Dobrogea Nouă, februarie 1965 (Anul 18, nr. 5127-5150)

1965-02-14 / nr. 5138

Y -A A PROLETARI Dllsi TOATE TARILE, MNIJI-VA ! Anul XVIII nr. 5138 Duminică 14 februarie 1965 4 pagini 25 de bani SIhELE in întrecerea socialista Un început promițător Harnicul colectiv al întreprin­derii economice interraionale Co­­badin, lucrînd cu elan sporit încă din primele zile ale anului 1965, este hotărît să înscrie succese­ și mai semnificative pe graficul în­trecerii socialiste. Realizările ob­ținute după prima lună de acti­vitate scot în evidență hărnicia muncitorilor, inginerilor și tehni­cienilor de aici. Bunăoară în lu­na ianuarie pe total întreprin­dere, valoarea producției globale a fost depășită cu 86.500 lei, iar valoarea producției marfă cu 121.000 lei. Semnificativ este faptul ca pînă acum, din cele patru sec­­unoașterea din timp a cifrelor de plan, precum și dezbaterea lor cu întreaga masă de salariați au creat posibilitatea pregătirii te­meinice a procesului de produc­ție în vederea îndeplinirii ritmice a planului, încă din primele zile ale anului. Bunăoară, la nivelul trustului nostru, planul producției globale pe prima lună din acest an s-a îndeplinit în proporție de 106,6 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 102,64 la su­tă. In această perioadă s-au reali­zat peste plan 360 de tone mine­reu de barită, cu peste 62 la sută sulfat de bariu, 164 tone de con­centrat de barită de calitate supe­rioară pentru mase plastice, 195 tone argilă caolinoasă, 234 tone de dia­temi­tă și altele. . Depășirea planului de producție s-a făcut îndeosebi pe seama pro­ductivității muncii care a crescut cu 3 la sută față de plan și cu 19 la sută față de aceeași perioadă a anului 1964. Printre măsurile aplicate care au contribuit efectiv la depășirea planului de producție, merită a fi scoase în evidență înlocuirea gra­­nulatorului giratoric Symens cu un diametru de 900 mm din sta­ția de granulare Hamangia, care prezenta un grad înaintat de uzu­ră dînd loc la dese stagnări în producție, revizuirea stației de toare de activitate ale întreprin­derii, realizările cele mai fru­moase au fost obținute de lucră­torii din sectorul­ indus­trial...unde planul producției globale pe luna ianuarie a fost depășit cu 143.000 lei, iar cel al producției marfă cu­ 131.000 lei. La entuziasmul cu care au muncit lucrătorii din a­­cest sector, în special cei din ra­murile lemn, materiale de con­strucții, extractivă și alimentară, se adaugă măsurile tehnico-orga­­nizatorice luate cu mult timp înainte de începerea anului și ca­re au contribuit din plin la rea­lizările dobîndite. Așa, de pildă, măcinare și a celulelor instalației de preparare a baritei de la So­mova, îmbunătățirea circuitului conductei de evacuare a sterilului, înlocuindu-se conducta pe porțiu­nile uzate, montarea unui micro­­plex la instalația de măcinat cre­tă din Murfatlar pentru obținerea unei finețe superioare a cretei destinate exportului, amplificarea instalației de măcinat argilă din Dorobanțu, prin montarea unei li­nii suplimentare de măcinare, și altele. Este demn de remarcat faptul că planul de producție s-a înde­plinit de fiecare subunitate a trus­tului. In fruntea întrecerii socia­liste se află Exploatarea minieră Tulcea care și-a depășit planul de producție cu 7,2 la sută, cîștigînd totodată drapelul de unitate frun­tașă pe anul 1964. Printre muncitorii care au con­tribuit în mod deosebit la înde­plinirea planului de producție se numără comuniștii Jelescu Dumi­tru și Fișcenco Condrat, mineri, Slave Petre, ajutor miner, Păcu­­raru Constantin, artificier, pre­cum și minerii Arfir Vasile, Móra­ra Constantin, lăcătușul Mocanu Iacob și alții. TEODOROIU EMIL,­­ șeful serviciului plan la Trustul minier Dobrogea