Dobrogea Nouă, noiembrie 1962 (Anul 15, nr. 4430-4455)

1962-11-01 / nr. 4430

Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XV nr. 4430 Joi 1 noiembrie 7962 4 pagini 20 bani Din activitatea sfaturilor populare înfăptuind propunerile alegătorilor îndrumate în permanență de organele de partid, comitetele e­­xecutive ale sfaturilor popu­lare din raionul Istria au luat măsuri în vederea mobiliză­rii cetățenilor la înfăptuirea pro­punerilor făcute. In domeniul so­cial-cultural, cu sprijinul efectiv al alegătorilor, s-a reușit să se termine construcțiile școlilor și a sălilor de clasă în comunele Eni­sala și Sarichioi, precum și în sa­tele Lunca și Visterna. De aseme­nea, alegătorii din comunele Mi­­hai Bravu și Slava Rusă au par­ticipat cu însuflețire și la termi­narea căminelor culturale votate de adunările populare. Propune­rea cu privire la descoperirea unei cariere de piatră în raza comunei Istria, a fost și ea de asemenea înfăptuită. Pe raion din cele 276 propuneri făcute de alegători au fost înfăptuite pînă acum peste 230.Cu ocazia prezentării dărilor de seamă de către deputații raionali, alegătorii au mai făcut și alte 80 de propuneri menite să asigure o cît mai bună gospodărire și înfru­musețare a satelor și comunelor în­ care locuiesc. Dintre acestea 77 au și fost înfăptuite printre care amintim: amenajarea sălii de ci­nematograf și terminarea căminu­lui cultural din satul Pașa Cîșla. Cu toate acestea, Sfatul popular raional Istria n-a făcut încă totul pe linia­­ înfăptuirii propunerilor alegătorilor. Așa se explică că din luna martie a.c. comitetul execu­tiv al Sfatului popular raional nu s-a mai întrunit pentru­­ a­­ studia modul cum sînt înfăptuite propu­nerile alegătorilor, precum și mă­surile care se impun pentru a re­zolva cît mai urgent și cu posibi­litățile locale propunerile făcute. Comitetul executiv al Sfatului popular raional are datoria să sprijine și să mobilizeze deputații în vederea rezolvării în întregime a tuturor propunerilor făcute de alegători. V. GAȘPAR Intr-o pauză, elevii Drigă Georgeta, Bucureșteanu Aurel, Manda­­che Georgeta și Constantin Gheor­ghe, de la Școala tehnică de arhitec­tură din cadrul Grupului școlar de meserii și tehnic din Constanța, studiind unele schițe și desene. v­ItA=viA=..............—= COMUNIȘTII - EXEMPLU ȘI ÎNDEMN De sus, din deal, de pe șoseaua ce vine dinspre Meidanchioi privești în vale panorama unei comune bine gospodărită, frumos îngrijită. E co­muna Niculițel din raionul Tulcea. Locuitorii satului sunt, în marea lor majoritate, membri ai gospodăriei colective din localitate. Prin munca depusă de colectiviști, în fruntea că­rora se situează comuniștii, gospo­dăria realizează de la an la an ve­nituri și producții tot mai mari. Iată, de pildă, numai cîteva cifre care confirmă cele arătate mai sus. Anul acesta gospodăria colectivă din Ni­culițel a realizat de pe fiecare hec­­tar din cele 705 cultivate cu grîu o producție medie cu 300 kg la ha mai mare față de plan, la floarea-soare­­lui producția medie a fost de 1.600 kg la ha, cu 400 kg la ha mai mult decît sarcina planificată, la porumb producția medie va fi de circa 5.000 kg de știuleți la ha, iar la vie — ramura principală a gospodăriei — producția de struguri a depășit toa­te așteptările — 6.000 kg la ha. Pro­ducții mari au obținut colectiviștii din Niculițel și din ramura zooteh­nică. Planul la lapte de