Dobrogea Nouă, iulie 1964 (Anul 17, nr. 4944-4970)
1964-07-01 / nr. 4944
Anul XVII nr. 4944 Miercuri 1 iulie 1964 4 pagini 20 de bani Nici o oră pierdută In unitățile agricole din regiunea noastră se recoltează ultimele suprafețe de orz. In majoritatea gospodăriilor agricole de stat și colective s-a început de luni recoltatul griului cu forțe sporite. Totuși, se observă că în unele locuri se mai așteaptă „să mai treacă măcar cîteva zile — spun unii conducători de unități agricole — să se coacă bine griul". Ca urmare a acestei tendințe, la capătul unor tarlale din raioanele Negru Vodă, Medgidia și celelalte sînt întîlnite încă combine care staționează din lipsa de organizare a muncii. „Nici nu ne grăbim să terminăm orzul — spunea tov. Banu Cornel, președintele gospodăriei colective din comuna Țepeș Vodă, raionul Medgidia — deoarece nu este copt". Acest lucru nu este just. Tot din lipsă de organizare a muncii, de operativitate, I.R.T.A. întîrzie să trimită mijloacele de transport solicitate de unități — dere de fapt care duce la piertimp. Luni, la G.A.S. Tortomanu se recolta greu cu umiditate de 14, deci numai bun de transportat în bază. Cu toate acestea, camioanele de la I.R.T.A. nu veniseră încă. Sunt, de asemenea, numeroase cazurile cînd presele de balotat nu sunt utilizate, din care cauză s-a creat de pe acum un decalaj între suprafața recoltată și cea eliberată. La G.A.S. Tortomanu și în alte unități, majoritatea preselor de balotat stau la sediu și în prezent. Este necesar să se organizeze mai bine munca și activitatea tractoarelor, să fie scoase cu mai multe tractoare disponibile pentru a fi folosite la balotajul paielor și eliberarea terenurilor în scopul efectuării arăturilor. Strîngerea recoltei, la timp și fără pierderi! LA BRIGADA LUI CORNEA NICOLAE De sus de pe deal, lanul de grîu al brigăzii a V-a de la G.A.S. Tortomanu, care se întinde pe mai mult de 500 ha, se vede aproape în întregime. Luni de dimineață, 9 combine au intrat în mijlocul anului și au început să strîngă în suveică, bogata recoltă de grîu, 27 metri în sus, 27 de metri în jos. Mușcînd din lan fiecare cite 3 metri, combinele lărgeau cu fiecare brazdă trasă cu cite 54 metri porțiunea recoltată. In urma lor, miriștea albă strălucea în bătaia soarelui dogoritor. Brigadierul Cornea Nicolae era în mijlocul tarlalei. De la jumătatea liniei de joc conducea o combină pînă la capăt, se întorcea de acolo cu alta, o lăsa și pe aceasta să treacă și sărea din mers pe altă combină, unde i se părea că nu știu ce nu e în regulă. La un moment dat, s-a dat cîțiva metri în lături, către mijlocul suprafeței recoltate și a învăluit din priviri toate cele 9 combine răsfirate în lungul tarlalei. L-am auzit din deal cum a strigat la paznicul brigăzii, Vasile Andrei, acoperind cu glasul lui puternic, zumzetul combinelor. — încalecă iute, nea Vasile, și ajunge-l din urmă pe Lupu Gheorghe. Oamenii de sus de pe combină au uitat pleava deschisă și uite cum e aruncată în sus. Ne-am apropiat de el. Discuția am purtat-o din mersul combinei în dreptul căreia se afla. N-am vrut să-l reținem, dar nici el nu s-a gîndit să stea locului pentru a ne da relații. Vorbind despre modul cum și-a organizat munca, ochii îi fugeau de la o combină la alta, oprindu-se uneori în mijlocul unei explicații și vorbind ca pentru sine : Gheorghe, Gheorghe Mocanu — a întîrziat prea mult la întoarcere — Dan, Dan Damaschin — pleava, Ion Stan Gîrbă — prea mult stă la descărcatul sacilor... Ochi și urechi, atenție încordată spre fiecare combină, preocupare pentru a nu se pierde nimic din recolta de grîu. Așa se poate spune despre candidatul de partid Cornea Nicolae: „Să nu vă gîndiți că cei trei pe care mi i-am notat în gînd — ne-a spus apoi brigadierul — sînt cumva combinerii codași. Dimpotrivă, la recoltatul celor 100 ha cu orz ei au fost în frunte. Dar vreau ca și la grîu să obțină aceleași succese“. Intr-adevăr, din evidențele contabilei Cîțu