ținându-se cont de experiența ani­lor trecuți, la ramura lemn s-a pus un accent deosebit ,pe buna aprovizionare cu materiale și ma­terii prime a locurilor de muncă, precum și pe asigurarea acestei ramuri cu comenzi pentru tot tri­mestrul I­n.c. De asemenea, oa­menii au fost repartizați pe e­­chipe ținându-se cont de califica­rea profesională a­ fiecăruia. Im­portant este și faptul că ramura lemn a fost profilată anul acesta numai pentru mobilier social-cul­tural, ceea ce va conduce la îm­bunătățirea­­ calității lucrărilor executate aici. Și la ramura materiale de construcții au fost luate din timp o serie de măsuri. De pildă, ma­cerarea pămîntului necesar pen­tru producția anuală a fabricii de cărămidă a fost terminată, la sfîrșitul lunii ianuarie existînd un stoc de 18.000 mc pămînt mace­rat. Pentru crearea unor condiții mai bune de lucru s-a modernizat platforma din jurul ringului de ars cărămidă prin turnarea unei plăci compacte de beton. O atenție deosebită se acordă ridicării calificării profesionale a muncitorilor, în prezent existînd la cursurile de pregătire, cu scoa­tere de producție, un număr de 30 de tîmplari pentru ramura lemn și 25 de muncitori pentru fabrica de cărămidă. Colectivul de muncă al între­prinderii, format din oameni des­toinici, ca strungarul Bobeia Va­sile, foraj orul Tutelea Ion, tîm­­plarii Chivu Ion și Banciu Ion, muncitorii de la fabrica de cără­midă Petre Eremia, Victor Chi­­per și Marin Dumitrache, munci­torii Matei Ștefan de la secția sifoane Cobadin, Micu Tudor de la secția sifoane Ostrov și mulți alții, este hotărît ca, sub îndru­marea organizației de partid, să nu precupețească nici un efort pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor luate în întrecerea so­cialistă. G. KAIALI Măsuri eficiente Fruntași ai întrecerii socialiste pe anul 1964 de la Șantierul naval din Constanța. De la stingă la dreapta: Dima Dumitru, Hus­ein Țechin, ajutori mecanici, Ci hemschi Adolf, Țuțulanu Gheor­­ghe și Secuiu Ștefan, cazangii. Toate C.A.P. la nivelu­l celor fruntașe Rezultatele unei munci continue Ce se putea spune despre coo­perativa agricolă de producție din comuna Nistorești, raionul Hîr­­șova în urmă cu 5—6 ani ? O coo­perativă slab dezvoltată, cu pro­ducții mici la hectar și în crește­rea animalelor. Cauze erau mai multe. Organizarea muncii în coo­perativă nu era cea mai nimerită, lucrările se efectuau cu întîrziere, fertilizarea solului nu constituia o problemă pentru cooperatori, în sectorul zootehnic animalele nu erau furajate rațional și nu se făcea o selecție riguroasă a aces­tora. In plus de aceasta, demo­crația cooperatistă nu era respec­tată. Adunările generale se țineau rar și nu se urmărea în totalitate traducerea ia fapt a problemelor ridicate de cooperatori. Ca urma­re, veniturile bănești obținute de cooperativă erau mici. In anul 1960, de pildă, venitul bănesc rea­lizat de cooperativă a fost de nu­mai 1.330.000 lei. Lucrurile nu puteau continua multă vreme așa. Cu sprijinul Comitetului raional de partid și al Consiliului agricol raional, con­siliul de conducere al coopera­tivei a fost ajutat la întocmirea unui plan concret de măsuri. Printre altele, planul de măsuri prevedea o mai justă repartizare a membrilor cooperatori pe bri­găzi și echipe și ridicarea conti­nuă a cunoștințelor lor profesio­nale, fertilizarea unor mari su­prafețe de teren și în special ace­lea cu o fertilitate mai scăzută, un control judicios în teren din partea consiliului de conducere și a brigadierilor în vederea execu­tării tuturor lucrărilor la timp și de bună calitate etc. Planul de măsuri a fost adus la cunoștința tuturor cooperatorilor. Fiecare cooperator a înțeles atunci, că numai respecting și traducînd în viață prevederile