oaie și lină a fost realizat sută la sută, iar de la fiecare stup de albine s-au rea­lizat 31 kg de miere. Sunt rezultate care arată că aici s-a muncit bine, că consiliul de conducere (președin­te, ing. Terteș Ion), sub îndrumarea permanentă a organizației de partid, a luat toate măsurile pentru buna desfășurare a muncii. Permanent în atenția lor a stat realizarea sarcinilor planificate. Dis­cutam deunăzi cu tov. Trif Ilie, se­cretarul organizației de partid din gospodărie. De la el am aflat că toa­te aceste realizări sunt o urmare a muncii conștiente depuse de fiecare colectivist la locul său de muncă, in fruntea cărora s-au situat comuniș­tii, oameni de nădejde ai gospodă­riei colective. Biroul organizației de bază s-a ocupat de educarea mem­brilor și a candidaților de partid, a­­rătîndu-le importanța ce o prezintă pentru gospodărie realizarea sarcini­lor economice. Candidații de partid Gheorghe Didina și Sechila Constan­tin, brigadieri de cîmp, Trif Nicolae și Olteanu Ilie, brigadieri viticoli, sînt numai, cîțiva dintre fruntașii gospodăriei colective, care nu pre­cupețesc nici un efort pentru tradu­cerea în fapt a sarcinilor trasate de partid. Brigăzile viticole conduse de Trif Nicolae și Olteanu Ilie, au rea­lizat anul acesta cea mai mare pro­ducție de struguri pe gospodărie. Comuniștii au fost și sunt anima­torii întrecerii socialiste, ale cărei o­­biective principale sunt executarea tuturor lucrărilor la timp și de bună calitate, înlăturarea risipei și econo­misirea de zile-muncă. Cînd în gos­podărie s-a pus problema urgentării lucrărilor de recoltare a porumbului și eliberării terenului de coceni în vederea însămînțării griului, a cule­sului strugurilor pentru a evita risi­pa, comuniștii prin exemplul lor au mobilizat și pe ceilalți colectiviști la muncă. Biroul organizației de ba­ză s-a ocupat în așa măsură de e­­ducarea membrilor și candidaților de partid încît atunci cînd un colectivist face lucrări de slabă calitate comu­niștii din jurul lui îi arată că nu este bine cum­ lucrează,, că aceasta duce la obținerea de producții mici și în consecință veniturile gospodă­riei scad. Dragostea pentru gospodă­ria colectivă, pentru creșterea avu­ției ei, a făcut posibil ca în ultimii ani mulți colectiviști să se situeze fruntași în producție, să lupte ală­turi de comuniști la obținerea de re­zultate bune. Unii dintre aceștia au fost Costache Stelian, brigadier școala de vită, Ioniță Ilie, vicepreșe­la­dinte al gospodăriei, în sectorul cul­tura mare, și Ghiță Popa, muncitor în brigăzile de cîmp. Anul acesta în sectoarele lor de activitate s-au ob­ținut rezultate deosebit de frumoa­se. Bunăoară, brigada condusă de Costache Stelian a altoit nici mai mult nici mai puțin de 4,8 milioane fire de viță. Peste 75 la sută din acestea sunt de calitatea, întîia. Nu­mai din această ramură gospodăria realizează venituri de ordinul mi­lioanelor. Pentru munca depusă în gospodăria colectivă, pentru rezultatele frumoase obținute, adu­narea generală a organizației de par­tid, la cererea acestuia. la primit pe brigadierul Costache Stelian direct în rîndurile membrilor de partid. De asemenea, pentru rezultatele bune obținute, au fost primiți direct în rîn­durile membrilor de partid și tov, Ioniță Ilie și Ghiță Popa. De altfel, munca de primire în partid a fost și este o preocupare de seamă a bi­roului organizației de bază. Numai anul acesta, de