Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)

1962-10-20 / nr. 4420

\ f à A T Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4420 Sîmbată 20 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Rezultatele unor măsuri concrete Obiectivele principale care au stat in fața colectivului de muncitori, in­gineri și tehnicieni de la Fabrica „Munca“ în cele 3 trimestre de ac­tivitate care au trecut, au fost în­deplinirea planului de producție la toți indicatorii, îmbunătățirea cali­tății produselor și realizarea anga­jamentelor care prevăd obținerea u­­nor economii la prețul de cost pe în­tregul an în valoare de 100.000 lei și beneficii peste plan în sum­ă de 80.000 lei. In acest scop, la indicația orga­nizației de partid, conducerea fa­bricii și comitetul sindicatului au luat o serie de măsuri menite să ducă la creșterea capacității de pro­ducție a fabricii, la reducerea con­sumurilor specifice și la intensifica­rea întrecerii socialiste pentru înde­plinirea acestor obiective. Pe plan tehnico-organizatoric, s-au introdus două perechi de prăjitoare noi și un duplicat de caramelaj, care au sporit capacitatea de producție a secției de produse zaharoase cu 10 la sută. O influență mare asupra îndeplinirii și depășirii planului de producție și asupra îmbunătățirii ca­lității produselor a avut-o­remontul care s-a făcut în acest an la ambele secții. In primul rînd, pentru că la secția de biscuiți, de pildă, perioada de reparații a fost scurtată cu 2 zile, iar la secția de produse zaharoase, cu 10 zile, ceea ce înseamnă că uti­lajele au intrat mai devreme în pro­ducție. In­ al doilea rînd, pentru că prin reparația cuptorului de biscuiți, prin înlocuirea a 4 prăjitoare și două albii de fiert ciurn, produsele obți­nute după aceea au fost de o cali­tate superioară. La­ îmbunătățirea ca­lității a contribuit de asemenea folo­­sirea unor noi matrițe pentru biscuiții „Popular" și „Eugenia“ și aplicarea unui nou procedeu de fabricare a halvalei majorate, după care pro­centul de cacao e mai uniform dis­tribuit în masa produsului. Trebuie menționat, de asemenea, aportul adus de comitetul sindica­tului și de organizația U.T.M. la in­tensificarea întrecerii socialiste. Ast­fel, consfătuirile de producție lunare au scos la iveală unele deficiențe, pentru înlăturarea cărora muncitorii din secții au făcut propuneri pre­țioase, care au fost aplicate. De ase­menea, comitetul U.T.M. a reorgani­zat postul atemist de control, care a făcut periodic raiduri prin secții privind respectarea strictă a curățe­niei, întreținerea utilajelor și respec­tarea rețetelor de fabricație. In toiul întrecerii s-au evidențiat lună de lună comunistele Buhaer Maria, Manea Elena, Abdula Zeigea, Ibraim Cîimei, Lemnaru Elena, Un­­gureanu Elena, uiemistele Mircea Florica, Boaru Rada, Cîndea Maria și altele, iar rezultatele au fost cele așteptate. Pe cele trei trimestre, fa­brica a dat peste plan 96 tone de biscuiți și produse zaharoase, ca ur­mare a creșterii productivității mun­cii în procent de 102,4 la sută. A­­ceasta a avut ca urmare realizarea și chiar depășirea cîștigului mediu la muncitorii direct productivi. Prin reglarea mai corectă a des­­cojitoarelor s-au redus consumurile specifice la secția de halva cu 58 de tone de floarea-soarelui, ceea ce înseamnă o importantă economie de materie primă. La aceasta se mai adaugă valorificarea completă a de­șeurilor de sămînță de florea-soare­­lui, care a adus o economie de 70.000 lei. In total, economiile la prețul de cost realizate de colectivul fabricii se ridică la suma de 373.000 lei, cu 273.000 lei mai mult decît prevedea angajamentul anual. Acesta e un succes cu care se mîndrește întregul colectiv de muncă al fabricii. G. MIHAESCU Comunistul Mihalache Dumitru, electrician bobinator, este unul din­tre fruntașii secției întreținere de la S.N.M.C. Lucrul executat de el este apreciat pentru buna calitate. (Foto : GH. CIOROBEA) Preocuparea pentru îndeplinirea ritmică a planului este împletită cu grija­ pentru realizarea unor produse de bună calitate la Fabrica „Mun­ca“ din Constanța. la­ întrecerea socialistă desfășu­rată in luna septembrie s-a