Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)

1962-10-10 / nr. 4411

i PROLETARI DS­I TÖATE UNITI­VAÎ Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Matului popular regional Anul XV nr. 4411 Miercuri 10 octombrie 1962 4 pagini 20 bani La nivelul celor mai buni muncitori la întrecerea socialistă desfășura­tă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și executarea de lucrări de o calitate tot mai bună, colectivul de muncitori din cadrul sectorului me­canic de la L.N.M.C. a înregistrat un succes deosebit. Nici o echipă nu s-a situat sub plan în perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent. In fruntea întrecerii socialiste pentru a da lucrări la timp și de calitate bună s-au situat, în luna septembrie, echipele de meca­nici conduse de Enciu Dumitru, A­­retu Constantin și echipa de turnă­tori condusă de Maxim Simion. Inițiativa colectivului sectorului a­­justat mecanic, care constă în ridi­carea tuturor muncitorilor la nivelul realizărilor medii ale fruntașilor în producție, a dat roade. Aici erau înainte vreme mulți tineri ve­niți în șantier, care, deși erau dornici de a munci, nu-și realizau totuși norma. Ajustorii fruntași și cu multă experiență ca : Ciocan Gh. Sîrbu Marin, Dinu Dumitru și alții au considerat ca o datorie de onoa­re ajutorarea acestor tineri. Aceasta insă nu era totul. Rezultatele între­cerii socialiste arătau, lună de lună, disproporții între ajustorii mai vechi și cei cu o practică mai mică în pro­ducție. Trebuia găsită și pentru asta o soluție. Comitetul sindicatului din sector, cu sprijinul organizației de partid, a găsit-o. Intr-o consfătuire de producție s-a preluat acțiunea de ridicare a rezultatelor tuturor mun­citorilor la nivelul realizărilor medii ale fruntașilor. Pentru realizarea a­­cestei acțiuni, trebuia să se mun­cească cu totul altfel. S-a trecut la comasarea echipelor mici, conduce­rea noilor echipe fiind încredințată muncitorilor cu o înaltă calificare. La cîte 2 echipe s-a repartizat cîte un maistru (absolvent al școlii teh­nice de maiștri). In alcătuirea echi­pelor s-a ținut cont și de repartiza­rea uniformă a comuniștilor, mese­riași cu o înaltă calificare. Astfel, ajutorul profesional a în­ceput să apară mai concret, iar re­zultatele să devină tot mai bune. Muncitorii cu experiență s-au apro­piat mult de cei tineri, au început să le arate cum trebuie montate dife­rite piese, cum să păstreze sculele, cum să folosească dispozitivele cum să-și organizeze locul de man­și­nă. Urm­înd exemplul fruntașilor, tot mai mulți tineri au început să exe­cute lucrări tot mai pretențioase. Se poate spune, pe drept cuvînt, că inițiativa secției ajustat a stimu­lat mult organizarea lucrului în e­­chipă, cu repercusiuni din ce în ce mai bune asupra desfășurării între­cerii socialiste, fapt ce a dus la creșterea productivității muncii și a calității execuției. Studiind și însușindu-și inițiativa ajustorilor, colectivul sectorului me­canic a trecut la generalizarea ei și la atelierul de turnătorie, la fieră­rie și la zidărie. S-a popularizat a­­ceastă inițiativă și în alte sectoare. Fără îndoială că la creșterea nive­lului profesional au­­ contribuit cursurile de ridicare a calificării, ca­și ce au fost organizate pe meserii. In fiecare lună, s-au ținut conferințe tehnice, pregătite de ingineri de spe­cialitate. Dacă așa stau lucrurile la secțiile unde această inițiativă este aplicată cu entuziasm, nu același lucru se poate spune de atelierul de strungă­­rie. Aici, sunt mulți muncitori co­muniști, cu o experiență înaintată. Printre ei se numără Stanciu Oprea, Buzoianu Nicolae, Lungu Nico­­lae, care obțin rezultate bu­ne, dar nu se străduiesc să contri­buie la ridicarea nivelului profesio­nal al celor mai puțin pregătiți. Unii dintre tinerii de aici nu reușesc să-și realizeze sarcinile de plan lunare. Iată numai cîțiva dintre ei: Alboiu Nicolae, Marin Tudor și Dinu Gheor­­ghe. Iată de ce organizația de partid trebuie să însărcineze comitetul sin­dicatului de sector să ia toate mă­surile posibile pentru ca inițiativa celor din sectorul de