pildă, organizația de partid din G.A.C. Niculițel s-a mă­rit în afară de cei 8 tovarăși arătați mai sus cu încă 15 candidați de par­tid, tovarășii cei mai buni din gos­podărie, fruntași în muncă. I. ION eiucind: „amn de Totul s-a petrecut simplu. Mai de mult, într-una din zilele de vară, deputatul Moise Andrei a urmărit elfi turiști vin să viziteze străvechea ce­tate Heraclia. Despre însemnătatea ei istorică știa și el cîte­ ceva. Pe Moise altceva îl preocupa. Se gîndea cu ciudă că ei, cei din Enisala, n-au făcut nimic, pentru a întregi cu ceva renumele cetății. Ce văd turiștii ? Dealuri pleșuve, golașe, pe care se mai cațără uneori caprele costelive ale nu, știu cărui locuitor. Era zi de sărbătoare și Moise An­drei s-a așezat pe un trunchi, medi­­tînd în liniște. Gindurile s-au purtat peste ani. Aceiași vizitatori ai cetății urcau acum prin alei anume amena­jate,, iar de o parte și de alta, dealu­rile odinioară golașe erau dominate de un verde uniform. Turiștii admi­rau deopotrivă strădania colectiviști­lor din Enisala de a planta pe toate aceste dealuri, în terase frumos cro­ite, vie și livezi de pomi. Deodată se auzi strigat. Era che­mat la masă. S-a ridicat , zimbind, surprins ca un­­ școlar. „Și totuși acest lucru e pe deplin posibil". Cîteva zile mai tîrziu, mem­brii co­misiei permanente agrozootehnice a Sfatului popular­­ comunal Enisala, raionul Istria, se întruneau intr-o șe­dință obișnuită de lucru. Erau pre­zenți, printre alții, deputații Iosif Ioana, Lungoci Gheorghe, Z. Petcu, președintele comisiei, și Moise An­drei. Se discuta despre planul de muncă, despre antrenarea activului lărgit de specialiști, intr-un cuvînt despre ceea ce aveau de făcut. Cînd Petcu, președintele comisiei, vru să închidă ședința, Moise l­e făcu semn cu mina. — Nu ! Eu cred că am mai avea ceva de discutat’. Deputatul se ridică în picioare, privi neîncrezător nedu­merirea celorlalți, își adună cuvinte­le și zise, aproape răstit : — Cu cetatea! E la doi pași de comună. Avem acolo o suprafață ma­re de pămînt fără nici o întrebuința­re. Ce ziceți dacă am lucra-o și am­­ planta-o cu pomi și vie ? Știți cu toții cum se pune problema. In hotărîrile celui de-al IlI-lea Congres al partidu­lui, în lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale se spune că redarea de noi suprafețe în circui­tul agricol, valorificarea terenurilor neproductive, e o sarcină mare la rea­lizarea căreia suntem­ toți chemați. A­­cesta constituie de altfel un obiectiv principal și al organizației noastre de partid, deci și o sarcină de partid. Acest lucru îl știau și ceilalți depu­tați. Și ei se gindiseră intr-un fel. — Asta așa-i, spuse Petcu. Și co­misia a rămas mult să chibzuiască. — Gindiți-vă, reluă Moise, de data asta mai încrezător. Vin atîția străini la cetate. De ce nu le-am oferi și noi o priveliște încinzătoare : o podgorie frumoasă, livezi întinse de pomi. Să dăm pe piața orașelor fructe de Hera­clia, struguri de Heraclia, vin de Heraclia. Faima monumentului ăsta să fie și a muncii noastre. Părerea lui Moise a devenit preo­cuparea întregii comisii. Propunerea aceasta s-a lărgit, s-a îmbunătățit. A"­ discutat-o apoi comitetul executiv al Sfatului popular comunal și membrii gospodăriei într-o adunare generală. Propunerea comisie a prins viață. Prin efortul tuturor, întinsa suprafață de la poalele cetății a fost parcelată și în bună parte terasată (o