Dobrogea Nouă, septembrie 1964 (Anul 17, nr. 4997-5022)

1964-09-17 / nr. 5011

Organ al Comitetului regional P.M.R. Dobrogea și al Sfatului popular regional Anul XVII nr. 5011 | Joi 17 septembrie 1964 | 4 pagini 20 de bani înainte de a Ia aceste zile de început de toamnă, mecanizatorii, inginerii și tehnicienii de la U.E.S. Șon­­tea, fac ultimele pregătiri ale uti­lajelor înainte de a intra în lan. Datorită mai bunei organizări a muncii, aprovizionării la timp cu piese de schimb, așa după cum ne declara și directorul unității, tovarășul Dumitrescu Romulus, în această perioadă, cînd se află în prag de campanie, pregătirile sunt mult mai avansate față de anul trecut. Astfel, cele 115 trac­toare au fost complet reparate, revizuite și probate. Au fost re­vizuite, de asemenea, utilajele de transport. Tot în cadrul pregăti­rilor, intră înzestrarea unității cu incă 16 tractoare noi, fi­rea în primire a încă 6 noi platfor­me de recoltat, ajungîndu-se astfel la 151 de platforme, darea în folo­sință a unui­ nou canal de comu­nicație cu o lungime de 1.340 m, precum și curățirea celorlalte ca­nale. In cadrul unității, după ce fie­care utilaj a fost revizuit, i se face o ultimă probă (așa după cum putem vedea și în fotografia de jos) înainte de a intra în intra în lan lan. Revizia constă în verifica­rea calităților tehnice ale fie­cărei mașini, care apoi se depla­sează la locul stabilit pentru re­coltare. Pînă acum, au și pornit către locurile unde va începe prima dată recoltatul 4 coloane de tractoare și utilaje, iar pînă la 20 septembrie a.c., toate co­loanele vor fi instalate pe pozi­țiile de lucru. Ținînd cont că, în acest an, unitatea va lucra numai cu utilaj ușor, că planul pe campanie a crescut cu 15 la sută față de a­­nul trecut, a fost nevoie și de o mai bună pregătire profesională a muncitorilor. In acest scop, peste 150 de muncitori din uni­tatea Șontea au urmat în 3 serii cursuri de specializare organizate de către Trust. Cu prilejul campaniei de repa­rații, un aport deosebit l-au adus comuniștii Sivișeanu Nicolae, Șo­­pîrlă Tudor, Siliion Șt., Grigore Ion, Sava Marin, Secuiu Constan­tin și mulți alții, care sunt, de altfel, în fruntea întrecerii socia­liste organizată pe coloane. Text și foto: C. CORA Comorile Ostrovului Zimbri uriași adormiți de mi­lenii, învăluiți în mister, în le­gendă și sărăcie, coclavrii Ostro­vului au început să se transforme de câțiva ani în enorme stadioane cioplite în calcar în amfiteatrele cărora a fost primită cu drept de oaspete de onoare vița de vie pentru a asista la fantasticul spec­tacol cosmic al soarelui care ac­ pare mai viu ca oriunde. Așa s-a născut bazinul viticol al Ostrovu­lui care și altădată avea o oare­care faimă, mai mult bănuită și mai puțin adevărată, dar pare as­tăzi, mai ales în anotimpul cule­sului, străbate granițele, odată cu trenurile frigorifice încărcate cu struguri Afuzaly, pentru a ajunge în Germania Federală, în Ceho­slovacia, în Austria și pe alte me­leaguri. Bazinul viticol al Ostrovului nu mai înseamnă cele două sau trei sute de hectare de vie din toate soiurile și toate vîrstele posibile de la Ostrov ci aproape 1.000 de hectare de viță nouă plantată în ultimii cinci sau șase ani în loca­litatea aceasta în care două uni­tăți agricole socialiste puternice, G.A.S.-ul și G.A.C.-ul și-au profi­lat activitatea pe viticultură, în­seamnă plantațiile și mai noi a încă două unități învecinate, G.A.S. Lipnița pe 550 ha și G.A.C. Lipnița, înseamnă cele 270 de hec­tare ale colectiviștilor din Alma­­lău la care se adaugă alte sute și sute de hectare la Coslugea, la Oltina, la Negureni și în toate gospodăriile colective din sud. Acestea alcătuiesc renumitele amfiteatre ale Ostrovului constru­ite cu migală și efort de-a drep­tul epopeic de sute și mii de co­lectiviști care au escaladat dealu­rile cu sapele și cazmalele în mi­nă tăindu-le în scări pe care au urcat mai sus, de oameni care au luat pieptiș înălțimile înfipți în crupa unor coloși de oțel, trac­toarele