Dobrogea Nouă, septembrie 1961 (Anul 14, nr. 4067-4092)
1961-09-01 / nr. 4067
Anul XIV str. 4067 Vineri I septembrie 1967 4 pagini 20 bani Grijă deosebită organizării și desfășurării campaniei de însămînțări artificiale la d Directivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. autabulit programul pentru dezvoltarea continuă a numărului de animale și a productivității lor. Astfel, în anul 1965, efectivul de ovine va ajunge la circa 13.000.000 capete, din care peste 8,5 milioane capete cu lină fină și semifină, iar producția de lină va fi de peste 37.000 tone, din care circa 27.000 tone lînă fină și semifină. îndeplinirea și depășirea cu succes a acestor sarcini sunt condiționate și de îmbunătățirea raselor de animale, creșterea tineretului ovin, stabilirea de noi metode de creștere și hrănire a animalelor. Insămînțarea artificială este cea mai rapidă și economică metodă, cunoscută pe scară largă în toate țările și ușor de aplicat în practică, privind îmbunătățirea efectivelor de oi. In regiunea Dobrogea, metoda însămînțărilor artificiale la oi a fost larg răspândită, ca urmare a indicațiilor Comitetului regional de partid, atît în G.A.S.-uri și G.A.C.-uri cit și la o parte din oile din gospodăriile personale ale colectiviștilor. Astfel, s-a reușit să se treacă de la monta naturală liberă, unde se folosea, pentru fiecare 20-30 de oi, cite un berbec (cu valoare biologică scăzută), la însămînțarea artificială, unde se folosesc numai reproducători cu cea mai înaltă valoare zootehnică, repartizîndu-se cite 2.000-3.000 de oi pentru fiecare berbec recordist. In anul 1960, de pildă, în regiunea noastră, au fost însămînțate artificial 454.000 de oi, dintre care 176.506 au fost însămînțate cu spermă diluată. La toate unitățile socialiste unde s-a folosit conștiincios metoda însămințărilor artificiale, fecunditatea la oi a crescut în peste 95 la sută, iar prolificitatea la peste 110 la sută. Așa s-a întîmplat la G.A.S.-urile Peștera, Dr. Russel, Moșneni, Donca Simo, G.A.C.urile Straja, Bărăganu, Valu Traian, Tătaru, Topologii și altele. Ținîndu-se seama de bogata experiență căpătată în anii precedenți, de rezultatele frumoase obținute ca urmare a aplicării însămînțării artificiale și paralel cu aceasta de convingerea colectiviștilor asupra avantajelor acestei metode, față de monta naturală, pentru anul acesta, s-a fixat ca plan să se însămînțeze artificial peste 540.000 de oi. In acest scop, Sfatul popular regional a întocmit un plan de măsuri privind buna desfășurare a campaniei de însămrînțări artificiale. Pe baza acestui plan, au fost școlarizate 321 de cadre necesare pentru cele 180 de stațiuni și 146 de puncte de însămînțări artificiale la oi. S-au verificat efectivele de oi și berbeci. S-a stabilit și achiziționat necesarul de berbeci pentru această acțiune din rețeaua stațiunilor și punctelor de însămînțări artificiale. Pentru centrele de difuzare a spermei, s-a repartizat un număr mare de berbeci Merinos de Palas de calitate foarte bună (cu producția de lînă între 13 și 24,6 kg la adulți și în jurul a 10 kg la miori). S-au organizat 6 centre de însămînțări cu spermă diluată (S.E.Z. Palas, Medgidia, Hîrșova, Adamclisi, Negru Vodă și Baia), care vor funcționa în actualul sezon de montă și vor însămînța peste 180.000 de ai. Au fost dotate S.I.A.O.-urile, P.I.A.O.