Dobrogea Nouă, aprilie 1963 (Anul 16, nr. 4559-4583)

1963-04-02 / nr. 4559

V Organ al Comitetului regional P.HR. Dobrogea și al Sfatului popular regional Emil XVI nr. 4559 Mărfi 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani început de sezon la 1.1. D. P. De cîtva timp, o dată cu pri­mele semne ale primăverii, în­treprinderea de industrializare și desfacere a peștelui Tulcea și-a recăpătat profilul său obiș­nuit, devenind un adevărat stup spre care se îndreaptă ca niște harnice albine, doldora de încăr­care, cutere și alte ambarcațiuni cu pîntecele pline de pește. Cheiul Dunării, din dreptul întreprin­derii, e un adevărat furnicar, iar în halele frigorifice în care tem­peratura scăzută și gheața îți dau impresia că e o iarnă polară veșnică, intră zilnic zeci și zeci de tone de pește, din toate so­iurile, de la babușcă cu solzii aurii, pînă la sturioni gigantici. Upele mării și ale bălților Dună­rii au început din nou să-și re­verse aci bogățiile imense. Dar pentru ca la I.I.D.P. cam­pania pescuitului de primăvară să găsească toate lucrurile în ordine, colectivul de aci a depus eforturi susținute încă de la în­ceputul iernii. Mai înntîi, ghețăriile întreprinderii, de toate la toate cherhanalele, au fost um­plute cu gheață. In condițiile a­­cestei ierni, cînd mercurul ter­mometrelor a scăzut pînă la mi­nus 20 de grade, această opera­ție a cerut eforturi deosebite. Apoi, de la 25 ianuarie, Fabrica de conserve de pește a intrat în obișnuitul remont, care trebuia să țină o lună de zile încheiată. Muncitorii atelierului de întreți­nere s-au grăbit însă să scurte­ze această perioadă cu 10 zile și, firește, dacă iarna nu se pre­lungea atît de mult, acest timp ar fi însemnat producția de con­serve. Dar și așa, începînd da la 15 martie, fabrica dă zilnic cîte 16—18 tone de conserve, în­tre care cele din crap, plătică, știucă și somn au deocamdată cea mai mare pondere cantita­tivă: începutul sezonului de produc­ție la fabrică a adus pe lângă alte satisfacții și unele noutăți care-i interesează cu precădere pe consumatori: două noi for­me de cutii, una ovală de 140 grame și alta dreptunghiulară, deosebit de estetice, al căror pro­totip aparține comunistului Bal­­dău Petre și lui Coman Petre, precum și un nou sortiment de conserve care se va bucura cu siguranță de o apreciere deose­bită și anume morun cu orez. Și, cum era și firesc, după a­­tîtea pregătiri și cu sprijinul de­osebit al pescarilor de la între­prinderea piscicolă Tulcea, care au livrat pînă acum aproxima­tiv 90 la sută din întreaga can­titate de pește sosită în halele I.I.D.P., s-au obținut și primele rezultate în noul sezon, care se anunță deosebit de bogat. O ga­rantează munca intensă din ulti­mele zile, rezultatele­ înregistra­te, fruntașele în producție de la fabrica de conserve, Abidula Lu­­ch­e, Sava Paula și Serghei Ana, întregul colectiv. G. MIHAESCU Noul sezon de producție a găsit secția de sterilizare a fabricii de conserve de pește Tulcea bine pregătită. In fotografie , comunistul Garadenschi Iosif introducînd un nou lot de conserve în autoclave. Prin muncă patriotică Recent, un număr de peste 300 muncitori de la Fabrica de ci­ment din Medgidia au luat parte la demolarea unei clădiri în locul căreia se va ridica în cursul a­­cestui an un nou bloc impunător. Cu această ocazie au fost efec­tuate un număr de peste 1.000 d­e muncă patriotică. Printre cei care au muncit cu multă însuflețire sunt tovarășii: Maxim Vasile, Deacu Ion, Buzdugan Gheorghe și alții. RADU ION și ILIE ION, coresp. ■."»