Dobrogea Nouă, aprilie 1963 (Anul 16, nr. 4559-4583)
1963-04-02 / nr. 4559
V Organ al Comitetului regional P.HR. Dobrogea și al Sfatului popular regional Emil XVI nr. 4559 Mărfi 2 aprilie 1963 4 pagini 20 bani început de sezon la 1.1. D. P. De cîtva timp, o dată cu primele semne ale primăverii, întreprinderea de industrializare și desfacere a peștelui Tulcea și-a recăpătat profilul său obișnuit, devenind un adevărat stup spre care se îndreaptă ca niște harnice albine, doldora de încărcare, cutere și alte ambarcațiuni cu pîntecele pline de pește. Cheiul Dunării, din dreptul întreprinderii, e un adevărat furnicar, iar în halele frigorifice în care temperatura scăzută și gheața îți dau impresia că e o iarnă polară veșnică, intră zilnic zeci și zeci de tone de pește, din toate soiurile, de la babușcă cu solzii aurii, pînă la sturioni gigantici. Upele mării și ale bălților Dunării au început din nou să-și reverse aci bogățiile imense. Dar pentru ca la I.I.D.P. campania pescuitului de primăvară să găsească toate lucrurile în ordine, colectivul de aci a depus eforturi susținute încă de la începutul iernii. Mai înntîi, ghețăriile întreprinderii, de toate la toate cherhanalele, au fost umplute cu gheață. In condițiile acestei ierni, cînd mercurul termometrelor a scăzut pînă la minus 20 de grade, această operație a cerut eforturi deosebite. Apoi, de la 25 ianuarie, Fabrica de conserve de pește a intrat în obișnuitul remont, care trebuia să țină o lună de zile încheiată. Muncitorii atelierului de întreținere s-au grăbit însă să scurteze această perioadă cu 10 zile și, firește, dacă iarna nu se prelungea atît de mult, acest timp ar fi însemnat producția de conserve. Dar și așa, începînd da la 15 martie, fabrica dă zilnic cîte 16—18 tone de conserve, între care cele din crap, plătică, știucă și somn au deocamdată cea mai mare pondere cantitativă: începutul sezonului de producție la fabrică a adus pe lângă alte satisfacții și unele noutăți care-i interesează cu precădere pe consumatori: două noi forme de cutii, una ovală de 140 grame și alta dreptunghiulară, deosebit de estetice, al căror prototip aparține comunistului Baldău Petre și lui Coman Petre, precum și un nou sortiment de conserve care se va bucura cu siguranță de o apreciere deosebită și anume morun cu orez. Și, cum era și firesc, după atîtea pregătiri și cu sprijinul deosebit al pescarilor de la întreprinderea piscicolă Tulcea, care au livrat pînă acum aproximativ 90 la sută din întreaga cantitate de pește sosită în halele I.I.D.P., s-au obținut și primele rezultate în noul sezon, care se anunță deosebit de bogat. O garantează munca intensă din ultimele zile, rezultatele înregistrate, fruntașele în producție de la fabrica de conserve, Abidula Luche, Sava Paula și Serghei Ana, întregul colectiv. G. MIHAESCU Noul sezon de producție a găsit secția de sterilizare a fabricii de conserve de pește Tulcea bine pregătită. In fotografie , comunistul Garadenschi Iosif introducînd un nou lot de conserve în autoclave. Prin muncă patriotică Recent, un număr de peste 300 muncitori de la Fabrica de ciment din Medgidia au luat parte la demolarea unei clădiri în locul căreia se va ridica în cursul acestui an un nou bloc impunător. Cu această ocazie au fost efectuate un număr de peste 1.000 de muncă patriotică. Printre cei care au muncit cu multă însuflețire sunt tovarășii: Maxim Vasile, Deacu Ion, Buzdugan Gheorghe și alții. RADU ION și ILIE ION, coresp. ■."»