajare a clădirii ce va adăposti noul institut pedagogic. Remarci de la început felul îngrijit în care au fost lucrate fațadele, tencuielile și vopsitoriile făcute și te gîndești că viitorii stu­denți constănțeni vor avea aici bune condiții de învățătură. De cum urci din bulevardul V.I. Jenin, pe strada 30 Decembrie, te întîmpină un as­pect puțin plăcut. Curtea școlii ele­mentare nr. 5 s-a transformat intr­­un depozit de ma­terial lemnos. Aceasta, pentru fap­tul că lucrările de renovare care se fac aici sînt mult întîrziate. Dar, trebuie spus că echipele care lucrea­ză în acest punct (meșter de lot —­­Buciu Stelea) depun toate străduin­țele ca să asigure școlarilor din car­tier condiții propice de învățătură, terminînd lucrarea în termen. Par­terul, intr-adevăr, va fi gata la în­ceputul lunii septembrie, dar lucră­rile de la etaj și în special de la a­­coperiș au avut de întîmpinat greu­tăți, datorită felului necorespunză­tor în care au fost întocmite proiec­tele (fără o sondare în prealabil a condițiilor existente, ceea ce a pro­vocat „surprize“ constructorilor). Vorbind mai departe de aspecte­le pozitive din munca echipelor de constructori, trebuie să mai semna­lăm și lucrările de bună calitate pe care le fac oamenii conduși de teh­nicianul Băn­cilă, la renovarea clădi­rii școlii de pe strada I. L. Caragia­­le. In raidul nostru, am întîlnit însă și lucruri de criticat. Iată-ne la Școa­la elementară nr. 7 (cartierul Ana­­dolchioi). Podeaua care se montea­ză aici e de proastă calitate. Unele tencuieli și zugrăveli au fost făcute de mîntuială și... au început să ca­dă. Din vina meșterului Caradia Apostol (care a mai fost sancționat pentru felul defectuos cum condu­ce lucrările), munca nu e bine or­ganizată, iar ritmul de lucru este scăzut, oamenii fiind împrăștiați să­(Continuare în pag. a IlI-a) EFORIE: In stațiunea Eforie, continuă să se desfășoare o seamă de manifes­tări culturale. La clubul cultural central, a conferențiat la 30 august. Dumitru Almaș despre: „Eroi desfășurării construcției comunismu­ai lui în literatura sovietică". La punc­tul cultural nr. 1, a fost organizat un jurnal vorbit avînd ca teme: cele mai recente descoperiri arheologice de pe litoral și­ din regiunea Dobro­gea, curiozități din lumea peștilor și realizările din 1961 de pe litoral. La punctele 3 și 4 au avut loc două in­teresante concursuri avînd ca teme muzica și sportul, cu participarea oamenilor muncii veniți la odihnă. La 31 august, la clubul cultural central, s-a anunțat concursul: „Cine știe sport, cîștigă", iar la punctul nr. 1, un concurs de șah. O seară de satiră și umor a fost orga­nizată la punctul nr. 2, iar la punc­tul nr. 3, un jurnal vorbit. Expune­rea : „Cuba — pământ liber al "A­­mericii" a fost susținută în punctul­ cultural nr. 4.­­ DE PE LITORAL Intîlnire de fotbal Duminică 3 septembrie, stadionul „1 Mai“ din orașul nostru va găz­dui intilnirea de fotbal din cadrul campionatului categoriei „B“, dintre echipele S.N.M. Constanța și „Tractorul“ Brașov. Intîlnirea este organiza­­ta de asociația sportiva a Șantierului naval maritim Constanța și va con­­stitui începutul acestei competiții fot­balistice. ’ * ^

Next