■.V.V»". Pentru extinderea tehnicii noi Din inițiativa biroului execu­tiv al Consiliului local al sindica­telor din Constanța și a comisiei locale a inginerilor și tehnicieni­lor s-a organizat o consfătuire cu caracter de schimb de expe­riență cu comisiile de ingineri și tehnicieni din cadrul întreprin­derilor, în vederea extinderii pe o scară și mai largă a tehnicii noi în producție. La consfătuire au participat responsabilii comisiilor de ingi­neri și tehnicieni, inginerii șefi și președinții comitetelor sindi­catelor din întreprinderile orașu­lui Constanța. Referate asupra metodelor noi de muncă, a realizărilor do­­bîndite de aceste comisii, de la înființare și pînă în prezent, au fost prezentate de responsabili­ comisiilor de ingineri și tehni­cieni de la I.R.E.D. și Baza III petrol. IN PRIMA CURSĂ Complet renovată, motonava „Transil­vania“ a pornit du­minică în prima cursă a anului, în organizarea Agen­ției O.N.T. Carpați, filiala Dobrogea a­­vînd la bord 410 tu­riști, salariați din NAVROM și familii ale marinarilor. De-a lungul a 7 zile ei vor vizita punc­tele turistice Odesa, Yalta, Soci, Suhumi și Batumi de pe li­toralul sovietic. In cursul lunii a­­prilie motonava „Transilvania“ va mai face două curse pe aceeași rută, iar începînd din prima jumătate a lunii mai, va­­ pleca în curse turistice în Marea Mediterană. Succes în concursul primăverii La concursul primăverii de radiotelegrafie — viteză pentru radioamatori, organizat în cin­stea zilei de 1 Mai de radio­­clubul central, radioclubul re­gional Dobrogea „Y04RCA“ a realizat un succes de seamă și anume, 45 legături într-un timp record. Aceasta i-a adus pentru a treia oară consecutiv diploma pentru locul I pe țară. Din regiunea noastră au par­ticipat în acest concurs două stații colective de radioamatori și 13 individuale. Expoziția micilor tehnicieni In sala de expoziții din b-dul Tomis — Constanța s-a deschis expoziția micilor tehnicieni, pio­nieri și școlari din localitate. Expoziția cuprinde aproape 800 de lucrări executate de mem­brii cercurilor de lăcătușerie mecanică, croitorie, radiofonie, aeromodele și navomodele, mîini îndemînatice și foto din cadrul Casei pionierilor, din școlile medii și de 8 ani din orașul nostru. Realizările micilor tehnicieni se bucură de toată atenția mii­lor de vizitatori. LAVEI A SI... NAVETA Știți ce înseamnă o lavetă ? Da­­că nu, atunci închipuiți-vă o împletitură de fire groase și ne­răsucite de bumbac, de formă dreptunghiulară, ceva mai mare decit o coală obișnuită de scris. Laveta face parte din materialul de întreținere al mașinilor-unelte, agregatelor, S.D.V.-urilor etc. și este de nelipsit din necesarul u­­nei mașini. Este, dacă vreți, un fel de batistă pentru fiecare ma­șină. In contact cu suprafețele murdare, puful moale al lavetei îndepărtează tot ce nu s-a putut da jos de pe mașină întrebuin­­țînd măturică. Și asta cel puțin o dată la terminarea schimbului. Dar ce să mai lungim vorba, să vă spun ce ve-a determinat să scriu despre lavetă . Mai zilele trecute după ieșirea din schimb, tovarășul maistru Nișulescu Ion, de la secția sculă­­rie a I.M.U.M.