eviden­țiat în special echipa I, care și-a depășit plănul cu 26,1 la sută și a realizat cel mai mare punctaj atribuit in funcție de calitatea produselor. Iată în fotografie o discuție despre calitatea amestecului pentru bis­cuiți la care participă Năstase Nicolae, maistrul echipei, și muncitoarele Vasiliu Natalia, Caldarov Olga și Mărăcine Elena. Expoziție de artă Joi În octom­brie a.c. s-a des­chis în sala Cazi­noului din Con­stanța o expoziție de artă cu tema „Viața din regiu­nea Dobrogea o­­glindită în pictu­ră". Expoziția este organizată de Mu­zeul regional de artă peste și cuprinde 70 lucrări ale pictorilor Pe­­trașcu, Mü­tzner, Steriade, Satmari etc., reprezentînd imagini ale vieții din orașele și­­ sa­tele dobrogene.­­ Succese în difuzarea cărții De la începutul anului și pînă acum, Centrul de li­brării și difuzare­a cărții a vîndut prin unitățile sale cărți în valoare de peste 5.300.000 lei realizîndu-se pla­nul pe această perioadă la desfacerea cărții în propor­ție de 109,6 la­ sută. Creșterea interesului maselor pentru carte este de­monstrat și de o altă cifră. Din statisticile alcătuite, reiese că, în primele nouă luni ale acestui an, media de vînzare-carte pe cap de locuitor este de 12,62 lei, mai mare cu 0,74 lei față de întregul an 1961. Crește rețeaua farmaceutică Grija pentru ocrotirea sănătății oamenilor muncii își găsește nenumărate expresii în viața de toate zilele. Una dintre acestea, o constituie și continua lărgire a rețelei farmaceutice, îmbunătățirea deservirii de spe­cialitate și mai buna aprovizionare a unităților Oficiu­lui farmaceutic regional Dobrogea. In cursul acestui an, de exemplu, s-au deschis în ora­șul Constanța două noi unități far­maceutice moderne, fiind în curs de amenajare încă una la parterul noi­lor blocuri construite pe locul fos­tei gări și două în orașul Măcin. Delta Dunării, unul din cele mai o­­ropsite colțuri ale regiunii în tre­cut, dispune acum de peste 30 de farmacii și puncte farmaceutice, în întreaga regiune funcționînd în pre­zent 45­ farmacii și 235 puncte farma­ceutice bine aprovizionate cu medi­camente, față de numai 8 cîte exis­tau în anul 1955. Adevăratele cauze ale depășirii cheltuielilor de circulație Faptul că încă cu mult înainte de încheierea anului numeroase între­prinderi și-au realizat și depășit an­gajamentul anual privind realizarea de economii peste plan arată cît de mult s-a preocupat colectivele de muncă,­ ale acestor întreprinderi ca, paralel cu realizarea tuturor indica­torilor de plan, s­” obțină cît mai multe economii. Fabrica de ciment Medgidia, D.R.N.C., S.N.M.C. O.C.L. „Produse industriale“ sînt nu­și mai cîteva din unitățile care pot fi date exemplu în acest sens. Se știe că realizarea de economii peste plan presupune o bună orga­nizare a aprovizionării, producției și desfacerii, măsuri concrete privind îmbunătățirea­­ continuă a procesului de producție, paralel cu îmbunătă­țirea continuă a calității pro­duselor. Tocmai în acest fel au muncit colectivele întreprinderilor care se pot mîndri cu realizările ra­portate. Nu același lucru poate să-l facă și" O.C.L. „Comerț mixt" Medgi­dia, deși nu se poate spune că n-a avut posibilități. Din situația rapor­tată rezulta că această unitate nu și-a respectat pînă în prezent anga­jamentul privind realizarea de eco­nomii peste plan. Ba, mai mult. Pe primele 8 luni ale anului, prețul de cost a fost depășit cu peste 60.000 lei. Cum poate fi justificată această depășire ? Pentru a afla, ne-am a­­dresat conducerii O.C.L. „Comerț mixt“ Medgidia. Trebuie să spunem că răspunsul tovarășului director Cindrea Ștefan, prin care încearcă să explice că planul de economii nu a fost realizat întrucît în ultima vre­me mai multe unități au fost­ dotate cu mobilier nou și că aceasta a in­fluențat negativ asupra cheltuielilor de circulație, nu a convins de loc. In primul rînd, pentru că procurarea de­ mobilier nou este prevăzută în planul­ de investiții al unității, așa încît nu se consumă în acest scop nimic din planul cheltuielilor de circulație. Și asta cu atît mai mult cu cît pînă în­­ prezent O.C.L. „Comerț mixt“ Medgidia nici nu a realizat planul de