Florica, reieșea că cei 3 — Gheorghe Mocanu, Dan Damaschin și Ion Gîrbă — au obținut pînă acum cele mai bune rezultate la recoltat. Exigenței brigadierului nu-i scapă însă nimic. Mărturie sunt succesele obținute pînă acum: din cele 630 ha de grîu și orz care are brigada lui, pînă aseară s-au recoltat 100 ha orz, toată suprafața, și aproape 150 ha de grîu. Azi, brigada lui Cornea e la jumătatea campaniei iar pe sîmbătă la prînz — așa după cum ne-a declarat el — va avea loc sărbătoarea terminării recoltatului. Felicitări anticipate pentru toți mecanizatorii din brigadă! NICOLAE C. La una din ariile gospodăriei de stat Dorobanțu, raionul Medgidia au sosit ziarele. Principalele evenimente sunt citite cu mult interes de către mecanizatori. Foto : GH. CIOROBEA In întrecere La G.A.S. Siliștea se lucrează intens și oamenii n-au timp de explicații. Recoltatul orzului de pe suprafața de 350 ha s-a terminat și acum au trecut la grîu cu toate forțele. — Cum ați organizat munca ? — l-am întrebat pe directorul Vasile Emil. — Să lucrăm fără întrerupere 9 zile. De fapt, două au și trecut și credem că mai avem 6 după Aspecte din raionul Adamclisi Colectiviștii din raionul Adamclisi, ajutați de mecanizatori, au început bătălia de recoltare a culturilor păioase. Din primele zile, ca urmare a măsurilor luate, recoltatul s-a desfășurat bine. Mai întîi s-a început recoltatul orzului, lucrare care în prezent este aproape terminată. In urma combinelor, presele de balotat transformau în baioți paiele de orz, care erau adunați pentru a se da posibilitate tractoarelor să execute arături. Mecanizatorul Suciu Ilie din brigada de tractoare ce deservește gospodăria colectivă din Gîrlița, balotează zilnic paiele de pe 10 ha. Ceilalți mecanizatori, Zamfir Vasile, Ionică Aurel, Memet Ismail și alții dădeau zor cu recoltatul, unii la orz iar alții la grîu. Printre combine, directorul S.M.T. Ostrov, tov. Necula Ștefan, și inginerul mecanic Dalimon Romulus, interveneau imediat atunci cînd se iveau unele mici defecțiuni. Pe toată tarlaua freamătul muncii nu mai contenea. Combinele străbateau lanurile de la un capăt la altul, iar căruțele cărau sacii plini spre locul de depozitare de la capul locului. De aici cele două autocamioane ale gos(Continuare în pag. a II-a) cum merge treaba. Producția cu grîu o întrece pe cea planificată cu cel puțin 400 kg la hectar. Directorul și inginerul șef, Tilicea Septimiu, ne-au mai vorbit despre măsurile luate privind transportul recoltei, strîngerea provei și a paielor, despre entuziasmul mecanizatorilor în strîngerea recoltei la timp și fără pierderi. întrecerea pentru cea mai mare cantitate de grîu recoltată într-o zi se dă acum între frații Ștefan și Grigore Dumitrescu. La orz, primul a recoltat într-o zi 17.600 kg, iar celălalt 16.300 kg. La grîu însă, în brigăzile conduse de Ion Gologan și Sfetcu Florea, unde mecanici de întreținere sînt Constantin Nichifor și Ion Moise, s-au ivit și alți fruntași. Pînă în seara zilei de 30 iunie la G.A.S. Siliștea se recoltase și griul de pe mai mult de 500 ha. Folosirea întregii capacități de lucru a combinelor Recoltarea cerealelor păioase este una din cele mai importante lucrări în prducția agricolă, deoarece într-un interval de timp scurt trebuie să se execute un volum mare de lucru. Producția recoltei la ha și calitatea acesteia, sunt influențate de felul cum se respectă termenele și condițiile de recoltare. Din experiența practică s-a constatat că la recoltarea cerealelor, la trei zile după perioada optimă pierderile de boabe au fost pînă la 5 la sută, iar la 10 zile după perioada optimă, au crescut pînă la 25 la sută. De aceea, mecanizatorilor le revine o sarcină deosebit de mare pentru asigurarea strîngerii recoltei în perioada optimă, ci pierderi de boabe minime și în condiții tehnice cbrespeătoare. In acest scop ce impune folosirea combinelor cu întreaga capacitate de lucru, respectîndu-se o serie de factori mai importanți