planului de mă­suri, cooperativa lor de produc­ție poate lua alt drum, adică a­­cela al întăririi economice­ orga­­nizatorice. In această perioadă organizația de partid a desfășurat o susținută muncă politică de antrenare și mobilizare a tuturor cooperatori­lor la muncă, în adunările gene­rale au fost discutate problemele cele mai importante din perioada respectivă. La cercurile agrozootehnice au fost cuprinși aproape toți coope­ratorii din brigăzile de cîmp și din zootehnie, iar fiecare lecție predată a fost susținută cu exem­ple din cooperativă urmate de de­monstrații practice. Tot în scopul îmbunătățirii calității lucrărilor, tractoarele brigăzii repartizate de S.M.T. Casimcea au fost împăr­țite pe brigăzile de cîmp din C.A.P. pentru a exista o mai bună legătură între mecanizatori și cooperatori. Conform planului de fertilizare întocmit, la cîmp au început să fie transportate toate cantitățile de gunoi de grajd exis­tente în cooperativă și în curțile membrilor cooperatori. De ase­menea, au fost aplicate cantități mai mari de îngrășăminte chi­mice. Anul trecut, bunăoară, au fost încorporate în sol 3.500 tone îngrășăminte naturale, plus în­semnate alte cantități de îngrășă­minte chimice. Rezultatele nu au întîrziat să se arate. In 1961, venitul bănesc a crescut la 1.663.000 lei, pentru ca în 1962 să fie de 2.312.000 lei. In anul ce a trecut cu toate (Continuare in pag. a II-a) (Citiți în pagina a Ill-a) „ȘCOALA ȘI VIAȚA pagină specială ” La „Motanul în­călțat“, magazin de încălțăminte pen­tru copii, vînză­­toarele Ciucă Hor­­tensa și Mustață Elena au de­satis­făcut zilnic gus­tul și cerințele micilor cumpără­tori, pentru care magazinul are a­­sigurat un variat sortiment de în­călțăminte. Foto: Gh. Papagheorghe útáteni/H ceiáiemf CONTROLAȚI DACA SINTETI INSCRISI PE LISTELE DE ALEGATORI! In vederea alegerilor de la 7 martie, în tot mai multe orașe, comune și sate sunt organizate la casele alegătorului bogate activități culturale. Bunăoară, la casa de cultură din orașul Tulcea s-au organizat mai mul­te acțiuni cum ar fi „Călătorii pe harta patriei“, au fost pre­zentate conferințe privind rea­lizările obținute de poporul nos­tru în ultimii 4 ani și altele. De asemenea, la cele 92 de case de citit din raionul Tulcea au fost organizate cu femeile întâlniri în cadrul cărora a fost prezentată broșura „Tulcea în cifre și fapte“ la care au parti­cipat peste 1.500 de femei. O intensă activitate culturală se desfășoară și la casele alegă­torului din raionul Negru Vodă. In ultimele zile, aici au fost or­ganizate peste 20 de seri litera­re, s-au făcut recenzii de cărți ale unor autori romîni, au fost ținute peste 55 de informări po­litice la care au participat mai mult de 4.000 de cetățeni. Zilnic, tot mai mulți cetățeni cu drept de vot din orașul Con­stanța și regiunea noastră se ve­rifică în listele de alegători. Pînă zilele trecute, s-au veri­ficat pe listele de alegători pe regiune 110.438 de cetățeni din care 18.929 în orașul Constanța. Traficul de ferată cunoaște mărfuri pe calea an de an o tot mai mare dezvoltare. Ceferiștii, conștienți de însemnătatea unei munci operative și de bună cali­tate, se străduiesc în întrecerea socialistă de a fi la înălțimea sar­cinilor. O vie preocupare întîl­­nești pe această linie și la stația C.F.R. Palas, unde zi și noapte în tiraj e o febrilă activitate. Aici lucrează și Ion Botoșanu, candi­dat al F.D.P. în circumscripția e­­lectorală orășenească nr. 180. Des­pre acest candidat ne-au vorbit mai mulți tovarăși de ai lui de muncă. „In domeniul muncii noastre, spunea tov. Stoicea Sabin, tovară­șul Botoșanu dă dovadă de multă conștiinciozitate, pricepere și ape- Manifestări culturale La numeroasele manifestări Cultural-artistice