investi­ții privind introducerea în unități a mobilierului nou. Dar oare introduce­rea mobilierului nou în unitățile co­merciale poate influența negativ cheltuielile de circulație ? Dimpotri­­­vă, introducerea acestui mobilier nu poate decît să ajute la păstrarea în cet mai bune condiții a mărfurilor, ceea ce, desigur, micșorează pierde­rile în timpul depozitării și păstrării acestora și conduce implicit la rea­lizarea de economii. Pe scurt, chel­tuielile de circulație la această uni­tate se referă la cheltuieli cu carac­ter administrativ și gospodăresc, cheltuieli, privind amortizarea mijloa­celor fixe, privind transportul, depo­zitarea și păstrarea mărfurilor și al­tele de acest fel. Din situația reală rezultă că toc­mai la aceste capitole s-a cheltuit mai mult decît este prevăzut în plan. Majoritatea depășirilor au fost făcu­te la pregătirea, sortarea și păstra­rea mărfurilor. Intr-adevăr, cum e și firesc, în­­ timpul transportului, de­pozitării și păstrării mărfurilor, pînă în momentul cînd acestea au ajuns în mîinile cumpărătorilor, sînt pre­văzute și o serie de pierderi norma­le. Desigur că sarcina lucrătorilor din comerț este de a face totul pentru ca aceste pierderi să fie cit mai mici. S-a făcut ceva de către con­ducerea O.C.L. în acest sens ? . Faptele confirmă că nici condu­cerea O.C.L., nici comitetul sindicatu­lui și nici­ biroul organizației de par­tid din cadrul acestei unități nu au făcut­­ aproape nimic în acest scop. Cum era normal,­ în urma angaja­mentului luat de către O.C.L. „Co­merț mixt“ Medgidia privind reali­zarea de economii peste plan, con­ducerea acestei unități și comitetul sindicatului de aici, sub îndrumarea (Continuare în pag. a II-a) - VVVV VVVVV: salut al cetățenilor orașului Delhi Mesajul de Primarul orașului Delhi a dat ci­tire mesajului cetățenesc adresat de cetățenii orașului Delhi către preșe­dintele Consiliului de Stat al R.P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej. „Noi, primarul și membrii Consi­liului municipal al orașului Delhi, reprezentanți acreditați ai poporu­lui din metropola Republicii India, se spune în mesaj, încercăm un sentiment de mare plăcere și mîn­­drie adresînd Excelenței voastre un călduros și cordial salut de bun ve­nit în acest loc istoric, denumit For­tul Roșu. Vă salutăm Excelență ca pe conducătorul unei țări prietene care, deși este situată departe de noi, colaborează cu noi în mai mul­te domenii. Noi am primit din Ro­­mânia o asistență tehnică de nepre­țuit în construirea rafinăriei de pe­trol de la Gauliati. De asemenea, ti­nerii noștri ingineri au dobîndit în țara dv. specializarea necesară pen­tru a putea conduce rafinăria. In prezent, șase echipe de experți ro­­mîni în foraj lucrează la Cambdy și Ahmedabad, în Gujarat și la Jul­­lundur, în Punjab, în domeniul ex­plorării petrolifere. Acordăm cea mai mare importanță succesului ca­re a însoțit străduințele lor. Cu a­­ceastă ocazie ne amintim și de alte legături prietenești dintre­­ țările noastre. Poporul român a făcut o pri­mire însuflețită venerabilului nostru președinte dr. Radjhakrishnan cînd a vizitat țara d­. in calitate de vi­cepreședinte în 1956. Pe lingă aces­te contacte prietenești și continua lărgire a­­ colaborării noastre reci­proce in domeniul economic, noi am colaborat, de asemenea, la promova­rea cauzei păcii mondiale, cauză reia noi și poporul român îi suntem­ sincer devotați“. In continuare, primarul orașului Delhi a prezentat participanților la adunarea cetățenească personali­tatea tovarășilor Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer. In încheiere, el a spus : „Suntem­ încredințați că vizita Excelenței voastre in această țară va deschi­de perspective noi pentru colabo­rarea dintre India și Român­ia. Rugăm pe Excelența noastră să trans­mită mesajul nostru de prie­etenie poporului român, căruia îi do­rim prosperitate și fericire. Cuvintarea tovarășului Gheorghe Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roșu, care evocă impresionant lupta grea și în­delungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîn­­tării sale tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, să vă transmit