cum ar fi: utilizarea cet mai bună a lățimii de lucru, a vitezei de lucru, a timpului de lucru, organizarea locului de muncă, menținerea combinelor în perfectă stare tehnică de funcționare, precum și reglarea lor corespunzător condițiilor de lucru. Utilizarea lățimii de lucru cit mai apropiate de lățimea constructivă mărește randamentul de lucru al combinei prin creșterea ÎN SPRIJINUL COMBINERILOR productivității. Nu este recomandat a se micșora lățimea de lucru nici cînd în parcele apar porțiuni mai îmburuienate sau cu plante culcate, unde combina s-ar putea înfunda. In această situație se va micșora viteza de înaintare și nu lățimea de lucru. Micșorarea lățimii de lucru pe parcurs are dezavantajul că la terminarea parcelei apar groșuri care se recoltează cu deplasări mari în gol, făcînd să scadă productivitatea combinei și să crească consumul de combustibil pe tona de cereale. Un alt dezavantaj al parțiale a lățimii de lucru folosirii este că pe zona din masa de tăiere nefolosită cad spice pe sol. Dacă totuși în anumite parcele, cu condiții grele de lucru, nu se va folosi toată lățimea de lucru nu trebuie să se neglijeze prinderea unei apărători din tablă pe zona nefolosită din masa de tăiere, pentru a reduce pierderile de spice pe sol. In acest caz pentru evitarea greșurilor se va monta ca delimitator de brazdă la extremitatea aparatului un ridicător de plante. Deoarece producțiile la hectar au crescut an de an, iar capacitatea de prelucrare a combinei este limitată pînă la 2 kg masă vegetală pe secundă, trebuie acordată o atenție deosebită vitezei de lucru, care este într-o corelație directă cu capacitatea de lucru a combinei. Pentru stabilirea vitezei optime de lucru se va împărți capacitatea de prelucrare a combinei, care pentru condiții ușoare de lucru (Continuare în pag. a II-a) Realizări frumoase Tinerii din cadrul organizației U.T.M. nr. 8 a Fabricii de ciment din Medgidia, au reușit printr-o mai bună gospodărire și utilizare a materialelor să realizeze economii în valoare de 23.000 lei, angajamentul pe întreg anul fiind de 31.000 lei. Tot aici s-au realizat și 106 de muncă patriotică și s-au predat I.C.M.-ului numai în ultima lună 12.000 kg fier vechi, în mod deosebit evidențiindu-se tineri ca Palangă Ion, Ștefan Eugen, Bechir Ismet, Véli Milat, Popa Ion și alții. Tot la această fabrică, lăcătușii din cadrul secției cuptoare, printre care Iorcea Ion, Dumitru Davidescu, Stelian Simion și alții au primit recent prime excepționale pentru lucrările ireproșabile executate pentru reparația și întreținerea agregatelor, în timp ce tura de cucători condusă de Dumitru Roșcan, realizează greutăți litrice la clinker numai în limitele admise. Rezultate deosebite în activitatea productivă obține lună de lună și colectivul secției mori ciment, unde Costroș Alexandru, Giumaedin Zevin, Tules Geafor și alții sunt printre evidențiații în întrecerea socialistă. Și tinerii de la I.M.U.M. manifestă multă preocupare pentru colectarea fierului vechi. De la începutul anului și pînă în prezent, tinerii de aici au predat oțelăriilor peste 75.000 kg fier vechi. (De la Ilie Ion, Radu Ion și Augner Elisabeta, coresp.). Era către ora primului. Oamenii veneau de la plajă grupurigrupuri și în drum spre „casă“ se mai opreau puțin pe la punctul cultural nr. 4 pentru a tranșa o veche rivalitate la table, șah sau rummy sau, în sfîrșit, ca să împrumute o carte. Pînă la masă, mai era încă puțin timp. Tovarășul Petre Grăjdeanu, responsabilul punctului cultural nr. 4 din Eforie-Sud, le știe obiceiul, așa că și-a rinduit din timp cele necesare ca să nu se piardă vremea așteptînd, și să nu se facă aglomerație. — Deseară ce avem, tovarășe, întreabă cineva. — Va vorbi un medic despre felul cum trebuie făcută plaja. O să fie interesant. — Voi veni negreșit. Petre Grăjdeanu are pentru fiecare o vorbă bună de spus și pentru asta, este simpatizat. Nu-i vorbă că și manifestările organizate aici sunt