-urile și centrele de difuzare a spermei cu aparatura necesară. Paralel cu aceste măsuri, este necesar să se acorde o deosebită atenție pregătirii berbecilor reproducători și încercători cit și folosirii lor raționale. La centrul de difuzare a spermei de la S.E.Z. Palas, de exemplu, berbecilor de reproducție, în perioada de montă, li s-a alcătuit o rație ali(Continuare în pag. a III-a) w ji * fORMN Contribuie la înfrumusețarea comunei pop ii ultima vreme, "datorită măinilor luate de sfatul popular, v în comuna Dăieni, s-a intensify Y x dat acțiunea de gospodărire. Dej a scurm'd, cu sprijinul deputaților, a X comitetul executiv a mobilizat X $ un număr mare de cetățeni, pentru gospodărirea și înfrumusețătarea comunei. Astfel, cei peste 0 , 700 de cetățeni, bărbați și fete mei, care au luat parte la muncică voluntară, au astupat unele Xa gropi, în care se stringea aparul în urma ploilor, au nivelat A $ străzi, au curățat terenurile vi forane și unele fîntîni. In fruntea Ó Y acestei acțiuni patriotice, s-au v X situat comuniștii fiolán lan, ~ Y Stroie Marin și Matei Ion. YOP. MATEI, coresp. yOOOOOOOOOOOOOOOOOO Pîrvu Stana, muncitoare fruntașă la Fabrica de „Ambalaje metalice“ lucrează la atelierul de ansamblat faruri auto și tractoare. Ea este o tovarășe conștiincioasă și o bună organizatoare a locului de muncă, avînd sub conducerea ei încă 2 tovarăși. Pe luna trecută ea și-a depășit planul cu 13 la sută. zOOOOOO= Realizarea angajamentelor — o preocupare a întregului colectiv Sub conducerea organizației de partid, activitatea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de la I.C.A.S. a fost orientată în permanență în direcția realizării principalilor indicatori ai planului de producție-prestații, în direcția îmbunătățirii continue a deservirii populației prin serviciile comunale. Ca răspuns la Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, un accent deosebit a fost pus în această perioadă pe îmbunătățirea continuă a calității prestațiilor. Colectivul de la I.C.A.S. și-a luat angajamentul să realizeze anul acesta 125.000 lei beneficii peste plan, 23.000 lei economii la prețul de cost și să depășească planul valoric de producție-prestații cu 2 la sută. Făcînd bilanțul activității pe primele șapte luni ale acestui an, se constată următoarele : planul producției globale a fost îndeplinit lună de lună, atît fizic cit și valoric, fiind depășit cu 8,3 la sută și s-au realizat economii la cheltuielile planificate în valoare de 460.000 lei. Tot în această perioadă, harnicul colectiv, ca urmare a depășirii planului de producție, a realizării de economii la prețul de cost și a altor măsuri, a obținut beneficii peste plan în valoare de 545.000 lei, adică cu 420.000 lei mai mult față de angajamentul luat pe întreg anul. Priintr-o bună gospodărire a mijloacelor bănești, în secțiile canal, salubritate și apă, stocurile supranormative au fost lichidate, ajungîndu-se ca în luna iulie să se lucreze cu 27 la sută sub normativ. Tot în acest timp, întreprinderea a dat în exploatare noi utilaje și instalații moderne pentru rețeaua de apă potabilă (noua sursă de la Biruința, rezervorul nr. 1 de 5.000 mc și altele), care au contribuit din plin la depășirea planului de producție și la realizarea de economii. Depășirile indicatorilor de plan sunt o urmare a avîntului și entuziasmului muncitorilor antrenați în întrecerea socialistă, ce s-a desfășurat între secții, brigăzi și echipe. întreprinderea se mîndrește cu cei peste 200 de fruntași în producție, care lună de lună își depășesc planul de producție și realizează economii la prețul de cost. Numele lui Bănașu Ion, Udrea Nicolae, strungari, Păpurică Ștefan, electrician, Lazăr Constantin, zidar, Nicola Dumitru, Zamfir Ion, mecanici de pompă, Sarivan Constantin, șofer, și ale altora sunt cunoscute in întreaga unitate. La obținerea succeselor amintite, au contribuit și măsurile luate de conducerea întreprinderii, prin defalcarea din timp a planurilor de producție și de cheltuieli pe fiecare secție. Dezbaterea largă a acestor planuri în consfătuirile de producție, unde muncitorii au venit cu propuneri valoroase pentru realizarea și depășirea lor, a contribuit la o deservire a populației din ce în ce mai bună. Conducerea administrativă și comitetul de întreprindere vor trebui însă să dea o atenție mai mare muncii cultural-educative la secția salubritate, unde se mai manifestă, cîteodată, cazuri de indisciplină în producție, în special, la muncitorii care