Dobrogea Nouă, iulie 1964 (Anul 17, nr. 4944-4970)

1964-07-01 / nr. 4944

Anul XVII nr. 4944 Miercuri 1 iulie 1964 4 pagini 20 de bani Nici o oră pierdută In unitățile agricole din regiu­nea noastră se recoltează ultimele suprafețe de orz. In majoritatea gospodăriilor agricole de stat și colective s-a început de luni re­coltatul griului cu forțe sporite. Totuși, se observă că în unele locuri se mai așteaptă „să mai treacă măcar cîteva zile — spun unii conducători de unități agri­cole — să se coacă bine griul". Ca urmare a acestei tendințe, la capătul unor tarlale din raioanele Negru Vodă, Medgidia și celelalte sînt întîlnite încă combine care staționează din lipsa de organiza­re a muncii. „Nici nu ne grăbim să terminăm orzul — spunea tov. Banu Cornel, președintele gospo­dăriei colective din comuna Țe­­peș Vodă, raionul Medgidia — de­oarece nu este copt". Acest lucru nu este just. Tot din lipsă de organizare a muncii, de operativitate, I.R.T.A. întîrzie să trimită mijloacele de transport solicitate de uni­tăți — dere de fapt care duce la pier­timp. Luni, la G.A.S. Tortomanu se recolta greu cu u­­miditate de 14, deci numai bun de transportat în bază. Cu toate acestea, camioanele de la I.R.T.A. nu veniseră încă. Sunt, de aseme­nea, numeroase cazurile cînd pre­sele de balotat nu sunt utilizate, din care cauză s-a creat de pe a­­cum un decalaj între suprafața recoltată și cea eliberată. La G.A.S. Tortomanu și în alte uni­tăți, majoritatea preselor de ba­lotat stau la sediu și în prezent. Este necesar să se organizeze mai bine munca și activitatea tractoa­relor, să fie scoase cu­ mai multe tractoare disponibile pentru a fi folosite la balotajul paielor și e­­liberarea terenurilor în scopul e­­fectuării­­ arăturilor. Strîngerea recoltei, la timp și fără pierderi! LA BRIGADA LUI CORNEA NICOLAE De sus de pe deal, lanul de grîu al brigăzii a V-a de la G.A.S. Tortomanu, care se întinde pe mai mult de 500 ha, se vede a­­proape în întregime. Luni de di­mineață, 9 combine au intrat în mijlocu­­­l anului și au început să strîn­gă în suveică, bogata recoltă de grîu, 27 metri în sus, 27 de metri în jos. Mușcînd din lan fie­care cite 3 metri, combinele lăr­geau cu fiecare brazdă trasă cu cite 54 metri porțiunea recoltată. In urma lor, miriștea albă strălu­cea în bătaia soarelui dogoritor. Brigadierul Cornea Nicolae era în mijlocul tarlalei. De la jumăta­tea liniei de joc conducea o com­bină pînă la capăt, se întorcea de acolo cu alta, o lăsa și pe aceasta să treacă și sărea din mers pe altă combină, unde i se părea că nu știu ce nu e în regulă. La un mo­ment dat, s-a dat cîțiva metri în lături, către mijlocul suprafeței recoltate și a învăluit din priviri toate cele 9 combine răsfirate în lungul tarlalei. L-am auzit din deal cum a strigat la paznicul bri­găzii, Vasile Andrei, acoperind cu glasul lui puternic, zumzetul com­binelor. — încalecă iute, nea Vasile, și ajunge-l din urmă pe Lupu Gheor­­ghe. Oamenii de sus de pe combi­nă au uitat pleava deschisă și uite cum e aruncată în sus. Ne-am apropiat de el. Discuția am purtat-o din mersul combinei în dreptul căreia se afla. N-am vrut să-l reținem, dar nici el nu s-a gîndit să stea locului pentru a ne da relații. Vorbind despre modul cum și-a organizat munca, ochii îi fugeau de la o combină la alta, oprindu-se uneori în mij­locul unei explicații și vorbind ca pentru sine : Gheorgh­e, Gheorghe Mocanu — a întîrziat prea mult la întoarcere — Dan, Dan Damas­­chin — pleava, Ion Stan Gîrbă — prea mult stă la descărcatul sa­cilor... Ochi și urechi, atenție încorda­tă spre fiecare combină, preocu­pare pentru a nu se pierde nimic din recolta de grîu. Așa se poate spune despre candidatul de par­tid Cornea Nicolae: „Să nu vă gîndiți că cei trei pe care mi i-am notat în gînd — ne-a spus apoi brigadierul — sînt cumva combi­­nerii codași. Dimpotrivă, la recol­tatul celor 100 ha cu orz ei au fost în frunte. Dar vreau ca și la grîu să obțină aceleași succese“. Intr-adevăr, din evidențele conta­bilei Cîțu