■.V.V»". Pentru extinderea tehnicii noi Din inițiativa biroului executiv al Consiliului local al sindicatelor din Constanța și a comisiei locale a inginerilor și tehnicienilor s-a organizat o consfătuire cu caracter de schimb de experiență cu comisiile de ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderilor, în vederea extinderii pe o scară și mai largă a tehnicii noi în producție. La consfătuire au participat responsabilii comisiilor de ingineri și tehnicieni, inginerii șefi și președinții comitetelor sindicatelor din întreprinderile orașului Constanța. Referate asupra metodelor noi de muncă, a realizărilor dobîndite de aceste comisii, de la înființare și pînă în prezent, au fost prezentate de responsabili comisiilor de ingineri și tehnicieni de la I.R.E.D. și Baza III petrol. IN PRIMA CURSĂ Complet renovată, motonava „Transilvania“ a pornit duminică în prima cursă a anului, în organizarea Agenției O.N.T. Carpați, filiala Dobrogea avînd la bord 410 turiști, salariați din NAVROM și familii ale marinarilor. De-a lungul a 7 zile ei vor vizita punctele turistice Odesa, Yalta, Soci, Suhumi și Batumi de pe litoralul sovietic. In cursul lunii aprilie motonava „Transilvania“ va mai face două curse pe aceeași rută, iar începînd din prima jumătate a lunii mai, va pleca în curse turistice în Marea Mediterană. Succes în concursul primăverii La concursul primăverii de radiotelegrafie — viteză pentru radioamatori, organizat în cinstea zilei de 1 Mai de radioclubul central, radioclubul regional Dobrogea „Y04RCA“ a realizat un succes de seamă și anume, 45 legături într-un timp record. Aceasta i-a adus pentru a treia oară consecutiv diploma pentru locul I pe țară. Din regiunea noastră au participat în acest concurs două stații colective de radioamatori și 13 individuale. Expoziția micilor tehnicieni In sala de expoziții din b-dul Tomis — Constanța s-a deschis expoziția micilor tehnicieni, pionieri și școlari din localitate. Expoziția cuprinde aproape 800 de lucrări executate de membrii cercurilor de lăcătușerie mecanică, croitorie, radiofonie, aeromodele și navomodele, mîini îndemînatice și foto din cadrul Casei pionierilor, din școlile medii și de 8 ani din orașul nostru. Realizările micilor tehnicieni se bucură de toată atenția miilor de vizitatori. LAVEI A SI... NAVETA Știți ce înseamnă o lavetă ? Dacă nu, atunci închipuiți-vă o împletitură de fire groase și nerăsucite de bumbac, de formă dreptunghiulară, ceva mai mare decit o coală obișnuită de scris. Laveta face parte din materialul de întreținere al mașinilor-unelte, agregatelor, S.D.V.-urilor etc. și este de nelipsit din necesarul unei mașini. Este, dacă vreți, un fel de batistă pentru fiecare mașină. In contact cu suprafețele murdare, puful moale al lavetei îndepărtează tot ce nu s-a putut da jos de pe mașină întrebuințînd măturică. Și asta cel puțin o dată la terminarea schimbului. Dar ce să mai lungim vorba, să vă spun ce ve-a determinat să scriu despre lavetă . Mai zilele trecute după ieșirea din schimb, tovarășul maistru Nișulescu Ion, de la secția sculărie a I.M.U.M.-ului, povestea unui grup de muncitori învățămintele pe care le-a desprins din deplasarea făcută la Brașov cu ocazia unui schimb de experiență. — Am rămas impresionat — spunea tov. Nișulescu printre altele — cînd am văzut cum strălucesc de curățenie mașinile. M-am interesat cum procedează el și surprinderea mi-a fost și mai mare cînd mi s-a spus că fiecare muncitor nu are nevoie de mai mult de o lavetă pe lună, pentru ștersul mașinilor. După cum știți la noi nu ajunge aproape nici una pe săptămînă. Știți cum procedează ei ? Au construit o mașină de spălat lavete și țesături de protecție, care în timpul folosirii se murdăresc și se îmbîcsesc cu ulei. Laveta o dată spălată se întrebuințează din nou pînă se murdărește, pe urmă iar se spală. Și așa mai departe pînă cînd firele de bumbac se destramă și se rup. Fără îndoială că această povestire ne-a insuflat multora dorința de a realiza o mașină asemănătoare cît mai repede și în întreprinderea noastră. Eu am început să ard ca jarul de ciudă și să m-apuc din nou să calculez. Știți de ce ? Păi în aceste zile se împlinesc 2 ani de cînd am propus cabinetului tehnic realizarea unei astfel de mașini. Am vrut să generalizez la I.M.U.M. ceea ce realizasem împreună cu un alt tovarăș la Uzina „Steagul Roșu“ încă din 1958, pe cînd lucram la Brașov, îmi trebuia însă sprijinul cabinetului tehnic pe care cu regret trebuie să spun că nu l-am primit. Zile în șir am tot făcut naveta pe la cabinetul tehnic, dar degeaba. Mi se spunea mereu că nu sînt materiale. Poate