care au loc în aceste zile în cadrul campaniei e­­lectorale, în regiunea noastră sînt antrenate și colectivele secțiilor Teatrului de stat din Constanța. Regizori, actori, cîntăreți, dansa­tori, sînt cuprinși într-un nu­măr de 6 brigăzi cultural-artis­­tice special alcătuite pentru de­plasări operative, cu programe scurte, în întreprinderile orașului și în alte localități din regiune. In perioada actuală a campaniei electorale, brigăzile Teatrului de stat prezintă spectacole de cînte­­ce, dansuri, muzică orchestrală, recitări, monologuri etc., închina­te patriei și partidului, vieții noi a oamenilor muncii din patria noastră. N. S. rativitate pentru a putea avea un trafic ritmic. In întrecerea socialistă care se desfășoară cu însuflețire, tovară­șul Botoșanu a dovedit prin fapte că știe să-și facă datoria și din a­­ceastă cauză, cu șeful de manevră Botoșanu Ion, colectivul nostru de muncă se mîndrește. Sunt suficien­te argumente cu care aș putea susține ideea de mai sus“. Iată și părerea tovarășului Ni­­colae Diaconu: „Botoșanu Ion este un tovarăș conștiincios, pri­ceput, harnic și bun organizator. De­ aceea conducerea stației i-a încredințat posturi de răspundere la grupa de sosiri și plecări. Sem­nificativ e faptul că în calitatea sa de șef de manevră știe foarte bine cum să-și organizeze munca, cum să-i repartizeze cât mai judi­cios pe lucrătorii săi. Fiind per­manent în mijlocul lucrătorilor și sfătuindu-i cum să muncească mai bine, echipa sa reușește ca în fie­care lună să scurteze timpul na­vetelor la încărcare și descărcare cu 3 procente". „Dacă e vorba de Botoșanu Ion, intervine din nou în discuție tov. Sabin Stoicea, mai am de­­ spus lu­cruri bune. Împreună­­ cu­­ echipa sa, tov. Botoșanu Ion urmărește permanent distribuirea la timp a vagoanelor pentru întreprinderi­le din orașul Constanța, a îmbu­nătățirii continue a calității lu­crărilor“. „In afară de munca pe care o prestează la stația C.F.R. Palas, ne spunea șeful de manevră Marin C. Vasile, Botoșanu Ion ia parte în orele libere și la acțiunile gospodă­rești din circumscripția electorală. Și aici, el este cunoscut ca un om harnic și bun gospodar. Iată deci numai cîteva lucruri pentru care alegătorii din circum­scripția electorală nr. 180 l-au pro­pus candidat al Frontului Demo­crației Populare pe tov. Botoșanu Ion, șef de manevră la stația C.F.R. Palas, în alegerile de depu­tați în Sfatul popular al orașului Constanța. V. GÁSPÁR IN INTIMPINAREA ALEGERILOR DE LA 7 MARTIE Șeful de manevră Cetățenii din comuna Horia, raionul Hîrșova, controlînd liste­le electorale. Prin satul meu întinerit După un timp în­delungat, mi-am vi­zitat satul natal, Murighiol, un sat situat la marginea Deltei Dunării, în raionul Tulcea. Hăr­nicia oamenilor de aici a schimbat complet înfățișarea satului. Cele trei artere principale ca­re pornesc din cen­trul comunei spre Dunavăț, Plopul și Mahmudia sînt sis­tematizate, gardu­rile care împrejmu­­iesc­­ în întregime numai case noi sau renovate, te întîm­­pină la tot pasul. Aici,­ unde în anii regimului ro-moșieresc burghe­­mala­ria secera mii de vieți, azi nici nu se amintește de ea. Medicii au studiat cu competență po­sibilitățile distruge­rii totale a focare­lor de răspîndire a bolii. Astăzi harnicii lo­cuitori ai Murighio­­lului, participînd cu entuziasm la acțiu­nile de muncă pa­triotică organizate de comitetul execu­tiv al Sfatului popu­lar comunal, spriji­niți în permanență de organele de par­tid și de stat au în­tinerit satul. In ul­timii ani, aici s-au construit un modern dispensar și stațio­nar, o casă de naș­tere, o frumoasă școală generală de 8 ani. Antenele de radio și televiziune străjuiesc acoperi­șurile a tot mai multe case, venind să completeze noua viață