Florica, reieșea că cei 3 — Gheorghe Mocanu, Dan Da­­maschin și Ion Gîrbă — au obți­nut pînă acum cele mai bune re­zultate la recoltat. Exigenței bri­gadierului nu-i scapă însă nimic. Mărturie sunt succesele obținute pînă acum: din cele 630 ha de grîu și orz care are brigada lui, pînă aseară s-au recoltat 100 ha orz, toată suprafața, și aproape 150 ha de grîu. Azi, brigada lui Cornea e la jumătatea campaniei iar pe sîmbătă la prînz — așa după cum ne-a declarat el — va avea loc sărbătoarea terminării recoltatului. Felicitări anticipate pentru toți mecanizatorii din bri­gadă! NICOLAE C. La una din ariile gospodăriei de stat Dorobanțu, raionul Med­gidia au sosit ziarele. Principalele evenimente sunt citite cu mult interes de către mecanizatori.­­ Foto : GH. CIOROBEA In întrecere La G.A.S. Siliștea se lucrează intens și oamenii n-au timp de explicații. Recoltatul orzului de pe suprafața de 350 ha s-a ter­minat și acum au trecut la grîu cu toate forțele. — Cum ați organizat munca ? — l-am întrebat pe directorul Vasile Emil. — Să lucrăm fără întrerupere 9 zile. De fapt, două au și trecut și credem că mai avem 6 după Aspecte din raionul Adamclisi Colectiviștii din raionul Adam­clisi, ajutați de mecanizatori, au început bătălia de recoltare a cul­turilor păioase. Din primele zile, ca urmare a măsurilor luate, re­coltatul s-a desfășurat bine. Mai întîi s-a început recoltatul orzului, lucrare care în prezent este aproa­pe terminată. In urma combine­lor, presele de balotat transfor­mau în baioți paiele de orz, care erau adunați pentru a se da posibilitate tractoarelor să e­­xecute arături. Mecanizatorul Su­­ciu Ilie din brigada de tractoare ce deservește gospodăria colectivă din Gîrlița, balotează zilnic paiele de pe 10 ha. Ceilalți mecanizatori, Zamfir Vasile, Ionică Aurel, Me­m­et Ismail și alții dădeau zor cu recoltatul, unii la orz iar alții la grîu. Printre combine, directorul S.M.T. Ostrov, tov. Necula Ștefan, și inginerul mecanic Dalimon Ro­mulus, interveneau imediat atunci cînd se iveau unele mici defec­țiuni. Pe toată tarlaua freamătul muncii nu mai contenea. Combi­nele străbateau lanurile de la un capăt la altul, iar căruțele cărau sacii plini spre locul de depozi­tare de la capul locului. De aici cele două autocamioane ale gos­(Continuare în pag. a II-a) cum merge treaba. Producția cu grîu o întrece pe cea planificată cu cel puțin 400 kg la hectar. Directorul și inginerul șef, Tili­­cea Septimiu, ne-au mai vorbit despre măsurile luate privind transportul recoltei, strîngerea provei și a paielor, despre entu­ziasmul mecanizatorilor în strîn­gerea recoltei la timp și fără pierderi. întrecerea pentru cea mai mare cantitate de grîu re­coltată într-o zi se dă acum în­tre frații Ștefan și Grigore Du­­mitrescu. La orz, primul a recol­tat într-o zi 17.600 kg, iar celă­lalt 16.300 kg. La grîu însă, în brigăzile conduse de Ion Gologan și Sfetcu Florea, unde mecanici de întreținere sînt Constantin Ni­­chifor și Ion Moise, s-au ivit și alți fruntași. Pînă în seara zilei de 30 iunie la G.A.S. Siliștea se recoltase și griul de pe mai mult de 500 ha. Folosirea­ întregii capacități de lucru a combinelor Recoltarea cerealelor păioase este una din cele mai importante lucrări în p­rducția agricolă, de­oarece într-un interval de timp scurt trebuie să se execute un volum mare de lucru. Producția recoltei la ha și calitatea acesteia, sunt influențate de felul cum se respectă termenele și condițiile de recoltare. Din experiența practică s-a con­statat că la recoltarea cerealelor, la trei zile după perioada optimă pierderile de boabe au fost pînă la 5 la sută, iar la 10 zile după perioada optimă, au crescut pînă la 25 la sută. De aceea, mecaniza­torilor le revine o sarcină deose­bit de mare pentru asigurarea strîngerii recoltei în perioada op­timă, c­i pierderi de boabe mini­me și în condiții tehnice cbres­­p­­e­ătoare. In acest scop ce impune folosi­rea combinelor cu întreaga capa­citate de lucru, respectîndu-se o serie de factori mai importanți