ajustaj meca­nic să fie aplicată și la strungărie. Iar rezultatele vor fi, în curînd, la fel de bune și aici. VLAD ION' Pe zi ce trece se imbunătăț­esc tot mai mult condițiile de mun­că in portul Constanta. Noile utilaje sosite anul acesta contribu­ie la sporirea indicelui de meca­nizare al lucrărilor de manipulare a mărfurilor. Expoziție de inovații Pe mesele frumos orînduite și îm­brăcate cu pînză roși­e, printre ghi­­vecele cu flori așezate cu gust, vi­zitatorul privește cu admirație la exponate. Sunt inovațiile care prin grija Consiliului local al sindicate­lor au fost aduse la clubul „1 Mai“ de la I.M.U.M., din majoritatea în­treprinderilor industriale și S.M.T.­­urilor din raionul Medgidia. Expozi­ția, care este deschisă zilnic, a fost vizitată pînă în prezent de mii de oameni ai muncii. Muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii, în baza progra­mării făcute de Consiliul local al sindicatelor, vin în grup și vizitea­ză expoziția. Vizitatorii privesc cu atenție și admirație la cele peste 40 de inovații expuse. Sunt inovații care, în multe cazuri, pot fi apli­cate cu succes și la o altă între­prindere decât la aceea care a rea­lizat-o. De aceea, în felul ei, expo­ziția de inovații constituie un bun prilej pentru efectuarea unui schimb de experiență între unitățile din raion. Inovatori fruntași ca: Popa Ion, Tătaru Nicolae, Nișulescu Ion, de la I.M.U.M., Satan Dobre de la Fabrica de ciment Medgidia, Ior­­dache Gh. de la Fabrica „9 Mai“ Sa­­ligny și Dîrzu Ion de la I.E.R.M., sunt numai cîțiva dintre inovatorii evidențiați cu această ocazie. Mult apreciate sînt inovațiile : „Dispozitiv, pentru ridicarea în timpul reparații­lor a farfuriilor de alimentare de la morile de ciment“, „Dispozitivul de ștampilat saci“ și altele, de la Fa­brica de ciment Medgidia, „Buc­șa de rodaj de la amortizor turnată în modele ușor fuzibile“, „Dispoziti­vul pentru degroșat dantura conică a coroanelor dințate pe mașină ele frezat orizontală“, de la I.M.U.M., și multe altele. Pentru ca inovațiile să poată bine cunoscute și studiate de vizi­fi­catori, cabinetele tehnice ale între­prinderilor au prezentat și cîte un dosar care cuprinde explicații pre­țioase privind felul cum sînt constru­ite dispozitivele, modul de funcțio­nare și eficiența lor economică. De asemenea, fiecare unitate industria­lă care a adus aici inovații, a expus în dreptul acestora și grafice care oglindesc dinamica inovațiilor pe ul­timii ani. Cabinetul tehnic de la I.M.U.M., spre exemplu, care deține în prezent steagul de cabinet tehnic fruntaș pe regiune, a aplicat pe pri­mele 8 luni ale anului, 86 de ino­vații, care aduc economii antecalcu­­late pe anul de folosință în valoare de 1.228.094 lei. Prin grija organizatorilor, alături­­ de inovațiile expuse, pot fi văzute panouri mari care înfățișează aspec­te privind introducerea cu succes a noului in procesul de producție. In general, exponatele, orînduite și păstrate îngrijit de către condu­cerea clubului, „1 Mai“, contribuie din plin la popularizarea ultimelor realizări privind îmbunătățirea pro­ceselor tehnologice prin introducerea noului în producție. Existența acestei interesante expoziții este o acțiune meritorie a Consiliului local al sin­dicatelor Medgidia, la care și-au a­­dus din plin contribuția colectivele de muncă ale întreprinderilor parti­cipante. F. B. vizita tovarășilor Utarp Gtarp­ilor și Ion Gheorghe lan­or în Monezia . Marți solii poporului român au vizitat insula Bali . In după­­amiaza zilei au fost continuate convorbirile oficiale începute la Djakarta D­JAKARTA 9 trimișii speciali . In continuarea (Agerpres) De la vizitei in Indone­zia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej Împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mă­­nescu au vizitat mărfi insula Bali, cunoscută in Întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cintăreților și dan­satorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul in­sulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prie­tenie fată de poporul român cu aceeași Însuflețire ca pre­tutindeni