asemenea imagine ne-o oferă și clișeul alăturat). Au fost, de asemenea, valorificate o bună parte din coastele ghiolului, plantîndu-se 7 ha pomi și 5 ha vie. Aceeași acțiune a fost îmbrățișată și de către colectiviștii din Visterna care au defrișat de mărăcinișuri peste 35 ha. Acțiunea continuă. Colectiviștii din Enisala și-au propus ca anul acesta să redea agriculturii încă 25 hectare și să continue plantarea viței de vie pe alte 10 hectare la poalele cetății. Așadar, pe curînd, „vin de Hera­clia...". P. ZARNESCU Foto : GH. CIOROBEA ACHITAREA COHIMTELOR CU STATUL­­ O DATORIE UE­UNUARE Primii pe raion Mobilizați de organizația de partid, colectiviștii din comuna Pecineaga, raionul Măcin, au executat lucră­rile de întreținere pe cele 870 ha cultivate cu porumb la timp și de bună calitate, ceea ce a dus la obținerea de producții sporite la această cultură. In campania a­­gricolă de toamnă, consiliul de conducere al gospodă­riei (președinte tov. Pușcuță) s-a preocupat de buna organizare a muncii și repartizarea în fiecare brigadă a mijloacelor de transport și a celorlalte forțe, gospo­dăria reușind să execute la timp toate lucrările. Astfel, paralel cu recoltatul porumbului, transportul știuleților în gospodărie, tăiatul cocenilor și executarea arăturilor adinei de toamnă, colectiviștii din Pecineaga au transportat la baza de recepție produsele datorate statului pentru lucrările efectuate de S.M.T. și produ­sele contractate cu statul. In prezent, gospodăria colec­tivă din Pecineaga a terminat de transportat la baza de recepție întreaga cantitate de porumb prevăzută în contract (40 de vagoane), fiind prima pe raion. BUJOREANU ANDREI, coresp. Au predat în întregime cantitățile contractate cu statul Membrii celor două gospodării colective de pe teri­toriul administrativ al comunei Enisala, raionul Istria, au muncit anul acesta cu mult mai bine și au realizat producții mari la hectar. Prin munca lor însuflețită, atit însămînțările de toamnă cît și recoltatul porumbului au fost terminate la timp. O dată cu terminarea recoltării porumbului prima grijă atît a colectiviștilor din Enisala cît și a celor din Visterna a fost organizarea în condi­ții tot mai bune a transportului la bază. Ca urmare a acestei preocupări, gospodăria colectivă din Visterna a terminat prima, pe rază de S.M.T., pre­darea produselor contractate cu statul și a muncilor S.M.T. La cîteva zile au raportat acest lucru și colec­tiviștii din Enisala. Ba mai mult, ei au hotărît să supli­menteze contractul cu încă cîteva vagoane de porumb. le întrecute Semănatul culturilor de toam­nă a fost terminat în multe gos­podării colective din raionul Is­tria. Recoltatul porumbului-boabe de asemenea, este pe sfîrșite. Co­lectiviștii din Cogealac­ și Tariver­­de au lucrat bine pămîntul și, în ciuda timpului nefavorabil, au ob­ținut anul acesta producții bune de porumb. Din cantitatea de po­rumb realizată, colectiviștii și-au achitat în întregime datoriile. Acum ei transportă pe între­cute porumbul contractat cu statul. Zilnic zeci de pornesc încărcate spre baza căruțe de recepție. Cu multă dragoste lu­crează la transportul porumbului contractat cu statul și colectiviștii din comuna Fîntînele. Gospodării ca cele din Rîmnicu de Jos, Săcele, Nuntași și Istria trebuie să urgenteze transportul la baza de recepție a întregii can­tități de porumb prevăzut în con­tract. MANOLE DUMITRU, coresp. Și