lucrează în tura de noapte, la transportul gunoiului menajer. S. POPA Contribuția lor Femeile din orașul și regiunea noastră desfășoară o tot mai largă activitate, contribuind mai ales la acțiunile patriotice organizate pentru realizarea diverselor obiective de interes obștesc. însemnată este contribuția pe care și-au dat-o ele, de pildă, în acțiunea de strîngere a fierului vechi. Cantitatea strînsă și predată pînă acum de gospodinele și colectivistele din oraș și regiune a ajuns la frumoasa cifră de 94 tone. In acest sens, merită a fi amintită mai ales activitatea desfășurată de Comitetul orășenesc de femei Constanța, care a predat mai mult de două treimi din această cantitate. O acțiune frumoasă au desfășurat comisiile de femei din cartierul III A și în special cele din circumscripțiile nr. 2 și 6. Din regiune, comitetele raionale de femei Medgidia și Tulcea au obținut cele mai bune rezultate Spre deosebire de alți ani, conveierul verde al gospodăriei agricole colective din Viișoara n-a mai prezentat nici un gol. După cum se vede și în fotografia de față, vacile au asigurată, chiar acest început secetos de toamnă, o pășune artificială bogată. t Delegația de partid și guvernamentală a R. P. Romíne a plecat spre Budapesta Joi seara a plecat spre Budapesta delegația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și a Guvernului Revoluționar Muncitoresc Țărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R.P. Ungară. Delegația este alcătuită din tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, conducătorul delegației, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Emil Bodnăraș și Alexandru Moghioroș, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație face parte de asemenea tov. Mihail Roșianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta, împreună cu delegația a plecat de asemenea Bela Nemety, ambasadorul R. P. Ungare la București. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegației au fost salutați de tovarășii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, activiști de partid și de stat, conducători ai organizațiilor obștești. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, membri ai Ambasadei R. P. Ungare și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) COLECTIVIȘTII DISCUTA TREBURILE GOSPODĂRIEI Tudorel Zavarniuc răsfoia filele uinui registru voluminos și uneori, sublinia cu linii drepte și groase unele cifre, dînd în același timp explicații inginerului Călin Eugen, agronomul gospodăriei colective din Babadag. Așa lucrau de mai bine de 2 ore. Tudor Zavalniuc se uită pe fereastră. Soarele se ascunsese de mult dincolo de dealurile „Cărăzii“. Era timpul să vină și președintele gospodăriei, Mustaret Vasile. Ridicîndu-se de la masă, Zavalniuc își exprimă cu glas tare gîndurile : — Am spus eu de la început că vom depăși veniturile planificate. Acum, vezi, cifrele tocmai asta arată. Pînă la începutul lunii august, am realizat venituri de aproape un milion de lei, din care, din sectorul zootehnic, peste 400.000 lei și aproape 100.000 lei din legumicultură. Dar, noi n-am livrat decit o treime din produsele prevăzute pentru valorificare. Apoi, mai avem de încasat bani și pentru unele produse deja vîndute. — Totuși, este puțin. Gospodăria noastră este mare, puternică, are numeroase ramuri de producție bine dezvoltate... — Și avem oameni minunați, harnici, continuă, în locul inginerului, președintele gospodăriei, Mustaret, care tocmai intra pe ușă. Ar fi trebuit să avem producții si venituri mai multe, mai mari. Deși anul trecut, s-a muncit mai bine decât în anul precedent, si s-au obținut si rezultate mai bune, iar în acest an, mai bine ca anul trecut, noi nu putem fi mulțumiți. Sîntem comuniști și trebuie să apreciem just dezvoltarea gospodăriei, a fiecărei ramuri de producție. Eu vă spun că mai avem multa de făcut. Sînt încă multe rezerve de pus în valoare... Discuția