dv. și în­tregului popor al Indiei un salut fier­binte de prietenie și sinceră afec­țiune din partea poporului român. Vă mulțumesc din toată inima pen­tru primirea caldă, plină de însufle­țire, pe care ne-ați făcut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste fră­țească cu care ne-ați întimpinat as­tăzi la acest miting al prieteniei ro­­mîno-indiene, încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simțit cît de vii și de trainice sunt sentimentele pe care le nutrește minunatul dr. popor pentru Romînia. Reîntorși în India, am vizitat marile orașe Bombay, Bangalore, Agra. Pre­tutindeni am fost primiți cu multă căldură de persoanele oficiale și de populație, care ne-au făcut să sim­țim aproape de noi inima de frate a indienilor. Romînia este situată la mii și mii de kilometri de India, dar poporul român cunoaște străvechea civilizație indiană, care a dat o mare strălu­cire istoriei umanității, glorioasa luptă a poporului indian pentru li­bertate și independență, figura ma­relui patriot Mahatma Gandhi, ală­turi de care au acționat eminenții săi discipoli și oameni de stat, exce­lențele lor Radhakrishnan și Nehru. Mai departe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul român, care, ca și poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat îm­potriva cuceritorilor străini, împo­triva asupririi și exploatării imperia­liste, pentru unitatea și independența sa națională, a privit cu deosebită simpatie și spirit de solidaritate lup­ta plină de abnegație a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonialismului și a salutat cu ma­re satisfacție restabilirea indepen­denței și proclamarea Republicii In­dia. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriașului teritoriu indian, a po­porului său de 440 de milioane a constituit un eveniment de însem­nătate istorică mondială, a dat un puternic impuls procesului inevitabil de destrămare a rușinosului sistem Gheorghiu-Dej colonial, condamnat de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice și sociale ale dominației colonialiste nu este și nu poate fi un lucru ușor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv. a spus tova­rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej de fiecare rezultat pe care îl obțineți în dezvoltarea economică și social­­culturală a țării. Poporul român ur­mărește cu mult interes eforturile harnicului și talentatului popor in­dian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, industrializa­rea Indiei, punînd accentul pe dez­voltarea industriei grele, sporirea venitului național, ridicarea nivelu­lui de viață al populației. In scurtul timp de cînd suntem­ în țara dv. am avut prilejul să admi­răm bogăția și frumusețea străvechi­lor monumente ale Indiei, tezaurul artei populare care întruchipează măiestria poporului indian. Vizitînd fabrica de avioane, Institutul indian de științe și fabrica de telefoane din Bangalore, reactorul nuclear și fer­ma de lapte din Bombay, ne-am bi­ (Continuare în pag. a IV-a) CuYintarea lui Jawaharlal Nehru Adresindu-se celor prezenți, pri­mul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a spus : Ați auzit unele lu­cruri cu privire la istoria Romîniei și cele ce s-au petrecut în această țară nu de mult, cum și-a cîștigat libertatea și apoi a trecut printr-o revoluție care a instaurat regimul actual. In trecut, Romînia era o țară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerțului, învățămân­tului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate în industrie, în agricultură și alte domenii și acum înaintează pe calea prosperității. Sun­tem­ bucuroși să ascultăm cele spuse de președintele Gheorghiu-Dej privire la situația prosperă a Ro­cu­minței și putem trage din ele multe învățături. Vorbind în continuare despre re­lațiile strânse care s-au stabilit în­tre Romînia și India, Jawaharlal Nehru a spus : Ați auzit ce progrese considerabile au fost obținute de Romînia în dezvoltarea resurselor petroliere. Am dori să învățăm de la Romînia tehnica explorărilor pe­troliere și să primim ajutorul ei. Și pînă acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor și tehnicienilor