credeți că trebuie cine știe ce materiale. Dar de unde: 3 mp de tablă, 4 m cornier și un motoraș. Puțin, dacă ne gîndim la eficiența economică destul de mare pe care o aduce folosirea acestei mașini. Ținînd cont că o lavetă costă cel puțin 2 lei și că spălînd lavetele și refolosindu-le putem economisi în medie lunar pe întreprindere cel puțin 1.000 lavete, rezultă că pe fiecare lună utilizarea acestei mașini poate să aducă în medie 2.000 lei economii, adică pe fiecare an 24.000 lei. Asta înseamnă că prin nefolosirea acestei mașini întreprinderea a pierdut timp de doi ani suma de 48.000 lei. Dar aici nu este vorba numai de economii. Problema se pune și de a se asigura la timp materialul necesar pentru îngrijirea mașinilor, cunoscînd că acesta are o mare influență asupra bunei funcționări a mașinilor-unelte și utilajelor, asupra prelungirii duratei lor de funcționare între două reparații. Eu consider că utilizarea și în întreprinderea noastră a unei asemenea mașini, cum este cea de la uzinele „Steagul Roșu“ despre care spuneam la început, ar fi oportună și binevenită. Cu mai mult interes din partea colectivului cabinetului tehnic mai mult sprijin din partea comimitetului sindicatului acest lucru nu este deloc greu de realizat. SERGHEI CONSTANTIN, muncitor la I.M.U. Medgidia Din preocupările sfaturilor populare Acordam toată atenția îmbunătățirii fondului funciar în opera de desăvîrșire a construcției socialiste în patria noastră, sarcini de mare însemnătate revin deopotrivă oamenilor muncii din agricultură. Directivele celui de-al III-lea Congres al P.M.R. și în lumina acestora, lucrările plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961 au trasat sarcina creșterii necontenite a producțiilor la hectar și a suprafețelor cultivabile. Au fost stabilite cu acest prilej măsurile necesare privind folosirea cit mai eficientă a pămîntului. In acest sens, se impune o cît mai bună punere în valoare a tuturor terenurilor neproductive sau cu productivitate scăzută, organizarea în cel mai scurt timp a teritoriului, astfel incit să se asigure utilizarea mai deplină a mijloacelor mecanizate pe tarlale mari, repartizarea în funcție de criterii bine chibzuite (sol, relief, apropierea de căi de comunicații etc.) a suprafețelor pe diferite culturi și utilități. Pe această linie, sfaturilor populare, ca organe locale ale puterii de stat, se revine sarcina de a iniția o largă acțiune de mobilizare a maselor de colectiviști la executarea lucrărilor de combatere a eroziunilor, de desecare a terenurilor cu exces de apă, de îndiguire a suprafețelor inundabile, de punere în cultură a terenurilor nisipoase, ridicîndu-se pe toate căile fertilitatea solului. Convins pe deplin de importanța acestor sarcini și avînd îndrumarea Comitetului raional de partid, comitetul executiv al Sfatului popular raional Tulcea a trecut la elaborarea unui program special în vederea efectuării, în fiecare unitate agricolă, a unui volum mare de lucrări, pe etape și mai ales în perioadele cînd muncile agricole sînt mai puțin intense. Ne-a preocupat în primul rînd problema folosirii raționale a fondului funciar, creșterea suprafețelor cultivabile și ridicarea pe toate căile a capacității de producție a solului. Ce am făcut pînă acum ? Am constituit la fiecare comună colective de lucru avînd în•componența lor și un delegat tehnic din partea secției fond funciar, care au avut ca sarcină să identifice toate sursele ce pot fi transformate în arabil, ca : tufișuri și mărăcinișuri, vii și livezi bătrîne și cu goluri, mai ales cele dispersate sub formă de parcele mici în terenul arabil, perdele și piscuri de pădure izolate, drumuri inutile, restringerea spațiului dintre construcții, pășuni situate pe terenuri plane. (Continuare în pag. a II-a) Noii deputați au trecut la treabă De la propuneri la fapte în dorința de a-și gospodări și înfrumuseța mai bine comuna, locuitorii din Sarichioi, raionul Istria, cu ocazia întîlnirilor avute în campania electorală, au făcut prețioase propuneri. De atunci au