variate și bogate în conținut ca să nu mai spunem atractive. Iată spre exemplu un program: Luni — seară cultural-distractivă, marți — concurs de șah, miercuri — la braț cu voia bună, joi — ce și cum să citim, vineri — soliști de muzică ușoară, sîmbătă — cum să facem plajă, duminică — în ritmul muzicii. Cum săptămîna era pe sfîrșite, l-am întrebat pe tovarășul Grăjdeanu dacă s-a întîmplat ca vreo manifestare programată să nu fi avut loc. — De la începutul sezonului și pînă acum, o singură dată la 4 iunie, conferențiarul nu a venit. Se pare că a fost o excepție neplăcută. Nu s-a mai întîmplat de atunci. Am profitat de întrerupere și l-am întrebat: — Dar oamenii vin ? — In număr mare. Uneori nici nu avem loc. La concursul de șah știți cui au venit ? ■— Bănuiesc că vreo 50. — Nu. 200. Aproape o sută au venit și la manifestarea în legătură cu „Ce să citim“. Firește, că în asemenea situație ți se trezea o curiozitate și amime — în ce consta puterea de atracție a manifestării. Nu mi-a fost greu să aflu. Manifestarea nu se reducea la o simplă expunere rigidă. Intre vorbitor și auditor se face o legătură pentru că materialul prezentat este interesant iar expunerea este însoțită de numeroase manifestări. Mi-au spus-o asta Stănescu Arion, Despina Ionela, Bradea Sofia și mulți veniți la odihnă și care asistau la discuția noastră. Tovarășul Grăjdeanu se simțea măgulit. — Facem și noi ce putem ca să se simtă oamenii bine, se apără el. Am înțeles. Cu despre alte argumente nici nu mai era nevoie. Aglomerația de la punct, spusele oamenilor, respectarea întocmai a programului, numărul mare de participanți — erau fapte care demonstrau că la punctul cultural nr. 4 din Eforie Sud, oamenii găsesc ceea ce le trebuie pentru a-și petrece cu folos timpul liber. C GUINEA Sărbătorirea Zilei învățătorului în regiunea noastră Ieri, au avut loc în toată regiunea manifestări consacrate Zilei învățătorului. La adunările care avut loc în orașul Constanța și la centrele de Don, au fost scoase în evidență succesele dobîndite de cadrele noastre didactice în anul școlar 1963—1964, ca urmare a condițiilor minunate create învățămîntului de către partid și guvern, și hotărîrea educatorilor, învățătorilor și profesorilor de a munci cu și mai mult elan și conștiinciozitate în viitorul an școlar, anul generalizării învățămîntului de 8 ani. Ieri dimineață, în sala cinematografului „Republica", un mare număr de cadre didactice de la școlile din Constanța și de pe litoral au venit să sărbătorească tradiționala „Zi a învățătorului“, sărbătoare consfințită în anii regimului democrat-popular ca o expresie a grijii și prețuirii de care se bucură cadrele didactice din partea conducerii de partid și de stat. In prezidiu au luat loc tovarășii : Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular oraș Constanța, Gheorghe Iacob, secretar al Comitetului orășenesc al P.M.R. Constanța, Marcel Ionescu, șeful Secției de învățămînt a Sfatului popular orășenesc Constanța, învățători și profesori. Cu acest prilej, a luat cuvîntul ŰtLele suptatuiații tov. Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Constanța. După ce a trecut în revistă succesele dobîndite de poporul nostru sub înțeleaptă conducere partidului în cei 20 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, vorbitorul a subliniat și succesele obținute de oamenii muncii din regiunea Dobrogea, insistînd totodată asupra condițiilor create în scopul dezvoltării învățămîntului, a muncii rodnice desfășurate de cadrele didactice în procesul instructiv-educativ al copiilor oamenilor muncii din orașul Constanța. „Este foarte cunoscută grija pe care partidul și guvernul o poartă slujitorilor școlii. Astăzi, la dispoziția pedagogilor stau școli, spațioase, bine utilate cu material didactic și mobilier corespunzător. In decurs de 12 ani, salariile cadrelor didactice au cunoscut patru importante majorări, iar la 1 septembrie a.c., în baza recentei Hotărîri