romîni am putut să e­­fectuăm explorări în Punjab și Gu­jarat și am descoperit petrol în mul­te locuri. Sperăm că India va putea să obțină acest foarte important pro­dus și chiar să-l exporte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăție pentru India. Această colaborare de care am a­­mintit a dus la strîngerea relațiilor dintre țările noastre și vizita preșe­dintelui Romîniei și a primului mi­nistru Ie-a întărit. Conducătorii ro­mîni au produs o puternică impresie asupra noastră. Președintele Gheor­ghiu-Dej și-a expus părerea cu pri­vire la problemele actuale, în spe­cial cu privire la menținerea păcii în lume. Domnia sa a spus că Ro­mînia a fost cotropită de d­ouă ori în cursul ultimilor 40 de ani și a suferit mari distrugeri. Poporul ro­mân a suportat ororile războiului­­ el este împotriva dezlănțuirii unei noi conflagrații. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawaharlal Nehru. Și noi, de aseme­nea, facem tot ce ne stă în putință în vederea înfăptuirii dezarmării și înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat și milităm pen­tru interzicerea armelor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste ar­me. Ne ridicăm glasul pentru că și glasul nostru ar putea să exercite o anumită influență. Problema împie­dicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în fața lumii. In continuare Jawaharlal Nehru­a (Continuare în pag. a IV-a) în raionul Medgidia Intense pregătiri Comitetul raional de partid și Con­siliul agricol raional Medgidia, în baza indicațiilor Comitetului regional de partid și ale Consiliului agricol regional, au trecut la îndrumarea u­­nităților agricole privind luarea mă­surilor necesare pentru pregătirea deschiderii învățămîntului agrozoo­tehnic. In acest scop, pe raion, s-a stabilit să funcționeze 81 de cercuri, din care 34 agrotehnice, 30 zootehni­ce, iar restul vitipomicole și legu­micole. La aceste cercuri au fost recrutați peste 4.000 de colectiviști, îndeosebi tineri și femei. Mai bine de 500 de mecanizatori din stațiuni­le de mașini și tractoare existente în raion au fost înscriși la cursurile mecanice și agrotehnice. In nume­roase gospodării colective, comisiile formate au stat de vorbă cu cursan­ții, lămurindu-le importanța cursuri­lor de masă. Toți cursanții au fost înscriși pe baza cererilor făcute. La G.A.C. din Nicolae Bălcescu (preșe­dinte, Tănase Gheorghe), au fost în­scriși 100 de colectiviști pentru­ a ur­ma cursurile. De asemenea, la S.M.T. Dorobanțu, peste 140 mecanizatori au fost înscriși pentru a frecventa cursurile agrotehnice și mecanice. In multe gospodării colective, cu înscrierea cursanților, s-au paralel în­tocmit planuri de învățămînt, ținîn­­du-se seamă de profilul gospodăriei. Așa, de pildă, la G.A.G. din Cuza Vodă, inginerii Ferdi Iacob și Io­­nescu Virgil, ajutați de președinte­le Cristea Bălan, au întocmit judi­cios aceste planuri de învățămînt. Ei și-au prevăzut și aplicații practice pe cîmp sau în grajdurile de anima­le. In raionul Medgidia, mai bine de 80 de ingineri agronomi și zooteh­­niști, medici veterinari au fost instru­iți din vreme de modul cum trebuie să se pregătească pentru deschide­rea învățămîntului agrozootehnic. In alte gospodării, ca de pildă, Valu Traian, Peștera, Nisipari și altele, in­ginerii agronomi Badea Virgil, Dăs­­călescu Marin, Petrescu Bebe­ și al­­. au pregătit și revăzut materialele didactice pe care le vor folosi la expunerea lecțiilor. Importanța învățămîntului ar tă în repetate rînduri în documen prezentat de tovarășul Gheorghe dinară a Marii Adunări Naționale mintului agrozootehnic pentru ma viști și muncitori din gospodăriile portante și mai urgente sarcini ale In lumina acestei sarcini, în tetului regional de partid, organi constituie o preocupare de seamă consiliilor agricole raionale și a­colo. Această preocupare se con aceste zile în unitățile agricole lectorilor, a pregătirii sălilor de întocmirii planurilor de învățămînt. Zilele trecute, cîțiva din reduc tr-o serie de unități agricole și au ce se fac pentru deschiderea nou următoarele : Totuși, în raionul Medgidia nu peste tot se vede aceeași preocupare pentru buna