grele care trăgeau după ele pluguri uriașe al căror brăz­­dar se înfigea la 1 m spre inima pămîntului. Spectacolul acesta al înfruntării dealurilor de cretă și calcar e obișnuit de multă vreme de aceste meleaguri și acum în toamnă sau în primăvara viitoa­re va putea fi văzut din nou. Pen­tru că podgoria Lipniței trebuie să treacă de 1.500 de hectare, cea a Ostrovului va cuprinde o su­prafață și mai mare. Fiecare uni­tate agricolă are planuri îndrăz­nețe în această privinț­ă. Motivul ? Aci, în sudul Dobrogei, în singu­rul loc unde migdalii cresc în sta­­re naturală sînt și cele mai pri­elnice condiții pentru soiul de vie Afuzaly în strugurii căruia se a­­dună parcă toate miresmele pă­­mîntului și toată lumina soare­lui. Rupi o boabă de strugure, gal­benă ca chihlimbarul și lungă cît o jumătate de deget, dintr-un ciorchine care poate să cîntăreas­­că pînă la 2,5 kg și gura ți se umple de miere, de arome, de prospețime. Aceștia sînt strugurii Afuzaly.­­ Și parcă cu fiecare an recoltele sînt mai bogate, strugurii mai fru­moși. Explicația ? Sevele păstrate de veacuri, ascunse în secretele dealurilor de calcar își fac din ce în ce mai mult vad pentru a țîșni prin tulpinele tinere ale viilor, pentru a se întîlni cu razele soa­relui. Cît de bogate sînt aceste seve se poate bănui fie și numai din două exemple. La G.A.S. Lip­­nița și în aproape toate celelalte unități viticole vin din al lll-lea an, fără a intra în planul de pro­ducție curent, a intrat totuși pe rod cu cîteva mii de mile de struguri la hectar. Și altul , co­lectiviștii din Ostrov au obținut anul trecut din viticultură veni­turi de 4.200.000 lei din totalul de 7.000.000 cît au înregistrat din toate sectoarele. Anul acesta veniturile vor fi și mai mari pentru că su­prafața de vie pe rod s-ia mărit și pentru că față de 5.000 kg stru­guri cît s-au prevăzut să se obțină în medie, via promite să dea dublu. Inginerul Andrei Aurel socoteș­te, socotesc și tinerii colectiviști Ion Vasilică, Domnița Ionescu, Sofica Tatăvoi și alți eroi ai asal­tului dealurilor din jur, cei care le-au transformat în amfiteatre. M. GEORGE Progresul tehnic pe șantierele T. R. C. L. Printre obiectivele cele mai im­portante care stau in atenția co­lectivelor șantierelor T.R.C.L. Do­brogea se află creșterea neconte­nită a productivității muncii și îmbunătățirea calității lucrărilor executate. La realizarea lor, ală­turi de eforturile susținute depu­se de muncitori, maiștri și ingi­neri, un aport deosebit il aduce folosirea pe scară tot mai largă a tehnicii noi. In acest scop în ulti­mii ani și in special în lunile care au trecut din 1964 s-au înregistrat progrese simțitoare. Un exemplu concludent în a­­ceastă privință il constituie folo­sirea pe scară cit mai largă a me­todelor industriale de lucru. Ast­fel, procedeul cofrajelor glisante, care conduce la scurtarea simți­toare a duratei de execuție și la reducerea consumului de material lemnos, a fost folosit în 1962 la construcția a două castele de apă la Agighiol și Măcin, pentru ca in acest an numai la Topologii să se construiască după această me­todă 32 cisterne de vin de cite 2,5 vagoane capacitate fiecare. Fireș­te, condițiile aplicării acestei me­tode sunt diferite față de șantie­rele care construiesc blocuri înal­te în oraș, dar ori de câte ori a fost posibil, la obiective tipizate, tehnica aceasta și-a adus un ran­dament sporit pe șantierele T.R.C.L. E necesar însă să se stu­dieze aplicarea ei și la alte con­strucții. Un rezultat mai bun s-a obținut în folosirea cofrajelor e­­ficiente din placaj sau P.F.L. care reprezintă peste 55 la sută din suprafața totală. De asemenea, a crescut substanțial gradul de pre­fabricate a elementelor din beton armat. Dacă în 1959 procentul de folosire a prefabricatelor pe șan­tiere era de numai 7 la sută, în a­­cest an el a crescut la 18 la sută din totalul betonului armat. Prin­tre sortimentele folosite pe scară largă sunt fîșiile cu goluri rotunde pentru planșee, stilpi din beton armat precomprimat, chesoane