Dobrogea Nouă, ianuarie 1962 (Anul 15, nr. 4172-4196)
1962-01-03 / nr. 4172
Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4172 Miercuri 3 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani CU VOTAREA TOVARĂȘULUI GH. GHEORGHIU-DEJ ROSTITA LA POSTURILE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE CU PRILEJUL ANULUI NOU Dragi tovarăși și prieteni, și Cetățeni ai Republicii Populare Romîne. Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniți în această noapte în mijlocul celor dragi, al familiilor, prietenilor și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau televiziune, așteptăm sosirea Anului Nou într-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie și voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe care-l încheiem a fost un an de mari înfăptuiri, roadele muncii poporului nostru — deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionantelor realizări în toate domeniile de activitate social-economică, înfățișat la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Planul producției industriale pe anul 1961 a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satisfacție rezultatele muncii lor pline de abnegație; în toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capacități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse ale industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri constructori au ridicat noi clădiri industriale, cartiere de locuințe, așezăminte de învățămînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gospodării colective, au cules rod bogat, se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărănimii. Țăranii muncitori, lucrătorii ,țin gospodăriile de stat și S.M.T.-uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug de produse necesare bunului trai al populației. Cadrele noastre didactice din învățămîntul de toate gradele, lucrătorii din institutele de cercetări științifice, din domeniul culturii și creației artistice au muncit cu devotament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de mîine, pentru pregătirea de specialiști, pentru dezvoltarea științei și culturii noastre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflorirea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării poporului le adresări* false felicitări, urări de noi realizări și spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care își îndeplinește cu cinste misiunea de clasă conducătoare a societății, țărănimea noastră care a pășit cu hotărîre pe calea agriculturii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și forțele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul Ce vine noi și noi victorii celor obținute pînâ acum. încrezător în capacitățile sale creatoare, în viitorul său însorit, mîndru de succesele obținute, poporul nostru, sub conducerea partidului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cuceririle rațiunii umane sînt puse in slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului și comunismului pe tot globul pămîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic în construirea comunismului, realizările remarcabile ale celorlalte țări ale lagărului socialist, demonstrează cu putere superioritatea socialismului asupra capitalismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democrație și progres social, însuflețesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușinosului sistem colonial, pentru dreptul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a întregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că în anul 1961 pacea a fost menținută este o nouă dovadă că forțele păcii sînt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovietică și alături de ea celelalte țări ale lagărului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește în jurul său mase imense de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărîtă a popoarelor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Romînia își va aduce și pe viitor întreaga ei contribuție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexistență pașnică între toate statele fără deosebire de sistem social, în același timp avem îndatorirea de a ține trează vigilența, de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste pe ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenței patriei și cuceririlor revoluționare ale poporului, în pragul Anului Nou adresei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară, în clipa cînd se vestește începutul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismului ! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni! PAHARUL SPERANȚELOR ÎMPLINITE WWAI Am ridicat paharul doldora 'de soare și de rubin. Și între două șipote și două sperări, am jinduit la niște anume vise, care ni se deschid, sub soarele înțelepciunii partidului nostru. .. Am ciocnit despărțiți de pereți, de distanță, inimă de la inimă, gînd la gînd. Ne-am pipăit unul altuia gîndurile, cutezanța. Ne-am aflat pe același drum. Pe drumul care suie neooit către făgărașul viselor înfăptuite. Anul acesta, ne vrem urcușul spre înflorirea năzuirilor mai vijelios și mai larg. Ne vrem mai degrabă ajunși sub soarele comunismului. Și am ciocnit pentru cutezanță și pentru urcuș. Ne-am gîndit, ciocnind rubinul sau sorii, că avem nevoie de pace, că anul 1962 trebuie să fie exclusiv pașnic. Și va fi pace. O pace cucerită demn și cinstit. Cu prețul tăriei milioanelor noastre de constructori ai vieței, miliardelor de oameni iubitori ai păcii. Și va fi pace. Pruncul caisei nu, va cădea neîmplinit de pe ram, cutremurat de explozie. Peste somnul fraged al pruncilor, nu va cădea napalm. Peste visul iubitului și al iubitei, nu va fulgera securea războiului. Ne-am gîndit, alăturînd una de alta, alumina transparentă a palimarelor, că anul acesta ne vom 1 > ] regăsi mai înalți și mai curajoși. Și așa va fi. Graiul părintelui speranțelor noastre roșii, graiul partidului, ne spune că așa va fi. Pentru împlinirea speranțelor noastre, am ciocnit „Murfatlar“ sau „Niculițel“. Dar, la temelia împlinirilor stau brațele, palmele, faptele. Vom urca în viitor, în acest 1962, pe scara faptelor noastre. Pe schelele de marmură ale visului tău înfăptatic, frate zidar. Pe șarjele late înflăcărate ca vinul, topitoriile de la I.M.U.M., pe cutezanța tăriei din cimentul copt, de năzuirile tale, cimentistule medgidean sau cernavodean. Pe grăuntele fertilizării ogorului pe care tu, meștere de la U.S.R.S., l-ai împlinit din migală și rațiune. Am simțit treptele griului, porumbului și cirezilor tale, prietene făurar de comori din grădina Dobrogei fără de haturi. Și pe fundamentul faptic al bucuriilor noastre, ne-am zis reciproc „La mulți ani“. Avem în față un an al împlinirii speranțelor. Un an în care vom sui mai aproape de viitorul de aur. Cu fapte de Gagarini și de Titovi, cu fapte de șarje, de schele și de roade ale pămîntului. Toate faptele noastre vor rodi înzecit. Ne-am crucificat buzele pe paharul de purpură și de soare, tovarășii mei harnici și buni. Pentru ca visul să se logodească statornic cu fapta, pentru ca suișul nostru spre fericire să lase în urmă cutezanța vulturului ] . și istețimea lăstunului. Ne-am spus reciproc „LA MULȚI ANI“, gîndindu-ne la faptele noastre care pun temelie visului amețitor de înalt. Ce ne vom spune la anul ? Ghicesc de pe acum. Ne vom spune din nou „LA MAI SUS“. Chezășia faptelor, viselor și speranțelor, tăria pe care o numim simplu, partid, ne spune că va fi așa cum ne dorim. Am ciocnit pentru cel mai frumos dintre zborurile noastre spre viitor. Și va fi așa cum ne-am zis ciocnind. Știm ] să încrucișăm nu numai paharele, ci și faptele noastre. Partidul ne-am învățat așa. NICOLAE FĂTU ! In noaptea de revelion la Palatul Sporturilor Pentru succesele de pină acum și pentru cele viitoare Peste 150 de oameni ai muncii cu familiile lor, de la U.S.A.S. Năvodari, au sărbătorit împreună revelionul. Festivitatea pregătită cu grijă s-a desfășurat în sala cantinei, la buna ei reușită dîndu-și concursul brigada artistică de agitație și colectivul de creație al uzinei. Printre altele, programul artistic prezentat a cuprins scheciul „Te cîntăm Năvodari“, tradiționalul plugușor, cîntece interpretate de soliștii uzinei și altele. N-au lipsit din program nici răvașele aduse de ing. Dumitrache Cornel, îmbrăcat în poștaș. Erau foarte veseli chimiștii din Năvodari, dar nu numai fiindcă programul era plin de umor, ci și pentru că închinau un rodnic an de succese în producție. Ei sărbătoreau totodată intrarea în funcțiune cu peste 100 de zile mai devreme a noii linii de acid sulfuric, îndeplinirea planului producției globale cu 15 zile înainte de termen, realizarea de beneficii peste plan de circa un milion de lei și economii peste plan în valoare de peste 1.400.000 de lei etc. Rind pe rind, au luat cuvîntul Grădinarii Nicolae, directorul uzinei, Alexandru Vasile, secretarul organizației de partid, și Vameșu Grigore, președintele comitetului sindicatului, care au felicitat colectivul pentru realizările deosebit de frumoase în producție și le-au urat muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor noi succese în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. Cei prezenți au toastat pentru victoriile realizate pină acum de tînărul colectiv al uzinei și pentru cele ce urmează să fie înfăptuite în anul 1962, cînd va intra în producție noua linie de superfosfați și se va tripla capacitatea de producție a îngrășămintelor fosfatice pentru înfloritoarea agricultură a patriei. . L/WWtWWV? CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășițițărani ce vă mai cultivați singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agricultură, spre voi toți îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile țării, colectiviști aleși de adunările raionale. Spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura Socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului și statului, cu oameni de știință, ingineri agronomi, zootehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza cu mai bine gospodăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a înmulți cu mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți delegați, arătînd ce au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care ne-a dat povețe prețioase ca să putem îndeplini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătuire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au vorbit cunosc așadar, bine viața gospodăriilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării socialismul a învins, că cea mai mare parte a țăranilor de astăzi sunt colectiviști, că regiunile Dobrogea și București, două dintre cele mai mari regiuni agricole, din țară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe țarinile țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, sîntem astăzi o mare forță, însumăm laolaltă peste două milioane de familii și stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm așadar marea mulțime a țărănimii, nădejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, chezășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința sa facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebuințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu mașini, în cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în așa fel incit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au arătat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodăriile lor colective au obținut două și trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producția de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa este pretutindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, acoperite cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sunt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete. Țăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sunt mai frumoase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști întîlnești seara, deseori, oameni — tineri și bătrîni, fete, și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mînă, că nn-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe, sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțime mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după șirele de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sunt rodul, colectivizării care a dat satelor , belșug , și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nostru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare,prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a irtări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simțim cum ne iau asupra lor, din greul muncii, tractoarele și mașiniile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii țărănimi, noi am mulțumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija și dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 23.000 de combine, ca și toate celelalte mașini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Și îngrășămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot în fabrici sînt făcute, prin munca și priceperea lor. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din fabricile și uzinele noastre sunt hotărîți să ne sprijine și mai puternic în viitor, să ne dea alte zeci de mii de tractoare și mașini (Continuare în pag. a II-a) Vor munci mai bine La stațiunea de mașini și tractoare din comuna Greci, raionul Macin, peste 30 de familii de tractoriști și muncitori au întîmpinat laolaltă Anul Nou. Cu acest prilej tov. Boiangiu Aurel, directorul stațiunii, a felicitat pe cei prezenți și 3urat, mecanizatorilor noi și importante succese în muncă. A mai luat cuvîntul tov. Buric .Vasile, șeful unei brigăzi de tractoriști fruntași și membru în biroul organizației de partid. „Să ciocnim paharul — a spus el — pentru succesele obținute și pentru acelea pe care le vom realiza în 1962.“ Apoi, s-a angajat să muncească și mai bine, pentru ca, în anul acesta, brigada pe care o conduce să-și îndeplinească planul stabilit, iar gospodăria deservită de ea să realizeze producții superioare anului trecut. Cei prezenți la sărbătorirea Anului Nou, au urmărit cu un deosebit interes spectacolele televizate. B. I., coresp. (Qtndiemit tinei(£ i;i)§1 al judeiirii 31 decembrie 1961. E ultima seară a unui an plin de belșug. Urările făcute exact cu un an de zile în urmă, de prosperitate, fericire și sănătate, s-au împlinit, și, acum, după tradiție, în pragul noului an, se cer reînnoire. Oamenii muncii de pe întregul cuprins al patriei se întîlnesc în această noapte, petrec, cinstesc victoriile obținute în muncă și își urează altele și mai frumoase. Cu același scop se îndreaptă și spre Sala sporturilor din orașul nostru, sute și sute de tineri. Recunoști printre ei tineri strungari sau cazangii de la S.N.M.C., operatori sau sudori în plumb de la U.S.A.S. Năvodari, navigatori de la D.R.N.C., constructori, tineri intelectuali din instituțiile orașului, lucrători din comerț. Fiecare din ei a muncit cît se poate de bine de-a lungul unui an întreg, întrecîndu-se pentru ca săgețile graficelor să ajungă acolo unde s-au oprit cu cîteva ore mai înainte.Exeamua Sala gătită sărbătorește îi primește așa cum se cuvine. O uriașă ghirlandă din ramuri de brad, împodobită cu baloane colorate, globuțe și panglici multicolore, plutește în aer, ramificîndu-se în toate ungherele sălii. Mesele sînt încărcate cu belșugul ogoarelor noastre. Se deschide cortina și pe fundalul scenei apar în mod alegoric simbolurile celor doi ani, 1961 și 1962. Deasupra unor construcții, fabrici și centrale electrice, țișnește în sus o eșarfă, pe care este înscris semnul XXII — numele Congresului P.C.U.S., care a trasat poporului sovietic și întregii omeniri calea către acel minunat și luminos — viitor de aur — comunismul. Acesta a fost evenimentul