cum ar fi: utilizarea cet mai bună a lățimii de lucru, a vitezei de lucru, a timpului de lucru, or­ganizarea locului de muncă, men­ținerea combinelor în perfectă stare tehnică de funcționare, pre­cum și reglarea lor corespunză­tor condițiilor de lucru. Utilizarea lățimii de lucru cit mai apropiate de lățimea con­structivă mărește randamentul de lucru al combinei prin creșterea ÎN SPRIJINUL COMBINERILOR productivității. Nu este recoman­dat a se micșora lățimea de lu­cru nici cînd în parcele apar por­țiuni mai îmburuienate sau cu plante culcate, unde combina s-ar putea înfunda. In această situație se va micșora viteza de înaintare și nu lățimea de lucru. Micșora­rea lățimii de lucru pe parcurs are dezavantajul că la terminarea parcelei apar groșuri care se re­coltează cu deplasări mari în gol, făcînd să scadă productivitatea combinei și să crească consumul de combustibil pe tona de ce­reale. Un alt dezavantaj al parțiale a lățimii de lucru folosirii este că pe zona din masa de tăiere nefolosită cad spice pe sol. Dacă totuși în anumite parcele, cu con­diții grele de lucru, nu se va fo­losi toată lățimea de lucru nu tre­buie să se neglijeze prinderea u­­nei apărători din tablă pe zona nefolosită din masa de tăiere, pentru a reduce pierderile de spice pe sol. In acest caz pentru evitarea greșurilor se va monta ca delimitator de brazdă la ex­tremitatea aparatului un ridică­tor de plante. Deoarece producțiile la hectar au crescut an de an, iar capacita­tea de prelucrare a combinei este limitată pînă la 2 kg masă vege­tală pe secundă, trebuie acordată o atenție deosebită vitezei de lu­cru, care este într-o corelație di­rectă cu capacitatea de lucru a combinei. Pentru stabilirea vitezei optime de lucru se va împărți capacita­tea de prelucrare a combinei, care pentru condiții ușoare de lucru (Continuare în pag. a II-a) Realizări frumoase Tinerii din cadrul organizației U.T.M. nr. 8 a Fabricii de ciment din Medgidia, au reușit printr-o mai bună gospodărire și utilizare a materialelor să realizeze econo­mii în valoare de 23.000 lei, anga­jamentul pe întreg anul fiind de 31.000 lei. Tot aici s-au realizat și 106 d­e muncă patriotică și s-au predat I.C.M.-ului numai în ulti­ma lună 12.000 kg fier vechi, în mod deosebit evidențiindu-se ti­neri ca Palangă Ion, Ștefan Eugen, Bechir Ismet, Véli Milat, Popa Ion și alții. Tot la această fabrică, lă­cătușii din cadrul secției cuptoare, printre care Iorcea Ion, Dumitru Davidescu, Stelian Simion și alții au primit recent prime excepțio­nale pentru lucrările ireproșabile executate pentru reparația și în­treținerea agregatelor, în timp ce tura de cucători condusă de Du­mitru Roșcan, realizează greutăți litrice la clinker numai în limite­le admise. Rezultate deosebite în activitatea productivă obține lu­nă de lună și colectivul secției mori ciment, unde Costroș Ale­xandru, Giumaedin Zevin, Tules Geafor și alții sunt printre eviden­țiații în întrecerea socialistă. Și tinerii de la I.M.U.M. mani­festă multă preocupare pentru co­lectarea fierului vechi. De la în­ceputul anului și pînă în prezent, tinerii de aici au predat oțelăriilor peste 75.000 kg fier vechi. (De la Ilie Ion, Radu Ion și Augner Eli­­sabeta, coresp.). Era către ora primului. Oame­nii veneau de la plajă grupuri­­grupuri și în drum spre „casă“ se mai opreau puțin pe la punctul cultural nr. 4 pentru a tranșa o veche rivalitate la table, șah sau rummy sau, în sfîrșit, ca să îm­prumute o carte. Pînă la masă, mai era încă puțin timp. Tova­rășul Petre Grăjdeanu, responsa­bilul punctului cultural nr. 4 din Eforie-Sud, le știe obiceiul, așa că și-a rinduit din timp cele ne­cesare ca să nu se piardă vremea așteptînd, și să nu se facă aglo­merație. — Deseară ce avem, tovarășe, întreabă cineva. — Va vorbi un medic despre felul cum trebuie făcută plaja. O să fie interesant. — Voi veni negreșit. Petre Grăjdeanu are pentru fiecare o vorbă bună de spus și pentru asta, este simpatizat. Nu-i vorbă că și manifestările organi­zate aici sunt variate