pentru acoperiș etc. O gamă largă de materiale și procedee noi, a căror eficiență teh­nică și economică a fost verificată, a intrat în practica obișnuită a șantierelor. Printre acestea se nu­mără : folosirea țevilor din P.V.C. pentru instalații de alimentare cu apă și instalații de scurgere, co­voare din P.V.C. pentru pardoseli, parchet lam­elar lipit cu adezivi sintetici, zugrăveli și vopsitorii pe bază de polimeri etc. Materialele din mase plastice care abia înce­peau să fie introduse pe șantiere in 1960, reprezintă in 1964 o cantitate de peste 50 tone. Un succes însemnat realizat anul a­­cesta la construcția cisternelor pentru centrele de vinificație, re­alizate în regiune, îl constituie e­­xecutarea pentru prima dată în cadrul trustului a betoanelor cu adaus de mase plastice pentru a­­sigurarea unei mai bune imper­meabilități. Procedee noi sunt tot mai des folosite și la încercarea structurilor din beton armat. Pen­tru verificarea unor construcții, ca podul de la Calfa și castelul de apă Cataloi, au fost folosi­te metode nedistructive, bazate pe defectoscopul ultrasonic. Labora­torul central al trustului execută în mod curent încercări rapide cu sclerometrul, asupra betoanelor turnate, contribuind în acest fel la o verificare pe scară largă a structurilor din beton armat, con­diție ca și de acum incolo să dea o atenție și mai mare folosirii pe scară largă a metodelor înaintate de lucru, a materialelor noi, a u­­tilajelor de mare randament. In acest scop, popularizarea tot mai largă prin conferințe tehnice și prin schimburi de experiență ar avea efecte din cele mai bune. De asemenea, prin însuși planul teh­nic al trustului e necesar să se treacă cu curaj de la stadiul de experimentare a unor materiale noi, la cel de folosire a lor cit mai largă la noile con­strucții. In felul acesta efectele tehnicii noi se vor resimți și mai mult pe plan economic prin reducerea prețului de cost. G. MIHAIL Prezentarea autocamioanelor „Carpați" și „Bucegi" pe platfor­me exterioare. (Citiți în interio­rul ziarului pagina specială „Expoziția realizărilor economiei naționale a R. P. Române") Pentru sezonul friguros Șantierul de canalizări din cadrul grupului 2 al T.C.E.H. se pregătește intens, pentru sezo­nul friguros. In acest sens, pentru a asigura continuitatea lucrări epurație și la cel din Mangalia călzirea apei și agregatelor, în turul. Pentru a se putea lucra bine portabile de 2/2 m pentru Tot la și procurarea capitolul pregătiri echipamentului Muncă patriotică Mobilizați de către deputați, cetățenii din comuna Fîntînele participă cu entuziasm la acțiu­nile de muncă patriotică. Pînă acum ei au prestat 24.600 ore cu care prilej au fost economisiți nu mai puțin de 110.983 lei. Cei mai activi s-au dovedit a fi de­putații Rotaru Niculina, Ioniță Gh. Ion și alții. In cadrul ore­lor de muncă patriotică au fost aloniati OHO rlix nmn­i an foci IJt­----~~ -----­amenajate 900 mp spații verzi, au fost aliniate străzi pe o lun­gime de 1.200 m etc. Iar la șantierul de la stația de se vor face instalații pentru în­ceput de a se putea pregăti mar­­pe trasee vor fi confecționate ca­­instalatori, pentru sezonul friguros se înscrie necesar muncitorilor. Școlarizarea cadrelor La indicația Consiliului agri­col regional, Casa agronomului din Constanța a școlarizat în ultimele luni în 14 centre care au funcționat în regiune 2.400 îngrijitori de animale. Perioada de școlarizare a fost între 6-10 zile, în funcție de specia de a­­nimale. Cu cifra aceasta nu­mărul îngrijitorilor, mecaniza-4-—;i«« «i «14-«« tim­ui, opcv-icixx9oxi V41. 