trecut doar cîteva săptămîni, timp în care mai toți deputații, ajutați de comitetul executiv al sfatului popular, au studiat cu mult simț de răspundere posibilitățile înfăptuirii propunerilor făcute in vederea gospodăririi și înfrumusețării comunei. Chemarea la întrecere pe circumscripții lansată de deputatul Amugea Agafon rîndurile a stîrnit un viu interes înlocuitorilor din comună. De pildă, în circumscripția electorală nr. 5 unde activează ca deputat Amugea Agafon, locuitorii muncesc cu multă însuflețire la săparea gropilor și plantarea pomilor pe marginea șoselei. Astfel, ei au plantat pînă în prezent peste 125 de pomi și arbori ornamentali. De asemenea, în urma experienței acumulate anul trecut, alegătorii au propus ca anul acesta să se organizeze echipe atît pentru extrasul pietrei, cît și pentru construirea de garduri tip. locuitorii din circumscripția electorală nr. 23 în care activează ca deputat Titi Ion, au construit pînă acum peste 50 m de garduri tip. Pentru ca întrecerea pe circumscripții să aibă o cît mai mare eficiență, locuitorii din comuna Jurilovca și-au propus la rîndul lor mai multe obiective pe care le vor urmări în perioada următoare. Iată cîteva din acestea: la fiecare 10 m să se planteze cîte un pom, să se construiască 300 mp trotuare, 250 m garduri tip, să se efectueze curățirea și amenajarea tuturor șanțurilor etc. O însuflețită muncă desfășoară în întrecerea pe circumscripții și locuitorii din comuna Zebil, care fiind mobilizați de deputații Carameli Ștefan și Gamalet Epaminonda au aliniat în această perioadă 3 străzi și au construit peste 200 mp garduri tip. Exemplul locuitorilor din comuna Sarichioi privind întrecerea pe circumscripții a fost urmat și de cei din comunele Enisala și Săcele, care au reușit în ultima vreme să obțină unele succese pe linia gospodăririi și înfrumusețării comunei. Astfel, mobilizați de deputații Lungoci Gheorghe, Moise Dumitru și Anghel Năstase, locuitorii din comuna Enisala au extras și transportat peste 300 mc de piatră, necesară amenajării șoselei, iar cei din Săcele au extras și transportat 330 mc piatră și au făcut peste 260 de gropi pentru plantatul pomilor. In această acțiune s-au evidențiat deputații Olteanu Aurel din circumscripția electorală nr. 9 și Marcu Dumitru din circumscripția nr. 15. Entuziasmul cu care se desfășoară întrecerea pe circumscripțiile electorale din comunele raionului Istria dovedește hotărîrea locuitorilor de aici de a-și gospodări și înfrumuseța cît mai bine satele și comunele lor. V. GAȘPAR rat SííK3K Este vorba de câțiva ingineri agronomi. Mai întîi, despre inginerul agronom Vasile Emil, directorul G.A.S. Țepeș Vodă, raionul Medgidia. In ziua aceea, venise la Dorobanții dar nu în schimb de experiență, ci cu... alte treburi. Pop Aurel, directorul vecin, l-a luat direct. — Nu cumva ai venit să vezi cum stăm ? — Da, și pentru asta ! Cum stați ? Inginerul Pop a rămas un pic pe gînduri. Din dosul ochelarilor colorați, nu-i vedea ochii tînărului inginer și nu știa ce să-i spună. Părea descumpănit. După o clipă de ezitare, a reluat însă brusc, cu încredere în glas. — Ei da, azi terminăm cu semănatul și mîine cu grăparul ! Vasile Emil a izbucnit într-un rîs zgomotos, molipsitor. A rîs și Pop, dar numai așa, să-i țină isonul vecinului. Nu știu ce să creadă, cum să interpreteze veselia celuilalt. — V-am luat cu o zi fraților, e bine? — a explicat apoi Vada Emil. Noi am terminat ieri semănatul și azi grăparul (26 martie n.a.) Epoca I s-a dus, și peste cîteva zile, dacă se mai încălzește, începem semănatul florii soarelui. — Ce mi-e cu o zi în sus sau în jos, a intervenit Aurel Peleanu, inginerul șef de la G.A.S. Dorobanțu. — Este, n-ai văzut că anul trecut v-am luat și la timpul optim, și la producții, și la beneficii ?... A urmat o tăcere, să nu zicem penibilă pentru cei din Dorobanțu, dar oricum nici plăcută. Discuția celor de mai sus, vecini ai gospodăriile agricole de stat, a continuat apoi pe alte teme. Desigur că vecinii au întotdeauna ce discuta, au ce învăța unii