pentru colectiviștii din Coba­din, Conacu și altele, din raza de­ activitate a S.M.T. Cobadin, pro­blema numărul unu este achitarea datoriilor către stat și cele con­tractuale. Zeci de căruțe și cami­oane încărcate cu porumb, apar­­ținînd acestor gospodării, sînt descărcate în magaziile bazelor de recepție. Aceeași atenție tre­buie să acorde transportului po­rumbului la baza de recepție și gospodăriile agricole colective din Ciobănița și Ciocîrlia de Sus. BURLUȘ AUREL, coresp. -------------------............................................................:-----------------­ In raionul Hîrșova Executarea ogoarelor și transportul gunoiului de grajd trebuie urgentate Colectiviștii din raionul Hîrșo­va au executat în acest an lucră­rile agricole la un nivel agroteh­n­ic superior anilor trecuți, au în­corporat în sol, în toamna anului trecut și în primăvara acestui an, cantități sporite de îngrășăminte organice și minerale, iar la semă­nat au folosit semințe de mare productivitate, ceea ce a dus la creșterea producției la ha la toate culturile. Sunt multe gospodării colective, printre care cele din P­agiomer, Sîmbăta și Topologii, care, de pe unele sale, au obținut peste 3.000 kg de porumb-boabe la ha. Strîngînd cu grijă recolta aces­tui an, bunii gospodari se pregă­tesc totodată pentru a obține în anul viitor producții și mai mari. Intre aceste pregătiri, executarea arăturilor pentru însămînțările de primăvară și fertilizarea solului, trebuie să ocupe un loc de frunte, ele fiind hotărâtoare pentru creș­terea producției. Totuși, pînă a­­cum cîteva zile în gospodăriile colective din raionul Hîrșova, ară­turile pentru însămînțările de primăvară erau executate numai în proporție de 46 la sută, adică cu 20 de procente mai puțin decît în raionul fruntaș la această lu­crare — Adamclisi. In raionul Hîrșova, ca și în alte raioane, sînt însă gospodării co­lective care, datorită preocupării organizațiilor de partid și consilii­lor de conducere pentru mobiliza­rea tuturor forțelor și buna orga­nizare a muncii, sunt avansate cu această lucrare. Să luăm, de pil­dă, gospodăria colectivă din Co­­ruia. Zilnic aici lucrează la ogoa­re 6—7 tractoare. Deși în această perioadă în gospodărie se execută și alte lucrări importante, ingine­rul agronom al gospodăriei, Mihai Nicolae, președintele și brigadie­rii, reușesc totuși să asigure un control permanent asupra calită­ții arăturii și sprijină permanent mecanizatorii în realizarea și de­pășirea planului. Gavrilă Ion, Cristian Vasile și Puiu Ion și-au adus o mare contribuție la execu­tarea arăturilor pentru însămîn­țările de primăvară pe mai bine de 70 la sută din suprafața plani­ficată. Se lucrează însă peste tot la fel ? In unele gospodării cum sînt cele din Războieni și Topologu da. Insă nici în cadrul acestora nu se acordă toată atenția aces­tei importante lucrări. La gospo­dăria colectivă din Dulgheru, ve­cină cu gospodăria colectivă din Coruia, arăturile pentru însămîn­țările de primăvară s-au executat însă pe numai 17 la sută din su­­prafață (120 ha din 720). La a­ceastă gospodărie au fost reparti­zate insă 14 tractoare. Chiar dacă socotim că numai 7 dintre aces­tea au lucrat efectiv la arături, ele trebuia să realizeze pînă a­­cum cel puțin 70—75 la sută din plan și nu 17 la sută cît au reali­zat. Ce se întîmplă însă în realitate. Din cele 14 tractoare 3 nu au tractoriști, iar celelalte au