-ului, povestea u­­nui grup de muncitori învăță­mintele pe care le-a desprins din deplasarea făcută la Brașov cu ocazia unui schimb de experien­ță. — Am rămas impresionat — spunea tov. Nișulescu printre al­tele — cînd am văzut cum stră­lucesc de curățenie mașinile. M-am interesat cum procedează el și surprinderea mi-a fost și mai mare cînd mi s-a spus că fiecare muncitor nu are nevoie de mai mult de o lavetă pe lu­nă, pentru ștersul mașinilor. Du­pă cum știți la noi nu ajunge a­­proape nici una pe săptămînă. Știți cum procedează ei ? Au con­struit o mașină de spălat lavete și țesături de protecție, care în timpul folosirii se murdăresc și se îmbîcsesc cu ulei. Laveta o dată spălată se întrebuințează din nou pînă se murdărește, pe ur­mă iar se spală. Și așa mai de­parte pînă cînd firele de bum­bac se destramă și se rup. Fără îndoială că această po­vestire ne-a insuflat multora do­rința de a realiza o mașină ase­mănătoare cît mai repede și în întreprinderea noastră. Eu am început să ard ca jarul de ciudă și să m-apuc din nou să calcu­lez. Știți de ce ? Păi în aceste zile se împlinesc 2 ani de cînd am propus cabinetului tehnic realizarea unei astfel de mașini. Am vrut să generalizez la I.M.U.M. ceea ce realizasem îm­preună cu un alt tovarăș la U­­zina „Steagul Roșu“ încă din 1958, pe cînd lucram la Brașov, îmi trebuia însă sprijinul cabi­netului tehnic pe care cu regret trebuie să spun că nu l-am pri­mit. Zile în șir am tot făcut na­veta pe la cabinetul tehnic, dar degeaba. Mi se spunea mereu că nu sînt materiale. Poate credeți că trebuie cine știe ce materiale. Dar de unde: 3 mp de tablă, 4 m cornier și un motoraș. Puțin, dacă ne gîndim la eficiența eco­nomică destul de mare pe care o aduce folosirea acestei mașini. Ținînd cont că o lavetă costă cel puțin 2 lei și că spălînd la­­vetele și refolosindu-le putem­­ e­­conomisi în medie lunar pe în­treprindere cel puțin 1.000 lave­te, rezultă că pe fiecare lună u­­tilizarea acestei mașini poate să aducă în medie 2.000 lei econo­mii, adică pe fiecare an 24.000 lei. Asta înseamnă că prin ne­­folosirea acestei mașini între­prinderea a pierdut timp de doi ani suma de 48.000 lei. Dar aici nu este vorba numai de econo­mii. Problema se pune și de a se asigura la timp materialul ne­cesar pentru îngrijirea mașini­lor, cunoscînd că acesta are o mare influență asupra bunei func­ționări a mașinilor-unelte și uti­lajelor, asupra prelungirii dura­tei lor de funcționare între două reparații. Eu consider că utilizarea și în întreprinderea noastră a unei a­­semenea mașini, cum este cea de la uzinele „Steagul Roșu“ despre care spuneam la început, ar fi oportună și binevenită. Cu mai mult interes din partea co­lectivului cabinetului tehnic mai mult sprijin din partea co­mi­mitetului sindicatului acest lucru nu este deloc greu de realizat. SERGHEI CONSTANTIN, muncitor la I.M.U. Medgidia Din preocupările sfaturilor populare Acordam toată atenția îmbunătățirii fondului funciar în opera de desăvîrșire a con­strucției socialiste în patria noa­stră, sarcini de mare însemnăta­te revin deopotrivă oamenilor muncii din agricultură. Directi­vele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. și în lumina acestora, lucrările plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961 au tra­sat sarcina creșterii necontenite a producțiilor la hectar și a su­prafețelor cultivabile. Au fost sta­bilite cu acest prilej măsurile ne­cesare privind folosirea cit mai eficientă a pămîntului. In acest sens, se impune o cît mai bună punere în valoare a tuturor tere­nurilor neproductive sau cu pro­ductivitate