in cursul vizitei prin Indonezia a Înalților oaspeți ro­mâni. Prinse pe Înalte tulpini de bambus, se Înșiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In­ainim­ oaspeții s-au oprit pen­tru puțin timp pe culmea munte­lui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănă­tor primăverii de la noi. Cu­ vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse da lava unei erupții vulcanice s-a produs în aniul 1928. Aici, care în zona muntoasă a Indoneziei am în­­tîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominan­te sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt așezate în te­rase, pe povirnișuri. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pină la genunchi în apă, folosind mile­narele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezu­lui. In timpul opririi pe culmea Ba­tur, președintele Sukarno a expli­cat că in Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din in­sulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropi­rea colonială — a spus dr. Sukar­no — existau mari terenuri cultiva­te cu bumbac și o dezvoltată In­dustrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîn­­dă propriile lor produse textile. In­dustria indoneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonia­liștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucr­ează in întreprinde­rile naționale și în afară de aceas­ta, importă și textile. A fost vizi­tat apoi satul Kintamani, situat in munții cu­ același nume. Casele sunt împrejmuite de ziduri din p­ămînt ars sau cărămidă, așa cum sunt, de altfel In întreaga Insulă. In interi­orul curfilor, in afară de locuințe, sunt construite mici temple, in ma­rea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bam­bus și sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamiani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orches­tră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, renu­mit centru al turismului internațio­nal. A fost vizitată o expoziție lo­cală de artizanat și pictură. Tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a e­­logiat realismul și valoare artisti­că a multor lucrări. Oaspeții a putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției meș­teșugari foarte indemînatici și do­tați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții ro­mâni și gazdele lor indoneziene au rămas două ore intr-un pavilion si­tuat chiar pe piața Oceanului I­dian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampakshing, un ade­vărat centru al cintecului, dansu­lui și portului balinez, a fost pre­zentat In cinstea oaspeților rom­lni un spectacol pomplat, care a cu­prins, printre altel, dansul Kttak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soarelui. Străbătând drumurile acestei insu­le, a cărei frumusețe o face să me­rite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși-strămoși, și alături școli noi, luminoase construite In ultimii ani. Așa Înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moște­nire a colonialismului, pentru ca ț ara lor frumoasă și bogată să pă­șească mereu Înainte. In după amiaza­ zilei de mărfi, la palatul Tampaksiring ,reședința oas­peților romani și a președintelui Su­karno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. O nouă autobază în orașul Tulcea, s-a ajuns în stadiul de fi­nisaj cu lucrările de construcție a clădirii noii autobaze I.R.T.A. Noua construcție poate satisface necesitățile de întreținere a unui parc de 300 de mașini, fiind dotată cu ateliere mo­derne, o spălătorie a­­utomată cu apă caldă pentru mașini etc. Noua autobază va fi dată în exploatare încă în toam­na acestui an. Noi sate electrificate .Acțiunea de electrificare rurală în regiunea noastră se desfășoară cu rapiditate. Astfel de la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii septembrie, prin munca harnică a lucrătorilor din cadrul I.R.E­­. și Electromontaj, au fost e­­lectrificate un număr de 23 comune. Printre comunele electrificate în ultima vre­me, se numără Mihail Kopălniceanu și Cataloi, din raionul Tulcea și Zebil, raionul Istria. Nu­mărul