pregătire a învățămîn­tului agrozootehnic. La Basarabi, de pildă, președintele sfatului popular, Petcu Ion, nici nu cunoaște măcar numărul de cercuri și stadiul pregăti­rii lor în gospodăriile din Basarabi și Siminoc. De asemenea, nu în toate gospodăriile au ajuns manualele și broșurile de specialitate. Consiliul a­­gricol raional, comitetele executive ale sfaturilor populare și conducerile unităților agricole trebuie să ia toa­te măsurile în vederea bunei pregă­tiri a deschiderii învățămîntului a­­grozootehnic de masă. In raza orașului Constanța Consiliul agricol se preocupă Consiliul agricol al orașului Con­stanța, la indicația Comitetului oră­șenesc de partid, a luat din vreme măsuri pentru­­ buna desfășurare a învățămîntului agrozootehnic de ma­să în toate unitățile agricole. Pe lin­­ ia zootehnic de masă a fost sublinia­tele de partid și de stat. In rap­ortul Gheorghiu-Dej la sesiunea extrapr­­se arată că: „Organizarea învăță­­șele largi de mecanizatori, colecti­­de stat, este una din cele mai im­­momentului de față“, regiunea noastră, la indicația roali­zarea învățămîntului agrozootehnic a comitetelor raionale de partid, a tuturor conducerilor unităților agr­­­cretizează în pregătirile ce se fac în pentru recrutarea cursanților și a cursuri și a materialului didactic, a­torii ziarului nostru s-au deplasat în­constatat, cu privire la pregătirile lui an de învățămînt agrozootehnic, gă instruirea cadrelor tehnice, Con­siliul agricol, avînd în vedere nece­sitatea procurării manualelor de spe­cialitate, a luat legătura cu A.I.C.C. Constanța pentru a trimite direct prin poștă fiecărei unități numărul de materiale cerute. Intr-o serie de gospodării au și sosit cărțile coman­date De asemenea, Consiliul agri­col, la indicația Comitetului orășe­nesc de partid, a constituit trei bri­găzi care analizează pe teren modul cum s-au pregătit conducerile uni­tăților agricole pentru deschiderea învățămîntului agrozootehnic. In gos­podăriile colective din raza orașului Constanța vor funcționa in acest an 26 cercuri agrotehnice, zootehnice și legumicole, unde vor fi școlarizați peste 1.000 de colectiviști. In gospo­dăriile mai mari ca, de exemplu, O­­vidiu, „23 August“, Moșneni și altele, vor funcționa un număr mai mare de cercuri, ținîndu-se seamă de profilul fiecărei gospodării. In gospodăriile colective din raza orașului Constanța va­ trebui să se acorde o atenție mai mare înființării unui număr mai mare de cercuri le­gumicole, deoarece o s­erie de uni­tăți au mari suprafețe cultivate cu legume. De asemenea, Consiliul agri­col trebuie să se preocupe și de modul de pregătire a învățământu­­lui în gospodăriile de stat. De ase­menea, să controleze mai amănunțit modul cum au fost recrutați cursan­ții în toate unitățile agricole, deoa­rece în nici o gospodărie nu s-a stat de vorbă cu ei, iar în G.A.C. Palazu și Cocoșu nici nu au fost recrutați măcar. Măsurile luate pînă în prezent pre­cum și cele ce vor urma pe parcurs vor duce la buna desfășurare a în­­vățămîntului agrozootehnic, care are menirea de a ridica continuu nivelul cunoștințelor profesionale ale mun­citorilor din gospodăriile de stat, ale mecanizatorilor și colectiviștilor, pen­tru ca în vitor toți să devină ade­vărați fruntași ai recoltelor bogate. În raionul Negru Vodă S-a făcut ceva, dar nu totul Anul acesta, în gospodăriile colec­tive din raionul Negru Vodă, vor funcționa 46 de cercuri agrotehnice și 27 zootehnice, cu peste 3.300 de cursanți, recrutați din rîndul membri­lor și candidaților de partid, a bri­gadierilor, șefilor de echipe și a co­lectiviștilor fruntași. Pentru buna des­fășurare a cursurilor, Consiliul agri­col raional, îndrumat de Comitetul raional de partid și­ de sfatul popu­lar, a luat unele măsuri. Astfel, au fost stabiliți lectorii care vor răs­punde de cercuri. Comisiile forma­te au început recrutarea cursanților. Pînă acum, majoritatea comisiilor au stabilit care colectiviști vor urma învățămîntul agrozootehnic și au stat de vorbă cu o mare parte din ei, arătindu-le importanța frecven­(Continuare In pag. a II-a) Pentru buna organizare și funcționare a învățămîntului agrozootehnic

Next