scăzută, organizarea în cel mai scurt timp a terito­riului, astfel incit să se asigure utilizarea mai deplină a mijloa­celor mecanizate pe tarlale mari, repartizarea în funcție de criterii bine chibzuite (sol, relief, apro­pierea de căi de comunicații etc.) a suprafețelor pe diferite culturi și utilități. Pe această linie, sfa­turilor populare, ca organe loca­le ale puterii de stat, se revine sarcina de a iniția o largă acțiu­ne de mobilizare a maselor de colectiviști la executarea lucrări­lor de combatere a eroziunilor, de desecare a terenurilor cu exces de apă, de îndiguire a suprafețe­lor inundabile, de punere în cul­tură a terenurilor nisipoase, ridi­­cîndu-se pe toate căile fertilita­tea solului. Convins pe deplin de importan­ța acestor sarcini și avînd în­drumarea Comitetului raional de partid, comitetul executiv al Sfa­tului popular raional Tulcea a trecut la elaborarea unui pro­gram special în vederea efectuă­rii, în fiecare unitate agricolă, a unui volum mare de lucrări, pe etape și mai ales în perioadele cînd muncile agricole sînt mai puțin intense. Ne-a preocupat în primul rînd problema folosirii raționale a fondului funciar, creș­terea suprafețelor cultivabile și ridicarea pe toate căile a capa­cității de producție a solului. Ce am făcut pînă acum ? Am constituit la fiecare comu­nă colective de lucru avînd în­­•componența lor și un delegat tehnic din partea secției fond funciar, care au avut ca sarcină să identifice toate sursele ce pot fi transformate în arabil, ca : tu­fișuri și mărăcinișuri, vii și li­­vezi bătrîne și cu goluri, mai a­­les cele dispersate sub formă de parcele mici în terenul arabil, perdele și piscuri de pădure izo­late, drumuri inutile, restringe­­rea spațiului dintre construcții, pășuni situate pe terenuri plane. (Continuare în pag. a II-a) Noii deputați au trecut la treabă De la propuneri la fapte în dorința de a-și gospodări și înfrumuseța mai bine comuna, locui­torii din Sarichioi, raionul Istria, cu ocazia întîlnirilor avute în campania electorală, au făcut prețioase propu­neri. De atunci au trecut doar cîteva săptămîni, timp în care mai toți de­putații, ajutați­ de comitetul executiv al sfatului popular, au studiat cu mult simț de răspundere posibilități­le înfăptuirii propunerilor făcute in vederea gospodăririi și înfrumusețării comunei. Chemarea la întrecere pe circum­scripții lansată de deputatul Amugea Agafon rîndurile a stîrnit un viu interes în­locuitorilor din comună. De pildă, în circumscripția electorală nr. 5 unde activează ca deputat Amu­gea Agafon, locuitorii muncesc cu multă însuflețire la săparea gropilor și plantarea pomilor pe marginea șoselei. Astfel, ei au plantat pînă în prezent peste 125 de pomi și arbori ornamentali. De asemenea, în urma experienței acumulate anul trecut, alegătorii au propus ca anul acesta să se organizeze echipe atît pentru extrasul pietrei, cît și pentru con­struirea de garduri tip. locuitorii din circumscripția electorală nr. 23 în care activează ca deputat Titi Ion, au construit pînă acum peste 50 m de garduri tip. Pentru ca întrecerea pe circumscrip­ții să aibă o cît mai mare eficiență, locuitorii din comuna Jurilovca și-au propus la rîndul lor mai multe obiec­tive pe care le vor urmări în perioa­da următoare. Iată cîteva din acestea: la fiecare 10 m să se planteze cîte un pom, să se construiască 300 mp trotuare, 250 m garduri tip, să se efectueze curățirea și amenajarea