a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R., se va proceda la o nouă majorare a salariilor. Din rîndul cadrelor didactice din Constanța, în anii din urmă au fost distinși cu titluri de fruntași un număr de 30 cadre didactice, 27 au primit „Medalia Muncii“, 8 „Steaua R.P.R.", 3 — „Ordinul Muncii", iar mulți alții au fost distinși cu medaliile „Eliberarea de sub jugul fascist“ și „încheierea colectivizării“. Multe cadre didactice sunt deputați în sfaturile populare, delegați la cele mai diverse consfătuiri și adunări ale oamenilor muncii — oamenii școlii și-au găsit adevăratul loc printre cetățenii patriei noastre libere“. Au luat de asemenea cuvintul cadre didactice care au împărtășit din experiența lor în munca la catedră, mulțumind partidului și guvernului totodată pentru condițiile create și grija părintească ce o poartă cadrelor didactice. In continuarea sărbătoririi Zilei învățătorului, tov. Petre Nicolae, președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Constanța, a dat citire numelor cadrelor didactice distinse cu ordine și medalii ale R.P.R., cu titluri de „Profesor și învățător emerit" și „Profesor și învățător fruntaș“. Apoi, tovarășul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., membru al Consiliului de Stat al R.P.R., a înmînat „Medalia Muncii" și titlul de „Profesor și învățător fruntaș" unui număr de 20 cadre didactice. Alte 7 cadre didactice s-au deplasat la București pentru a primi în cadru festiv la Consiliul de Stat al R.P.R. „Ordinul Muncii" și titlul de „Profesor și învățător emerit". A urmat apoi un moment emoționant : salutul pionierilor din orașul Constanța adus cadrelor didactice cu prilejul sărbătoririi Zilei învățătorului. In încheierea sărbătoririi Zilei învățătorului, în aplauzele entuziaste ale cadrelor didactice, pionierii au oferit prezidiului și învățătorilor și profesorilor distinși, frumoase buchete cu flori. ★ La Negru Vodă, în sala cinemascopului, a avut loc adunarea cadrelor didactice. Au participat tovarășii Arsene Stan, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Filișan Gheorghe, primsecretar al Comitetului raional de partid, Gherase Nicolae, prim-secretar al Comitetului raional U.T.M. și alții. După prezentarea referatului au fost acordate un cadru festiv 2 medalii ale muncii și diplome de învățători fruntași cadrelor didactice din raion. La adunarea care a avut loc la Casa raională de cultură Tulcea1 au participat tov. Tudor Ion, secretar al Comitetului regional de partid, Gornov Gajon, secretar al Comitetului raional de partid, Toma- Gheorghe, președintele comitetului executiv al Sfatului popular raional și alții. Luînd cuvîntul, tov. Moroianu Eugen, vicepreședinte al comitetului executiv al" Sfatului " popular raional, a prezentat referatul asupra succeselor obținute de cadrele didactice din raionul Tulcea în anul școlar trecut. Și aici, numeroase cadre didactice au primit diplome de învățători și profesori fruntași. La adunarea care a avut loc la Hîrșova în sala Casei de cultură, au participat tov. Popescu Barbu, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., Coman Constantin, prim-secretar al Comitetului raional de partid Hîrșova, Nuredin Numan, vicepreședinte al Sfatului popular raional și alții. Cu acest prilej, au luat cuvîntul tov. Ioniță Dumitru, secretar al Comitetului raional de partid și Burlibașa- Ion, președintele comitetului executiv al Sfatului popular raional, care au scos în e’dență dezvoltarea învățămîntului în raionul Hîrșova și sarcinile care revin cadrelor didactice în anul școlar ce vine. Asemenea adunări au mai avut loc și în celelalte centre de raion din regiunea noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu, prim -secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., înmînînd Diploma de „învățător fruntaș“ învățătoarei Elena Popescu de la Școala medie nr. 6 Constanța. Aspect din sală din timpul festivității „Zilei învățătorului", la Constanța.