și bogate în conținut ca să nu mai spunem a­­tractive. Iată spre exemplu un program: Luni — seară cultural-distractivă, marți — concurs de șah, miercuri — la braț cu voia bună, joi — ce și cum să citim, vineri — so­liști de muzică ușoară, sîmbătă — cum să facem plajă, duminică — în ritmul muzicii. Cum săptămîna era pe sfîrșite, l-am întrebat pe tovarășul Grăj­­deanu dacă s-a întîmplat ca vreo manifestare programată să nu fi avut loc. — De la începutul sezonului și pînă acum, o singură dată la 4 iunie, conferențiarul nu a venit. Se pare că a fost o excepție ne­plăcută. Nu s-a mai întîmplat de atunci. Am profitat de întrerupere și l-am întrebat: — Dar oamenii vin ? — In număr mare. Uneori nici nu avem loc. La concursul de șah știți cu­i au venit ? ■— Bănuiesc că vreo 50. — Nu. 200. Aproape o sută au venit și la manifestarea în legă­tură cu „Ce să citim“. Firește, că în asemenea situație ți se trezea o curiozitate și ami­me — în ce consta puterea de atracție a manifestării. Nu mi-a fost greu să aflu. Manifestarea nu se reducea la o simplă expu­nere rigidă. Intre vorbitor și au­ditor se face o legătură pentru că materialul prezentat este inte­resant iar expunerea este însoți­tă de numeroase manifestări. Mi-au spus-o asta Stănescu A­­rion, Despina Ionela, Bradea So­fia și mulți veniți la odihnă și care asistau la discuția noastră. Tovarășul Grăjdeanu se simțea măgulit. — Facem și noi ce putem ca să se simtă oamenii bine, se apă­ră el. Am înțeles. Cu­ despre alte ar­gumente nici nu mai era nevoie. Aglomerația de la punct, spusele oamenilor, respectarea întocmai a programului, numărul mare de participanți — erau fapte care demonstrau că la punctul cultu­ral nr. 4 din Eforie­ Sud, oamenii găsesc ceea ce le trebuie pentru a-și petrece cu folos timpul liber. C GUINEA Sărbătorirea Zilei învățătorului în regiunea noastră Ieri, au avut loc în toată regiunea manifestări consacrate Zilei învățătorului. La adunările care avut loc în orașul Constanța și la centrele de Don, au fost scoase în evidență succesele dobîn­­dite de cadrele noastre didactice în anul școlar 1963—1964, ca urm­are a condițiilor minunate create învățămîntului de către partid și guvern, și hotărîrea educatorilor, învățătorilor și profeso­rilor de a munci cu și mai mult elan și conștiin­ciozitate în viitorul an școlar, anul generalizării învățămîntului de 8 ani. Ieri dimineață, în sala cinema­tografului „Republica", un mare număr de cadre didactice de la școlile din Constanța și de pe li­toral au venit să sărbătorească tradiționala „Zi a învățătorului“, sărbătoare consfințită în anii re­gimului democrat-popular ca o expresie a grijii și prețuirii de care se bucură cadrele didactice din partea conducerii de partid și de stat. In prezidiu au luat loc tovară­șii : Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular oraș Constanța, Gheorghe Iacob, secretar al Comitetului o­­rășenesc al P.M.R. Constanța, Marcel Ionescu, șeful Secției de învățămînt a Sfatului popular o­­rășenesc Constanța, învățători și profesori. Cu acest prilej, a luat cuvîntul ŰtL­ele suptatuiații tov. Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Constanța. După ce a trecut în revistă suc­cesele dobîndite de poporul nos­tru sub înțeleaptă conducere partidului în cei 20 de ani de la­­ eliberarea patriei de sub jugul fascist, vorbitorul a subliniat și succesele obținute de oamenii muncii din regiunea Dobrogea, in­­sistînd totodată asupra condiții­lor create în scopul dezvoltării în­vățămîntului, a muncii rodnice desfășurate de cadrele didactice în procesul instructiv-educativ al copiilor oamenilor muncii din o­­rașul Constanța. „Este foarte cunoscută grija pe care partidul și guvernul o poartă slujitorilor școlii. Astăzi, la dis­poziția pedagogilor stau școli, spa­țioase, bine utilate cu material di­dactic și mobilier corespunzător. In decurs de 12 ani, salariile ca­drelor didactice au cunoscut pa­tru importante majorări, iar la 1 septembrie a.c., în baza recentei Hotărîri a C.C. al P.M.R. și