cel mai de seamă al anului din care au mai rămas numai cîteva ore. Anul care vine e simbolizat prin zborul omului in Cosmos, de bună seamă al omului sovietic, care ciocnește un pahar cu vecina noastră — Luna. Desigur, anul 1962 va fi încă un pas sigur în cucerirea Cosmosului. O dată cu deschiderea cortinei, orchestra secției de estradă a Teatrului de stat își face intrarea. Undele melodiilor inundă întreaga sală. E o atmosferă feerică, plină de fericire — ca-n basme. Privirile tuturor iradiază optimism și voie bună. Se aud primele toasturi, primele urări de spor în muncă. Cuvîntul cel mai frecvent care circulă din gură în gură și pe care și-l dorește fiecare e „pace“. La ora 23,15, începe și programul artistic prezentat de actorii secției de estradă a Teatrului de stat. Cupletele „Hai noroc la toată lumea“, prezentat de Ion Duțu și „Să trăiți o mie de ani“, prezentat de ansamblu, exprimă gîndurile și simțămintele tuturor celor prezenți. Soliștii și solistele secției de estradă interpretează apoi cîteva melodii de muzică ușoară, din cele mai preferate de tineret. Nu lipsesc nici tradiționalele răvașe. Bineînțeles, adresa celor satirice este în afara sălii, deoarece participanții la acest minunat revelion sunt numai fruntași în producție. La ora 23,40 este primit cu aplauze tovarășul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional de partid, care, în numele Comitetului regional de partid, îi felicită pe tineri pentru realizările obținute în 1961, urîndu-le altele și mai frumoase în 1962. Vorbind despre succesele oamenilor muncii din patria noastră, tovarășul Vasile Vîlcu a spus : „In cursul acestui an, pe întinsul patriei noastre dragi au apărut uzine și fabrici noi, centrale electrice, școli și spitale, salba de perle înșirate de-a lungul litoralului s-a îmbogățit cu noi și monumentale construcții. Sectorul socialist al agriculturii a cres(Continuare în pag. a III-a) Pînă în zori Peste 120 de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Stațiunea de cercetare „Dobrogea“ au petrecut revelionul împreună, într-o atmosferă prietenească și plină de căldură. Tovarășul Nicolau, președintele Consiliului local al sindicatelor Medgidia, a felicitat călduros pe toți cei prezenți, urîndu-le noi succese în promovarea celor mai înalte metode agrozootehnice în unitățile agricole din regiunea noastră. A vorbit apoi tovarășul inginer P. Tomoroga, directorul stațiunii complexe, care a urat, în numele conducerii stațiunii, succese și sănătate celor prezenți, angajîndu-se în numele tuturor, să lupte pentru sarcinilor îndeplinirea încredințate de partid. Cu vii aplauze, fost primit plugușorul, a prezentat de muncitorul Chichiriță Gheorghe, plugușor care a vorbit despre fruntași, despre sarcinile de viitor și despre urările de Anul Nou. S-a petrecut pină în zori. Ultima filă a calendarului pe anul 1961 avea să fie ruptă în această seară. Oriunde te-ai fi aflat, era lesne să observi că oamenii muncii, locuitorii frumosului nostru oraș, se pregătiseră ca în clinchet de pahare și veselia să întîmpine noul an, 1962. Forfota obișnuită a altor seri se stinsese mai devreme ca de obicei. Ici-colo, mai puteau fi văzuți doar colindătorii, Urătorii plugușorului și citeva perechi care întîrziaseră și acum se îndreptau grăbite către locurile unde aveau să întîmpine sosirea noului an. Cei mai mulți dintre aceia care au făcut ca road’ ’ ' ----să fie bogate, dovedind în mod strălucit puternica unitate în jurul partidului, încrederea nețărmurită in conducerea lui pe drumul viitorului de aur al socialismului și comunismului, aveau să petreacă revelionul in cadrul unor petreceri colective sau în familie, bucuria sosirii noului an avea să se împletească cu mîndria datoriei împlinite, a succeselor care ne apropie cu fiecare an tot mai mult de viitorul luminos. Dar, înainte de a pătrunde în saloanele în care făuritorii noului, ai belșugului aveau să petreacă, închinînd pentru succesele obținute sub conducerea partidului iubit, pentru sporirea lor și belșugul vieții noi, statornicite în țară, am poposit la cîțiva dintre cei care, în această noapte, au fost la datorie. In noaptea aceasta, noapte în care nu doarme nimeni, la principalele posturi de muncă ale Uzinei Ovidiu II am găsit pe mulți dintre aceia care și-au dat din plin contribuția la înfăptuirile anului care a trecut și care sunt hotăriți ca în proaspătul an să le sporească. In camera de comandă a uzinei, comuniștii Coman Pavel, șef de tură, și Neculai Bălteanu, electrician principal, vegheau la mentinerea parametrilor optimi, a tensiunii și a frecvenței necesare și mult sporite intr-o astfel de noapte. Cezar Socol și Traian Farcaș, turbiniști principali, supravegheau turboagregatele, minări de funcționarea lor corectă pentru realizarea consumului specific minim. Viitorul fericit se oglindește în ochii tînărului Farcaș. După ce tovarășul lui mai vîrstnic, Socol, ne-a spus că tura 1, condusă de Barbu Ionică, a hotărît să obțină în noul an 16.500 lei economii, tînărul nostru și-a exprimat dorința ca, in anul 1962, să dea cele mai bune rezultate în producție, contribuind la realizarea angajamentului, iar ca sportiv, să ajungă printre fruntașii zborului fără motor. La cazane, de serviciu erau (Continuare în pag. a III-a).