a continuat pînă noaptea tîrziu, fiind de față și Petre Iordan, secretarul organizației de partid. A doua zi seara, după ședința de consiliu, adunarea generală a fost informată asupra îndeplinirii planului de producție S* asupra realizării bugetului de venituri și cheltuieli al gospodăriei. Colectiviștii au apreciat cum se cuvine activitatea depusă de consiliu, activitatea brigadierilor și propria lor activitate. Au arătat însă și unde s-a lucrat mai slab și au făcut propuneri pentru îmbunătățirea muncii în unele ramuri de producție, în cadrul unor brigăzi. In acest an, pământul a fost mai bine lucrat. Tractoriștii de la S.M.T. Babadag, printre care Băjeniță Constantin și Stoica Nicolae, plecați tot din gospodăria noastră, au făcut în toamnă arătură ca la carte, așa că în timpul iernii și al primăverii, s-a strâns multă apă. Spre sfârșitul primăverii și începutul verii, tractoriștii au executat la porumb prașile mecanice, iar noi, am aplicat imediat, după fiecare prașilă mecanică, prașila manuală pe rîndurile de plante. Așa se face că, și în acest an, în condiții de secetă accentuată, porumbul și celelalte culturi prăsitoare s-au dezvoltat bine. Colectiviștii, urmând pilda comuniștilor și însușindu-și mai bine regulile agrotehnice, le-au aplicat cu succes, făcînd ca apa din sol să fie folosită numai de plantele cultivate, încheie brigadierul Petrică Petic. La început, despre animale de producție nici nu putea fi vorba în gospodăria noastră, iar acum, avem numeroase ferme de animale, care se măresc și dau producții sporite an de an. Apoi, după ce privi într-un carnețel, Tudora Fotache adăugă ■ — Creșteam păsări și înainte, cresc și acum, dar aici, în gospodărie, am învățat cum se îngrijesc puii, bobocii, găinile, gîștele și rațele. In planul de producție al gospodăriei, era prevăzut un rulaj la puii de găină de 6.000 de capete și noi, pînă la 15 august, am realizat peste 8.600 de capete, iar la bobocii de vată, rulajul planificat a fost depășit cu 2.687 de capete. Dumitru Movileanu, unul din îngrijitorii mulgători fruntași, după ce a vorbit despre munca ce o depune pentru creșterea producției de lapte la vacile din grupa de care îngrijește, a arătat că de la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii iulie, numărul vacilor, junincilor și al vitelelor a crescut cu 63 de capete. Dintre propunerile făcute de colectiviști în adunarea generală, unele au și fost aplicate, iar altele urmează a fi aplicate în săptămânile următoare. Astfel, s-a propus ca recoltarea fasolei să se facă numai pe rouă, iar fasolea recoltată să fie imediat transportată pe o arie la sediul gospodăriei, unde să fie treierată, la siloz, să se folosească toate plantele și resturile de plante, precum si buruienile, în amestec cu porumbul care pînă în toamnă nu va ajunge la maturitate și care să fie ales din lanurile gospodăriei. Aceste propuneri au fost aplicate, dînd rezultate bune. Spre sfîrșitul adunării, contabil al gospodăriei, Tudorel Zavarniuc, a informat adunarea generală că, în urma rezultatelor bune obținute de gospodărie, avansurile bănești lunari vor fi acordate pînă la sfîrșitul anului, și a invitat colectiviștii ca începînd de a doua zi să treacă pe la casieria gospodăriei să-și ridice drepturile bănești pe ultima lună. Așa s-a încheiat o discuție între gospodari, despre treburi gospodărești. Pe fețele tuturor, se citea hotărîrea împlinirii propunerilor noi făcute pentru creșterea avuției gospodăriei colective. I. GRIGORAS In trupul mărunt, parcă dinadins jucata mîndrie, al perechii de roiUi cu frunțile înstelate, și în sunetul clopotat al acipilor cărufii, cîmpul ne-a primit asa cum îl știam din zilele de vîrf ale perii, cu zumzet de tractoare zorite, cu alunecări șerpuite de cănite, cu tarlale învîrstate de pălării și basmale... Și totuși, un ceva, greu de deslușit la întîia privire, se petrecea. Ce anume, aveau să ne spună mai