a Con­siliului de Miniștri al R.P.R., se va proceda la o nouă majorare a salariilor. Din rîndul cadrelor didactice din Constanța, în anii din urmă au fost distinși cu ti­tluri de fruntași un număr de 30 cadre didactice, 27 au primit „Me­dalia Muncii“, 8 „Steaua R.P.R.", 3 — „Ordinul Muncii", iar mulți alții au fost distinși cu medaliile „Eliberarea de sub jugul fascist“ și „încheierea colectivizării“. Mul­te cadre didactice sunt deputați în sfaturile populare, delegați la cele mai diverse consfătuiri și adunări ale oamenilor muncii — oamenii școlii și-au găsit adevăratul loc printre cetățenii patriei noastre libere“. Au luat de asemenea cuvin­tul cadre didactice care au împărtă­șit din experiența lor în munca la catedră, mulțumind partidului și guvernului totodată pentru condițiile create și grija părinteas­că ce o poartă cadrelor didactice. In continuarea sărbătoririi Zilei învățătorului, tov. Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Constanța, a dat citire numelor cadrelor didactice distinse cu or­dine și medalii­­ ale­­ R.P.R., cu ti­tluri de „Profesor și învățător e­­merit" și „­Profesor și învățător fruntaș“. Apoi, tovarășul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetu­lui regional Dobrogea al P.M.R., membru al Consiliului de Stat al R.P.R., a înmînat „Medalia Mun­cii" și titlul de „Profesor și în­vățător fruntaș" unui număr de 20 cadre didactice. Alte 7 cadre didactice s-au deplasat la Bucu­rești pentru a primi în cadru fes­tiv la Consiliul de Stat al R.P.R. „Ordinul Muncii" și titlul de „Pro­fesor și învățător emerit". A urmat apoi un moment emo­ționant : salutul pionierilor din o­­rașul Constanța adus cadrelor di­dactice cu prilejul sărbătoririi Zi­lei învățătorului. In încheierea sărbătoririi Zilei învățătorului, în aplauzele entu­ziaste ale cadrelor didactice, pio­nierii au oferit prezidiului și în­vățătorilor și profesorilor distinși, frumoase buchete cu flori. ★ La Negru Vodă, în sala cinema­­scopului, a avut loc adunarea ca­drelor didactice. Au participat to­varășii Arsene Stan, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Filișan Gheorghe, prim­­secretar al Comitetului raional de partid, Gherase Nicolae, prim-se­cretar al Comitetului raional U.T.M. și alții. După prezentarea referatului au fost acordate un ca­dru festiv 2 medalii ale muncii și diplome de învățători fruntași ca­drelor didactice din raion. La adunarea care a avut loc la Casa raională de cultură Tulcea1 au participat tov. Tudor Ion, se­cretar al Comitetului regional de partid,­ Gornov Gajon, secretar al Comitetului raional de partid, Tom­a- Gheorghe, președintele co­mitetului­ executiv al Sfatului popular­ raional și alții. Luînd cu­vîntul, tov. Moroianu Eugen, vi­cepreședinte al comitetului exe­cutiv­­ al" Sfatului " popular raional, a­­ prezentat referatul asupra suc­ceselor­ obținute­ de cadrele didac­tice din raionul Tulcea în anul școlar trecut. Și­ aici, numeroase cadre didactice au primit diplome de învățători și profesori fruntași. La adunarea care a avut loc la Hîrșova în sala Casei de cultură, au participat tov. Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Coman Con­stantin, prim-secretar al Comite­tului raional de partid Hîrșova, Nuredin Numan, vicepreședinte al Sfatului popular raional și alții. Cu acest prilej, au luat cuvîntul tov. Ioniță Dumitru, secretar al Comitetului raional de partid și Burlibașa-­ Ion, președintele comi­tetului executiv al Sfatului popu­lar raional, care au scos în e­­’­­dență dezvoltarea învățămîntului în raionul Hîrșova și sarcinile care revin cadrelor didactice în anul școlar ce vine. Asemenea adunări au mai avut loc și în celelalte centre de raion din regiunea noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu, prim -secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., înmînînd Di­ploma de „învățător fruntaș“ în­vățătoarei Elena Popescu de la Școala medie nr. 6 Constanța. Aspect din sală din timpul festivității „Zilei învățătorului", la Constanța.

Next