91 cil cir 1 ui colectiviști școlarizați prin Casa agronomului în 1964 întrece nu­mărul de 5.500. ^^^05K0CEAN Înainte de termen De la Cernavoda tovarășul Mitacle Nicolae ne scrie că da­torită muncii depuse de către echipa de zidari șamotori de la fabrica de ciment, defecțiunea produsă la cuptorul nr. 3 a fost remediată cu 20 de ore mai de­vreme. De remarcat că harnicii muncitori au lucrat la o tempe­ratură de plus 80 de grade. Curs de instruire Zilele acestea s-a deschis la Cernavoda un curs de instruire a instructorilor sportivi din mediul sătesc. La acest curs participă 100 de instructori de la disciplinele fotbal, volei, handbal și atletism. In turneu Teatrul de stat din Bîrlad va prezenta pe data de 18 sep­tembrie în sala stat din Constanța Teatrului de piesa „De­zertorul“ de Mihail Sorbul, iar pe data de 20 septembrie „Jo­cul de-a vacanța“ de Mihail Se­bastian. Omul de la volan Există un ritm interior al portului, tradus în acel du-te-vino al utilajelor auto, în mișcările geometrice ale uriașelor macarale, împrumu­­tînd prin hașururile metalice imaginea unor girafe uriașe, în zgomotul surd, în acea am­bianță care atrage atenția de la bun început vizitatorului recept sosit în port. Dar, dincolo de aceste imagini, în spatele macaralei, al vasu­lui cu motoarele puse „în marș“, al autostivui­­toarelor, tractoarelor, îți ghicești contempora­nul, omul care le dă viață prin priceperea și pasiunea lui. Comunistul Munteanu Sava este unul dintre miile de oameni de aici care fac ca zilnic ac­tivitatea portuară să pulseze ca bătăile regu­late ale unei inimi puternice, sănătoase. L-am întîlnit pe un autostivuitor transportînd, pe ghearele de oțel ale mașinii ce-l ascultă cu do­cilitate, lăzi cu foi de placaj de la una dintre magazii la vasul sub pavilionul nostru „Midia . Munteanu Sava este unul dintre cei m­ai har­­nici conducători de utilaje din compartimentul autostivuitoare din secția mecanizate a D.R.N.C. Lună de lună, în dreptul numelui său, pot fi întîlnite depășiri ale planului de producție in jurul a 30 de procente. Deși tînăr, nu are mea 25 de ani, este binecunoscut printre mecani­zatorii portului. S-a calificat ca autostivuitorist aici, cu trei ani în urmă, cînd a revenit in port după terminarea stagiului militar. Și de atunci, oamenii au îndrăgit la el înaltele sale calități: disciplina, hărnicia, priceperea. Ba mai mult, ajutorul pe care-l oferă oricărui tovarăș de muncă. Printre cei mai apropiați tovarăși de muncă cu care se ajută ori de câte ori are de pus ceva la punct la autostivuitor sau în alte probleme de producție, sînt Chervașu Ște­fan, Zarcu Ion, Pîrvu Ion și alții. Ca locțiitor al secretarului organizației U.T.M. aportul său la situarea organizației de tineret printre cele mai bune nu este de neglijat. Pe lângă rezultatele foarte bune obținute de cei peste 50 de tineri din organizație, în producție ca și disciplina acestora se adaugă și impor­tante realizări în diverse acțiuni obștești. Iar printre cei din frunte îl poți întîlni în­totdeauna pe omul de la volan, comunistul Munteanu Sava. V. AR. Toate mașinile agricole sunt gata­ele brazdă Mecanizatorii de la S.M.T. Hîr­­șova au obținut rezultate bune în primele două campanii agri­cole ale anului, planul fiind de­pășit iar lucrările agricole efec­tuate la timp și de bună calitate. Succesele obținute s-au datorat faptului că, îndrumată de orga­nizația de partid, conducerea sta­țiunii a luat măsuri pentru pre­gătirea din timp a tractoarelor și mașinilor agricole, precum și pentru buna funcționare a lor în timpul exploatării. Aceeași aten­ție s-a acordat pregătirii mașini­lor și pentru campania agricolă de toamnă. Cele 84 de tractoare, 101 pluguri, 59 de grape ste­late, 19 grape cu discuri și 27 grape reglabile, care au în­ceput să fie folosite încă imediat după recoltarea cerealelor pă­­ioase, sunt toate în bună stare de funcționare, datorită exploatării lor cu atenție și efectuării la timp și de calitate bună a îngri­jirilor zilnice și a reviziilor teh­nice. In fiecare brigadă de tractoa­re, sub îndrumarea șefilor de brigadă, periodic mecanizatorii verifică și repară toate utilajele agricole arătate mai sus, imediat după folosirea lor. Tot în cadrul brigăzilor au fost executate repa­rațiile la mașinile de semănat S.U.