tîrziu, pe cîmp și la sectorul zootehnic, oamenii, ogoarele și registrele... L-am găsit pe Zaharia Ganea, președintele, cumpărînd o vițea. Și-a dezlipit privirea de pe cursorul basculei pe care proaspăta achiziție abia se lăsase urcată și ne-a spus, așa, ca să fim din capul locului în problemă: — Mai avem de cumpărat opt vitele, ca să fim în acord cu planificarea. Asta pe care o văzură ți e una din ele. N-arată ea cine știe ce, da’ să știți că la noi se schimbă, fiindcă noi avem un principiu, ori vaci ca la carte, ori mai bine lipsă. Și parcă vrind să-i dea dreptate președintelui în problema cu schimbatul, „duduita“ roșcată s-a îndreptat așa, nepoftită de nimeni, spre stivele de porumb încolăcit de păstăi verzi de soia, din care mușcau neliniștit și zvâcnit tocătorile. Proaspăta componență fondului taurin al gospodăriei făccea cunoștință cu traiul din noua casă. Cei ce trebăluiau în jurul tocătorilor de la brigăzile a 11-a și a IV-a zoreau să-i ajungă pe cei de la antîia, lucru greu de Împlinit, fiindcă cei din brigada 1 au și ei planurile lor. De pildă, să-i ajungă pe cele de la a lll-a, care au și trecut la scosul sfeclei de zahăr. — Ei, cum vă place porumbul nostru ? ne-a întrebat Ion Vâlcea. Cititecul Laptelui de pe „gulerul“ gropii gata de încheiat. I arri răspuns cu o întrebare care am fi vrut să-l surprindă: — Bun, da’ cine-l tasează ? — Cum cine ? Eu și... R.D.-ul... Și si-a văzut mai departe de treburi, mânuind furca în trei coarne, cu o repeziciune greu de bănuit la cele... 120 de kilograme ale lui. Mergem în aceeași căruță cu sunet clopotat de acioaie pînă la lanul de porumb-siloz. Soia pare o încâlcire vînjoasă de liane, care a îngrășat rândurile verzi ale porumbului. Șb în fața masei aceleia compacte de porumb și soifi, care a dat, în medie, peste 38.000 de kilograme la hectar, ne-am gândit la spusele președintelui: „Noi avem în principiu, ori vaci ca la carte, ori mai bine lipsă". Calea spre marile producții de furaje a fost deschisă așadar, cu aceste 38 de tone la hectarul de porumb cu soia, culese într-un an în care norii verii au umblat peste pământul încins aidoma vacilor sterpe. Mai încolo, sprijinit pe ghiontul unei vâlcele, un lan de ^porumb verde, punctat de spână faru«_»m 111 ținte roșii Uri roșii cu pete albe ale ..—-----f vacilor... La început de toamnă, după lunile arse ale verii, verdele ■ pășunii artificiale a rămas neclintit. Curba producției de lapte n-a mai coborît în obișnuita-i „cădere“ de toamnă, ci a suit. Drumul spre realizarea celor 2.500 de litri de lapte pe cap de vacă furajată se sprijină pe baze solide. Pe o pășune bogată, după care va urma o la fel de bogată tarla de porumb, semănat în miriștea de orz, pe silozul din rezerva anului trecut, administrat la iesle o dată cu grăunțele de porumb și mazăre, mărunțite de moara cu ciocănele. Către prânz, a început plînsetul lanțului între ghizduri... A curs șipotul albastru al apelor în uluce. Boturile albe și negre, boturile catifelate ale vacilor întoarse de la pășune aveau să se scufunde liniștit în răcorile astîmpărului setei. Mai apoi, ca o întrupare durabilă a dorinței colectiviștilor viișoreni de a traduce în faptă hotărârile partidului, de a-și spori contribuția la continua creștere a izvoarelor propriei bunâstări, avea să se audă cântecul laptelui, ca o încununare materială a întîielor revărsări ale toamnei bogate. NICOLAE FATU =/WWA/WWl- In curînd, școlile își vor deschide porțile încă puțin, și vine toamna. Sosirea acestui anotimp pune tuturor probleme gospodărești specifice. Printre altele, și pe aceea a deschiderii școlilor. Pentru copiii oamenilor muncii, partidul și guvernul nostru se îngrijesc neîncetat să asigure cele mai bune condiții de învățătură. In acest an, majoritatea școlilor din orașul nostru au cunoscut activitatea febrilă a constructorilor. S-au investit fonduri pentru construirea de noi importante localuri de