tu­turor șanțurilor etc. O însuflețită muncă desfășoară în întrecerea pe circumscripții și lo­cuitorii din comuna Zebil, care fiind mobilizați de deputații Carameli Ște­fan și Gamalet Epaminonda au ali­niat în această perioadă 3 străzi și au construit peste 200 mp garduri tip. Exemplul locuitorilor din comuna Sarichioi privind întrecerea pe cir­cumscripții a fost urmat și de cei din comunele Enisala și Săcele, care au reușit în ultima vreme să obțină unele succese pe linia gospodăririi și înfrumusețării comunei. Astfel, mobi­lizați de deputații Lungoci Gheorghe, Moise Dumitru și Anghel Năstase, locuitorii din comun­a Enisala au ex­tras și transportat peste 300 mc de piatră, necesară amenajării șoselei, iar cei din Săcele au extras și trans­portat 330 mc piatră și au făcut pes­te 260 de gropi pentru plantatul po­milor.­ In această acțiune s-au eviden­țiat deputații Olteanu Aurel din cir­cumscripția electorală nr. 9 și Marcu Dumitru din circumscripția nr. 15. Entuziasmul cu care se desfășoară întrecerea pe circumscripțiile electo­rale din comunele raionului Istria dovedește hotărîrea locuitorilor de aici de a-și gospodări și înfrumuseța cît mai bine satele și comunele lor. V. GAȘPAR rat SííK3K Este vorba de câțiva ingineri agronomi. Mai întîi, despre inginerul agronom Vasile Emil, directorul G.A.S. Țepeș Vodă, raionul Medgidia. In ziua aceea, venise la Dorobanții dar nu în schimb de experiență, ci cu... alte treburi. Pop Aurel, directorul vecin, l-a luat direct. — Nu cumva ai ve­nit să vezi cum stăm ? — Da, și pentru as­ta ! Cum stați ? Inginerul Pop a rămas un pic pe gînduri. Din dosul ochelarilor colo­rați, nu-i vedea ochii tînărului ingi­ner și nu știa ce să-i spună. Părea descumpănit. După o clipă de ezita­re, a reluat însă brusc, cu încredere în glas. — Ei da, azi terminăm cu semăna­tul și mîine cu grăparul ! Vasile Emil a izbucnit într-un rîs zgomotos, molipsitor. A rîs și Pop, dar numai așa, să-i țină isonul veci­nului. Nu știu ce să creadă, cum să interpreteze veselia celuilalt. — V-am luat cu o zi fraților, e bine? — a explicat apoi Va­­da Emil. Noi am terminat ieri semăna­tul și azi grăparul (26 martie n.a.) Epoca I s-a dus, și peste cîteva zile, dacă se mai încălzește, începem se­mănatul florii soarelui. — Ce mi-e cu o zi în sus sau în jos, a intervenit Aurel Peleanu, ingi­nerul șef de la G.A.S. Dorobanțu. — Este, n-ai văzut că anul trecut v-am luat și la timpul optim, și la producții, și la beneficii ?... A urmat o tăcere, să nu zicem penibilă pentru cei din Dorobanțu, dar oricum nici plăcută. Discuția ce­lor de mai sus, vecini ai gospodă­riile agricole de stat, a continuat apoi pe alte teme. Desigur că vecinii au întotdeauna ce discuta, au ce în­văța unii de la alții. Intrecîndu-se pentru obținerea unor producții mari­ la toate culturile, pentru efectuarea tuturor lucrărilor la timp și de cali­tate, vecinii se și ajută între ei, își împărtășesc unul altuia din experien­ță. Și gîndindu-mă că în anul trecut G.A.S. Dorobanțu a dat pierderi, iar Țepeș Vodă, beneficii în sumă de (Continuare In pag. a II-a) La sfîrșitul lunii trecute, timp de mai multe zile, am vizitat u­­nitățile agricole din raionul Tul­cea, raion în care lucrările agri­cole de primăvară sînt mult în­­tîrziate. La data de 28 martie gos­podăriile colective din acest ra­ion aveau executate arăturile de primăvară în proporție de 55 la sută, grăparul ogoarelor de 10-15 