—29, care vor fi folosite în această toamnă și au fost mon­tate dispozitivele de treierat floarea-soarelui la combinele C-1. Pentru buna funcționare a mași­nilor de semănat și a celorlalte utilaje agricole în timpul campa­niei, mecanizatorii au fost in­struiți privind regulile agroteh­nice ce trebuie respectate la se­mănatul griului. Ținînd seama de rezultatele bune obținute în cam­pania de vară, buna funcționare a combinelor în toată perioada, conducerea stațiunii a pregătit pentru brigăzile din fiecare gos­podărie colectivă câte un atelier mobil, dotat cu aparate de su­dură și celelalte utilaje și scule necesare. In prezent mecanizatorii stați­unii — printre evidențiați amin­tim pe tractoriștii Ion Sandu, Ion Drăgan, Anghel Tincu și alții, pe șefii de brigadă Marin Negulici și Vasile Plătică — execută lu­crări de pregătire a terenurilor ce vor fi însămînțate cu grîu, de­oarece aceste lucrări asigură nu numai un bun pat germinativ pentru semințe, ci constituie una din condițiile principale care a­­sigură executarea semănatului de calitate bună și în timpul optim. I. G. A VENIT TOAMNA (FotO : G. PAPAGAIORGILEj Pregătiri pentru deschiderea învățămîntului de partid In raionul Medgidia, pregătirile pentru apropiata deschidere a în­vățământului de partid se află în­­tr-un stadiu destul de avansat. Anul acesta, ca urmare a creșterii continue a rîndurilor organizații­lor de partid precum și pe baza atragerii în activul fără de partid a unui număr mai mare de oa­meni ai muncii, numărul celor încadrați în formele de învăță­mânt va crește simțitor. De ase­menea, vor funcționa cu 70 de cercuri și cursuri mai mult decit în anul trecut. Intrucît cercurile de studiere a economiei și organizării produc­ției în G.A.C. și-au adus o contri­buție de seamă în atragerea co­lectiviștilor la dezbaterea temei­nică, a problemelor legate de în­tărirea economico-organizatorică a G.A.C., sporirea producției agri­cole vegetale și animale, dezvolta­rea democrației colectiviste, întă­rirea continuă a disciplinei în muncă etc., anul acesta se vor crea încă 10 cercuri de acest fel. Ca o formă nouă de învățământ, vor lua ființă 20 de cercuri de economie agrară în organizațiile de partid din G.A.S. și S.M.T. Grija comitetului raional de partid pentru desfășurarea în condițiuni din ce în ce mai bune a învățământului de partid se re­flectă și în modul cum s-a făcut selecționarea propagandiștilor. Anul acesta toți activiștii de par­tid vor conduce nemijlocit câte un cerc sau curs de partid. A crescut numărul propagandiștilor de partid muncitori direct pro­ductivi de la 172 la 201, iar al inginerilor, tehnicienilor și maiș­trilor de la 73 la 121. Un număr de 353 de propagandiști, față de 285 anul trecut, au o vechime de peste 1 an în această muncă. Pentru a ajuta pe propagandiști în îmbogățirea cunoștințelor ideo­logice și priceperea metodică, un număr de 75 dintre ei (propa­gandiști de la sate) au fost tri­miși la cursurile organizate de Comitetul regional de partid. Cu propagandiștii de la orașe s-a în­ceput, cu cîteva zile în urmă un program de expuneri, consultații și seminarii. Pînă acum, s-au fă­cut expuneri cu privire la „Poli­tica P.M.R. de dezvoltare a eco­nomiei naționale pe baza indus­trializării socialiste, înfăptuirea prevederilor Congresului al III- lea al P.M.R. pe anii 1961—1963. Probleme de dezvoltare a econo­miei naționale pe anul 1964", „Victoria insurecției armate din august 1944 organizată de parti­dul comunist. Participarea Ro­mâniei la războiul antihitlerist­' și altele. Aceste expuneri sunt fă­cute de membri ai biroului co­mitetului raional de partid și specialiști din diferite domenii de activitate. In încheierea cursuri­lor s-au prevăzut activități meto­dice în cadrul cărora doi propa­gandiști vor prezenta diferite ma­teriale. Biroul comitetului raional de partid a analizat de curînd sta­diul pregătirilor pentru învăță­mântul de partid din acest an și a stabilit ultimele măsuri ce mai trebuie luate. Este necesar să se urmărească cu atenție participa­rea propagandiștilor la pregătire, să se asigure un nivel ridicat dis­cuțiilor în seminarii. G. STOIOVICI

Next