total al comunelor electrificate din re­giunea noastră este la ora actuală de 235, ceea ce dovedește că sarcina stabilită prin hotărî­­rea conferinței regionale de partid ca pînă in anul 1965 electrificarea regiunii să fie complet terminată, va fi realizată cu succes. Crește numărul unităților comerciale De la începutul anului și pînă acum, numărul unităților comerciale din orașul nostru a crescut cu încă 30 de unități, dintre care 15 in r­ții nou construite. Alte 30 de uni­tăți pentru desfacerea prinii au fost complet renovate, iar magazinele alimentare nr. 4 și 15, magazinul de produse industriale „Universal" și cofetăria .,Garofița­’ au fost mo­dernizate și dotate cu mobilier nou, introducîndu-se totodată forme a­­vansate de deservire. Pînă la sfîrșitul acestui țeaua comercială a orașului an, re­­stanța se va mări cu încă 17 Com­uni­tăți, care se vor deschide la par­terele noilor blocuri de locuințe date în folosință. Dramaturgia sovietică pe scena Teatrului de stat din Constanța De la înființarea sa și pînă în pre- etici, printre care : 29 de piese de tent, Teatrul de stat din Constan­­teatru, 7 piese de teatru de păpuși, ța a găzduit 40 de premiere cu la­ un balet, 2 operete și o comedie lu­­crări dramatice ale creatorilor sa mi­­zicală. Toate acestea au fost jucate în peste 1.800 de spectacole și vizi­onate de circa 600.000 de spectatori, oameni ai muncii din orașul Con­stanța și din regiunea Dobrogea. Iată un bilanț destul de grăitor, din care reiese aprecierea și dragostea iubitorilor de artă și frumos față de minunata dramaturgie sovietică. ACEEAȘI ATENȚIE CALITĂȚII ȘI URGENTĂRII LUCRĂRILOR AGRICOLE ACTUALE Recoltatului și însămînțatului m­anim colanta aceeași preocupare Colectiviștii și mecanizare­ai zoresc zilele acestea recoltarea culturilor tîrzii de toamnă și însăm­nțarea în cele mai bune condiții a cerealelor păioase. Față de ultimele zile, în ma­joritatea unităților agricole din re­giunea noastră, ca urmare a spriji­nului acordat de organele de partid și de stat, conducerile unităților a­­gricole au organizat mai temeinic munca, iar timpul de lucru a fost mai judicios folosit. Acest lucru a dus la realizarea unor succese fru­moase. Pînă în dimineața zilei de 8 octombrie în întreaga regiune se re­coltaseră 107.000 ha de porumb, în frunte situîndu-se gospodăriile de stat din Trustul de sud și gospodă­riile colective din raioanele Adam­clisi, Medgidia și Măcin. In raionul Tulcea în schimb, din 16.429 ha cul­tivate cu porumb, nu au fost recol­tate decît 6.735 ha. In privința re­coltării fasolei intercalate din po­rumb, precum și a celei din cultură pură, lucrarea nu-i terminată în gos­podăriile colective din raioanele Tulcea și Istria, iar treieratul ei nu s-a terminat în Hîrșova, Istria raza orașului Constanța. La recolta­bi­tul sfeclei de zahăr, pe regiune din 1.031 ha, au fost recoltate doar 321 ha, rămase în urmă fiind toate ra­ioanele, dar în special Macin, care din 301 ha a recoltat numai 16 ha, iar Hîrșova din 280 a recoltat doar 25 ha. La recoltatul cartofilor de toamnă s-a realizat pe regiune a­­ceastă lucrare în procent de 71 la sută. Dacă în raioanele Adamclisi, Medgidia, Negru Vodă și în raza orașului Constanța s-au terminat de recoltat cartofii de toamnă, gospo­­dăriile colective din Istria și Tulcea n-au recoltat în schimb nici jumătate din suprafața cultivată. Nici la re­coltatul strugurilor, situația nu-i prea îmbucurătoare deoarece gospo­dăriile colective din raioanele Istria, Tulcea și gospodăriile de stat din Trustul Constanța mai au de recol­tat suprafețe mari de vie. Insămînțarea culturilor de cereale merge într-un ritm nesatisfăcător. Aceasta se datorește pe de o parte neeliberării solelor pe care urmează a se însămînța grîu, nepregătirii terenului pe suprafețe cît mai mari, precum și deselor defecțiuni ce se ivesc la tractoare (în special în ra­ionul Măcin), și lipsei de control și îndrumare din partea conducerilor unităților agricole și a cadrelor de specialiști. Pe regiune mai sînt ne­cesare arături pentru însămînțări pe circa 65.000 ha. Patul germinativ n-a­­(Continuare în pag. a III-aj Toate G.A.C.