o pro­ductivitate scăzută, pe de o parte din slaba preocupare a consiliului de conducere (președinte Tudor Gh.) pentru eliberarea terenului, iar pe de altă parte din cauza or­ganizării defectuoase a muncii. Asemenea exemple­­ se mai­ gă­sesc în raionul Hîrșova. Ele dove­desc că, în această perioadă, cînd la ordinea zilei stau și alte lucrări importante cum sînt căratul po­rumbului din cîmp, transportul la bazele de recepție a produselor datorate statului pentru lucrările efectuate de S.M.T. și în contul contractelor, Consiliul agricol ra­­ional și unele consilii de conduce­re ale G.A.C. nu controlează sufi­ .Continuare în pag. a d­-al Un moment de răgaz al echip­ajului vasului comercial „Mamaia“: muzică, veselie, entuziasm. (Foto : GH. CIOROBEA) A învins omul și agrotehnic. De fiecare dată cind se recoltea­ză porumbul-boabe, colectiviștii din Beilic constată cu satisfacție că pă­­mîntul lor dă rod mai bogat decît în anii precedenți. O asemenea bucu­rie au simțit-o și în toamna aceasta, cînd, după recoltarea a 560 ha, au depozitat în hambare cîte 3.000 kg de porumb-boabe în medie la ha. A­­ceastă producție neașteptată de co­lectiviști întrece cu 500 kg la ha pe cea obținută anul trecut. Este o pro­ducție destul de bună dacă ținem seama de seceta care a bîntuit prin partea locului. Stăteam deunăzi de vorbă cu in­ginera Hunea Virginia și cu cîțiva colectiviști despre acest succes re­purtat de noi anul acesta. „In lupta cu seceta — spunea inginera noa­stră — a învins omul și agrotehnica“. Trebuie să vă mărturisim că am fost de aceeași părere cu ea. Pămîntul nostru din Beilic n-ar fi rodit așa de bine dacă oamenii nu l-ar fi lu­crat așa cum scrie la carte. Agro­tehnica i-a ajutat să învingă toate neajunsurile. In cele ce urmează, aș vrea să redau numai cîteva din me­todele pe care colectiviștii din Bei­lic, ajutați efectiv de mecanizatorii S.M.T.-ului Băneasa, le-au aplicat culturii porumbului-boabe. De la în­ceput, trebuie să remarc importanța arăturii pe care au efectuat-o me­canizatorii la adîncimea de 30—31 cm încă din vara anului trecut pe întreaga suprafață. Această lucrare, ca și grăpetul în primăvară, a men­ținut o cantitate suficientă de apă, a contribuit la pregătirea unui pat germinativ bun. Cînd temperatura a devenit favorabilă însămînțării (în prima jumătate a lunii aprilie) am pornit cu toate forțele să semănăm porumbul. Mai întîi, am aplicat o lucrare cu polidiscul, după care am început însămînțatul. Semănatul s-a executat cu semănătoarea 2 S.P.C. 2, la adîncimea de 10-12 cm și la o distanță de 90 cm între rînduri. Pe întreaga suprafață au fost semănate semințe H.D. 306 și H.D. 301. La indi­cația agronomului, colectiviștii au a­­sigurat cîte 30.000—35.000 plante la ha. Cînd porumbul a răsărit bine, am aplicat o lucrare cu sana rotativă. La aproape o săptămină după aceas­tă lucrare s-a început prășitul meca­nic și manual. Cu acest prilej, co­lectiviștii au executat și răritul plan­telor. Această operațiune s-a făcut numai cu mîna. Au fost lăsate nu­mai plantele viguroase. Cînd s-a e­­xecutat prașila a II-a manuală (la 8—9 zile după prima), colectiviștii au înlăturat copilii. Pe toate cele 560 ha am executat 3 prașile mecanice și 4 prașile manuale pe rînd. Aș vrea să subliniez că prașila a patra manuală a avut o deosebită impor­tanță în dezvoltarea plantelor. Ea a fost aplicată prin luna iulie. Cu a­­ceastă ocazie, au