de la alții. Intrecîndu-se pentru obținerea unor producții mari la toate culturile, pentru efectuarea tuturor lucrărilor la timp și de calitate, vecinii se și ajută între ei, își împărtășesc unul altuia din experiență. Și gîndindu-mă că în anul trecut G.A.S. Dorobanțu a dat pierderi, iar Țepeș Vodă, beneficii în sumă de (Continuare In pag. a II-a) La sfîrșitul lunii trecute, timp de mai multe zile, am vizitat unitățile agricole din raionul Tulcea, raion în care lucrările agricole de primăvară sînt mult întîrziate. La data de 28 martie gospodăriile colective din acest raion aveau executate arăturile de primăvară în proporție de 55 la sută, grăparul ogoarelor de 10-15 la sută și semănatul culturilor din prima epocă de 15 la sută. Intîrzierea acestor lucrări, în special a semănatului culturilor din prima epocă, se datorește în primul rînd timpului nefavorabil, ploilor intermitente și ninsorilor din zilele de la sfîrșitul lunii trecute. De altfel, în ultimele 4 zile, din cauza condițiilor nefavorabile, în majoritatea gospodăriilor colective din raionul Tulcea nu s-a putut lucra de loc în cîmp, astfel că situația existentă la 28 martie se menține și în prezent. Analizarea mersului lucrărilor în gospodăriile colective vizitate a arătat însă că timpul nefavorabil nu este singura cauză care a dus la intîrzierea lucrărilor agricole de primăvară. In raionul Tulcea sînt totuși unele gospodării colective, în partea de sud, care au terminat sau se apropie de sfîrșit cu semănatul culturilor din prima epocă. De asemenea, această lucrare este mult avansată și la gospodăria colectivă din satul Iulia, iar alături la gospodăria colectivă din comuna Filimon Sîrbu s-a executat numai în proporție de 28 la sută. Aceste exemple arată că, în condițiile acestei primăveri cu vreme capricioasă, executarea lucrărilor agricole la timp și de calitate depinde în cea mai mare măsură de preocuparea conducerilor S.M.T., a consiliilor de conducere ale gospodăriilor colective și a inginerilor agronomi pentru folosirea la maximum, cu toate forțele existente, a fiecărei ore cu timp favorabil. Așa au procedat, îndrumate de organizațiile de partid, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective fruntașe. Gospodăriile colective din Valea Nucarilor, Beibugeac și Calica au terminat complet arăturile de primăvară, iar la gospodăriile colective din Ada Marinescu, Malcoci, Mihail Kogălniceanu, Congaz și Cataloi, această lucrare se apropie de sfîrșit. Totuși, așa cum am arătat mai sus, pe întregul raion această lucrare s-a realizat numai în proporție de 55 la sută. Exceptînd gospodăriile colective din Meidanchioi și Telița, la care din cauza umidității solului nu s-a putut lucra chiar în zilele cu timp frumos, în celelalte gospodării colective rămînerea în urmă se datorește nefolosirii tuturor forțelor și a timpului bun de lucru. Cum se poate explica astfel faptul că în timp ce la gospodăria colectivă din Ștefan Gheorghiu arăturile au fost executate pe întreaga suprafață rămasă nearată din toamnă, iar la gospodăriile colective din Niculițel pe numai 65 la sută și Isaccea — 33 la sută din suprafață ? In prezent în raionul Tulcea, prin trimiterea tractoarelor de la unele din gospodăriile agricole de stat din raioanele vecine, se găsesc forțe care, folosite judicios, ar putea asigura terminarea arăturilor, semănatului și a celorlalte lucrări în cel mai scurt timp. Cum sunt destule exemple care dovedesc că aceste forțe nu peste tot sunt bine folosite, este necesar ca organele raionale de partid și de stat și Consiliul agricol raional să îndrume unitățile agricole pentru a folosi din plin toate forțele de care dispun. Aceasta înseamnă ca inginerii agronomi și brigadierii, controlînd starea terenului pe fiecare sală și parcelă, să mobilizeze forțele pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru în cîmp. De timpul cinci se execută aceste lucrări, de calitatea lor, depind producțiile pa care gospodăriile colective le vor realiza în acest an. ZOOOOOOă Fiecare oră e prețioasă iS«»«» 1