-urile au suficiente forțe Pe raza orașului, pînă în diminea­ța zilei de 9 octombrie au fost re­coltate aproape 3.000 ha de porumb din planul de 4.400 ha, ceea ce re­prezintă realizarea acestei lucrări în proporție de 65 la sută. Cele mai mari suprafețe au fost recolta­te în gospodăriile colective Palazu Mare, Moșneni și Mangalia. Acest lucru putea fi realizat printr-o te­meinică organizare a muncii și în gospodăriile colective din Tuzla, Ovidiu, Techirghiol, Dulcești și al­tele, care mai au de recoltat mari suprafețe de porumb. Cu privire la ritmul însămînțări­­lor, acesta a crescut față de ulti­mele zile dar nu la nivelul posibi­lităților existente. Și acest lucru este cu atît mai grav cu cît întrea­ga suprafață destinată însămînțărilor de toamnă (7.490 ha) este arată în întregime. Patul germinativ este pregătit în proporție de 71 la sută din plan. Și cu toate acestea în­­sămînțările nu s-au executat de­cît pe 59 la sută din care, pe cul­turi : 49 la sută la grîu, 77 la sută la orz și 74 la sută la masă verde. Gospodăriile colective Năvodari, A­­gigea și „23 August“, care și-au orga­nizat bine munca, au realizat cele mai mari suprafețe la însămințat. In multe gospodării din raza orașu­lui Constanta ca de exemplu O­­vidiu, Agigea, Techirghiol, Dulcești și Mangalia, orzul a­ fost însămân­țat pe întreaga suprafață. In schimb gospodăriile colective Costinești, Tuzla și Moșneni, mai au suprafe­țe mari neînsămînțate cu orz. In­­sămînțatul griului se prezintă bine în gospodăriile colective Năvodari, A­­gigea și „23 August“. In raza orașului Constanța, toate gospodăriile colecti­ve au forte suficiente pentru a termi­na în timpul cel mai scurt recol­tat al porumbului și însăm­înțatul ce­realelor păioase. Fier vechi oțelăriilor Muncind cu multă însuflețire pen­tru realizarea sarcinilor de plan, muncitorii din cadrul I.C.M. Măcin au obținut rezultate îmbucurătoare pe trimestrul III al acestui an. Pla­nul de colectare a fierului vechi a fost realizat în proporție de 101,18 la sută. Cea mai mare cantitate a fost predată de întreprinderea de ca­rieră „Smîrdani“ și organizațiile U.T.M. de la întreprinderea „1 Mai“ Măcin și G.A.S. Măcin. Cei mai harnici muncitori din cadrul I.C.M. s-au dovedit a fi Topoleanu Crista­­che, Tudose Ilie și Vanghele Ion. AVRAM NEAGU, coresp. Planul a fost depășit Cu toată seceta care a fost în perioada mai­­august, anul acesta gospodăria agricolă co­lectivă din Visterna a obținut o producție la floarea-soarelui de 1.335 kg la ha. Acest rezul­tat se datorește faptu­lui că colectiviștii, sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, au respectat în totali­tate regulile agroteh­nice. Floarea-soarelui a fost însămințată la tim­p, s-a asigurat den­sitatea la ha, s-au dat 3 prașile, iar cule­sul a durat numai 5 zi­le. In acțiunea de re­coltare s-au evidenți­at tov. Ghizila Dorin­ța, șefă de echipă, Ni­­culina N. Ilie, Luca Ni­colae și Grigoraș Gh. Paralel cu recoltatul a fost predată statului întreaga cantitate de floarea-soarelui­­ Con­tractată — 40.036 kg. Realizările din acest an au constituit un im­bold pentru colectiviș­tii din satul Visterna, ei luînd o serie de mă­suri pentru ca în anul 1963 să obțină pe în­treaga suprafață 1.400 kg de floarea-soarelui la ha. .CHERBATOI IGOR’, coresp. La gospodăria colectivă din însămințare­a culturilor de toam­tît tractoriștii cit și colectiviștii ocupă să execute lucrări de bună seară un aspect din timpul lucru Uneori, tractoriștii și coleeti opresc semănătorile, controlează la care se însămin­ează și discu­buie luate pentru o bună desfăș In fotografia de sus am surprins participă Costică Ciobanu, Dumi Petre și Cenat Cristache, comuna Seimenii Mari, lucrările de nă se desfășoară cu Intensitate. A­ care însoțesc semănătorile se pre­­caritate. Fotografia de jos Inlăți­­lui, viștii care lucreză la Insămințat, starea lor de funcționare, adîncimea­ză în legătură cu măsurile care ire­­urare a lucrărilor de însămînțare, o asemenea consfătuire, la care tru I. Anghel și tractoriștii Petcu

Next