fost acoperite cră­păturile și a fost ruptă crusta­forma­tă, împiedicînd astfel evaporarea a­­pei care mai rămăsese în sol. Toate aceste lucrări, executate de colectiviști și mecanizatori la timp și de calitate, au avut menirea să contribuie la obținerea producției de porumb amintite. Desigur, în cadrul celor patru brigăzi de cîmp au exis­tat deosebiri de producție. Bunăoa­ră, brigada condusă de Pascale Do­­diși, pe 100 ha, a obținut cîte 5.200 kg boabe la ha. Cea condusă de Tri­­fu Radu, numai 4.873 kg la ha. De ce există această diferență ? In pri­mul rînd, la Trifu nu s-a asigurat densitatea de plante ridicată. De a­­semenea, aici s-a semănat (pe 30 ha) și porumb din soiul hibrid simplu. Pe ici, pe colo, nici prașilele n-au fost executate de bună calitate. Toa­te acestea au stînjenit dezvoltarea normală a plantelor și... sporirea producției la ha. Experiența anului acesta a demon­strat, de asemenea, că gunoiul de grajd își are contribuția lui la spo­rirea producției de porumb. Iată un exemplu. In cadrul unei sole a de 100 ha, o suprafață de 40 ha de fost îngrășată cu cîte 20 tone gunoi la ha. Aici, producția a ajuns la 6.300 kg de porumb­­boabe la ha, în timp ce pe restul suprafeței, producția a fost de nu­mai 5.000 kg. De aici noi am tras concluzia că trebuie să încorporăm î­n sol cantități cît mai mari de în­grășăminte naturale. Pentru anul vii­tor, am luat deja măsurile cuvenite, pentru a asigura cîte 20 tone de gu­noi la ha pe o suprafață cît mai mare din cele 600 ha cîte vom culti­va cu porumb-boabe. VOICU TANASE, președintele G.A.C. Beilic, raionul Adamclisi 30000005 O nouă secție de prestații In cadrul industriei locale, în comuna Negru Vodă, s-a des­chis zilele acestea o nouă secție de pres­tații de serviciu pen­tru cetățeni și anu­me un atelier de tîm­­plărie. Aici, cetățenii pot comanda diverse o­­biecte de uz casnic din lemn, binare ca și mobilă vopsită. Excursii la muzeul Doftana Comitetul regional U.T.M. a organizat prin O.N.T. o excursie pentru vizitarea mu­zeului Doftana. Interesul pentru cunoaște­rea trecutului de luptă a partidului este ilustrat prin faptul că, la această excursie, și-au anunțat participarea peste 3.000 de ti­neri și tinere. O excursie similară, a organizat și comi­tetul femeilor din raionul Istria, la care vor participa peste 700 femei colectiviste, fruntașe în muncă, gospodine etc. In afară de vizitarea muzeului Doftana, ele vor avea prilejul să petreacă două zile plăcute de odihnă în stațiunile de pe Valea Prahovei. Noi metode de tratament Colectivul Spitalului unificat de adulți nr. 1 din Constanța se străduiește zi de zi să aplice în practica medicală cele mai noi cuceriri ale științei. Astfel, în cadrul secției chi­rurgie s-a început aplicarea pro­cedeului „Petrușinschi“ în ope­rarea ulcerelor gastrice. De un­de înainte într-o asemenea inter­venție chirurgicală duodenul era scos din funcțiile sale, stomacul legîndu-se direct la intestinul subțire, acum se menține func­ția acestuia prin interpunerea între stomac și duoden a unei bucăți de intestin subțire. In privința tratamentelor me­dicamentoase, sunt de remarcat rezultatele foarte bune obținute în tratamentul scarlatinei cu „penicilina V"-tablete, produs romînesc, înlocuindu-se intervenția dureroasă prin astfel in­jecții ca și tratarea pancreatite­lor acute prin corticoterapie ceea ce scutește intervenția chi­rurgicală.

Next