la sută și semănatul culturilor din prima epocă de 15 la sută. Intîrzierea acestor lucrări, în special a semănatului culturilor din prima epocă, se datorește în primul rînd timpului nefavora­bil, ploilor intermitente și ninso­rilor din zilele de la sfîrșitul lunii trecute. De altfel, în ultimele 4 zile, din cauza condițiilor nefa­vorabile, în majoritatea gospodă­riilor colective din raionul Tul­cea nu s-a putut lucra de loc în cîmp, astfel că situația existentă la 28 martie se menține și în pre­zent. Analizarea mersului lucrărilor în gospodăriile colective vizitate a arătat însă că timpul nefavo­­rabil nu este singura cauză care a dus la intîrzierea lucrărilor a­­gricole de primăvară. In raionul Tulcea sînt totuși unele gospo­dării colective, în partea de sud, care au terminat sau se apropie de sfîrșit cu semănatul culturilor din prima epocă. De asemenea, a­­ceastă lucrare este mult avansa­tă și la gospodăria colectivă din satul Iulia, iar alături la gospo­dăria colectivă din comuna Fi­­limon Sîrbu s-a executat numai în proporție de 28 la sută. Aceste exemple arată că, în condițiile a­­cestei primăveri cu vreme capri­cioasă, executarea lucrărilor agri­cole la timp și de calitate de­pinde în cea mai mare măsură de preocuparea conducerilor S.M.T., a consiliilor de condu­cere ale gospodăriilor colective și a inginerilor agronomi pentru folosirea la maximum, cu toate forțele existente, a fiecărei ore cu timp favorabil. Așa au proce­dat, îndrumate de organizațiile de partid, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective frun­tașe. Gospodăriile colective din Va­lea Nucarilor, Beibugeac și Calica au terminat complet arăturile de primăvară, iar la gospodăriile co­lective din Ada Marinescu, Mal­­coci, Mihail Kogălniceanu, Congaz și Cataloi, această lucrare se a­­propie de sfîrșit. Totuși, așa cum am arătat mai sus, pe întregul raion această lucrare s-a realizat numai în proporție de 55 la sută. Exceptînd gospodăriile colective din Meidanchioi și Telița, la care din cauza umidității solului nu s-a putut lucra chiar în zilele cu timp frumos, în celelalte gospo­dării colective rămînerea în ur­mă se datorește nefolosirii tutu­ror forțelor și a timpului bun de lucru. Cum se poate explica ast­fel faptul că în timp ce la gos­podăria colectivă din Ștefan Gheorghiu arăturile au fost exe­cutate pe întreaga suprafață ră­masă nearată din toamnă, iar la gospodăriile colective din Nicu­­lițel pe numai 65 la sută și Isac­­cea — 33 la sută din suprafață ? In prezent în raionul Tulcea, prin trimiterea tractoarelor de la unele din gospodăriile agricole de stat din raioanele vecine, se gă­sesc forțe care, folosite judicios, ar putea asigura terminarea ară­turilor, semănatului și a celor­lalte lucrări în cel mai scurt timp. Cum sunt destule exemple care dovedesc că aceste forțe nu peste tot sunt bine folosite, este nece­sar ca organele raionale de par­tid și de stat și Consiliul agri­col raional să îndrume unitățile agricole pentru a folosi din plin toate forțele de care dispun. A­­ceasta înseamnă ca inginerii agro­nomi și brigadierii, controlînd starea terenului pe fiecare sală și parcelă, să mobilizeze forțele pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru în cîmp. De timpul cinci se execută aceste lucrări, de cali­tatea lor, depind producțiile pa care gospodăriile colective le vor realiza în acest an. ZOOOOOOă Fiecare oră e prețioasă iS«»«» 1

Next