școală, pentru repararea altora. Cum pînă la începerea cursurilor școlare, mai sînt doar două săptămîni, un raid prin locurile unde au lucrat constructorii e edificator asupra stadiului lucrărilor. Să începem cu noua clădire (avînd 24 de săli de clasă, laboratoare și alte dependințe) a școlii medii ce se va deschide în curînd pe strada Ștefan cel Mare, lingă Spitalul de adulți. Aici, constructorii de la Șantierul nr. 2 al T.C.E.H. (șef de șantier — ing. Frățilă) au depus multe străduințe pentru a grăbi terminarea lucrării. Construcția a ajuns în stadiul final. Se verifică ultimele instalații și se face curățenie. Din vina proiectanților însă, lucrările la centrala termică au început, cu întindere și instalatorii mai au încă de lucru. Intr-un ritm rapid, s-au desfășurat și lucrările de supraetajare a clădirii ce va adăposti noul institut pedagogic. Remarci de la început felul îngrijit în care au fost lucrate fațadele, tencuielile și vopsitoriile făcute și te gîndești că viitorii studenți constănțeni vor avea aici bune condiții de învățătură. De cum urci din bulevardul V.I. Jenin, pe strada 30 Decembrie, te întîmpină un aspect puțin plăcut. Curtea școlii elementare nr. 5 s-a transformat intrun depozit de material lemnos. Aceasta, pentru faptul că lucrările de renovare care se fac aici sînt mult întîrziate. Dar, trebuie spus că echipele care lucrează în acest punct (meșter de lot —Buciu Stelea) depun toate străduințele ca să asigure școlarilor din cartier condiții propice de învățătură, terminînd lucrarea în termen. Parterul, intr-adevăr, va fi gata la începutul lunii septembrie, dar lucrările de la etaj și în special de la acoperiș au avut de întîmpinat greutăți, datorită felului necorespunzător în care au fost întocmite proiectele (fără o sondare în prealabil a condițiilor existente, ceea ce a provocat „surprize“ constructorilor). Vorbind mai departe de aspectele pozitive din munca echipelor de constructori, trebuie să mai semnalăm și lucrările de bună calitate pe care le fac oamenii conduși de tehnicianul Băncilă, la renovarea clădirii școlii de pe strada I. L. Caragiale. In raidul nostru, am întîlnit însă și lucruri de criticat. Iată-ne la Școala elementară nr. 7 (cartierul Anadolchioi). Podeaua care se montează aici e de proastă calitate. Unele tencuieli și zugrăveli au fost făcute de mîntuială și... au început să cadă. Din vina meșterului Caradia Apostol (care a mai fost sancționat pentru felul defectuos cum conduce lucrările), munca nu e bine organizată, iar ritmul de lucru este scăzut, oamenii fiind împrăștiați să(Continuare în pag. a IlI-a) EFORIE: In stațiunea Eforie, continuă să se desfășoare o seamă de manifestări culturale. La clubul cultural central, a conferențiat la 30 august. Dumitru Almaș despre: „Eroi desfășurării construcției comunismuai lui în literatura sovietică". La punctul cultural nr. 1, a fost organizat un jurnal vorbit avînd ca teme: cele mai recente descoperiri arheologice de pe litoral și din regiunea Dobrogea, curiozități din lumea peștilor și realizările din 1961 de pe litoral. La punctele 3 și 4 au avut loc două interesante concursuri avînd ca teme muzica și sportul, cu participarea oamenilor muncii veniți la odihnă. La 31 august, la clubul cultural central, s-a anunțat concursul: „Cine știe sport, cîștigă", iar la punctul nr. 1, un concurs de șah. O seară de satiră și umor a fost organizată la punctul nr. 2, iar la punctul nr. 3, un jurnal vorbit. Expunerea : „Cuba — pământ liber al "Americii" a fost susținută în punctul cultural nr. 4. DE PE LITORAL Intîlnire de fotbal Duminică 3 septembrie, stadionul „1 Mai“ din orașul nostru va găzdui intilnirea de fotbal din cadrul campionatului categoriei „B“, dintre echipele S.N.M. Constanța și „Tractorul“ Brașov. Intîlnirea este organizata de asociația sportiva a Șantierului naval maritim Constanța și va constitui începutul acestei competiții fotbalistice. ’ * ^