a localnicilor. C. MOCANU, organizator cul­tural, Techirghiol. Ne preocupăm de creșterea oilor Gospodăria noastră este profi­lată pe creșterea oilor. In prezent, dispunem de un efectiv de 12.000 ovine, din care 9.400 oi-mame, predominînd rasele Spancă și Merinos. In perspectivă, folosind reproducători de mare valoare, vom avea numai oi din rasa Me­rinos. De fapt, acțiunea de meri­­nozare se desfășoară cu mult succes în gospodăria noastră. Pentru a obține producții mari de lînă și miei sănătoși, consiliul G.A.S., îndrumat de organizația de partid, a luat măsuri eficiente de asigurarea și folosirea furaje­lor, permanentizarea și calificarea oamenilor etc. Astfel, toate fura­jele au fost repartizate pe fiecare brigadă de ovine, fiind depozita­te apoi în apropierea saivanelor. Pentru folosirea acestora în mod judicios, s-au construit suficiente grătare și s-au adus jgheaburi pentru concentrate. De asemenea, adăposturile au fost temeinic pre­gătite, fiecare saivan fiind prote­jat de perdele de protecție. Stabilindu-se rații echilibrate de furaje în­ funcție de starea fi­ziologică a fiecărei categorii de oi, fiecare maistru se străduiește să nu se consume mai multe fura­je decît cele prevăzute. In atenția lor stă îndrumarea ciobanilor de a administra în așa fel furajele încît ele să fie consumate în în­tregime, evitîndu-se pierderile. Acum, în perioada de iarnă, cînd oile sînt gestante, se acordă o atenție deosebită evitării hrăni­i Continuare în pag. a III-a) INFORMAȚIE La indicația C.C. al P.M.R., Co­mitetul regional de partid Dobro­gea a organizat după alegerea or­ganelor de partid, cursuri cu scoa­terea din producție pe timp de o lună, în care au fost pregătiți secretarii comitetelor de partid și ai organizațiilor de bază din G.A.S., S.M.T. și cooperativele a­­gricole de producție. Pe baza programului de instrui­re, cursanții au audiat un număr de lecții și expuneri ținute de membrii biroului Comitetului re­gional de partid și alte cadre cu munci de răspundere pe probleme ale politicii partidului și statului nostru, ale construcției și vieții interne de partid, probleme pe teme ale construcției economice, expuneri practice făcute de unii secretari ai comitetelor de partid și organizații de bază din unită­țile agricole socialiste care au îm­părtășit din experiența și meto­dele lor de muncă. Pentru lărgirea orizontului de cunoștințe, în perioada de pregă­tire, cursanții au vizitat un nu­măr de obiective din industrie și agricultură. închiderea ultimului curs la care a participat secretariatul Comitetului regional de partid a avut loc ieri, 13 februarie a.c. în sala Teatrului de stat din Con­stanța. Cu acest prilej, tovarășul VA­SILE VÎLCU, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., a pus în fața cursanților principalele sarcini ce revin în a­­ceastă perioadă comitetelor de partid și organizațiilor de bază de la sate în ceea ce privește pregă­tirea campaniei de primăvară, buna organizare și desfășurare a alegerilor de deputați în M.A.N. și sfaturile populare. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a ex­primat convingerea că învățămin­tele desprinse cu prilejul acestei pregătiri se vor materializa în munca de zi cu zi a comitetelor de partid și a organizațiilor de bază, în îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor lor de mun­că, aducînd astfel o contribuție tot mai mare la ridicarea conti­nuă a nivelului muncii de partid. PE GLOB IN 24 DE ORE Pentru comerț cu Cuba Mesaj radiodifuzat CIUDAD DE MEXICO 13 (A- SANTIAGO DE CHILE 13 <A- gerpres). gerpres). Fidel Velazquez, secretarul într-un mesaj radiodifuzat, general al Confederației munci- președintele Republicii Chile, E­ torilor mexicani, a declarat că­duardo Frei, a anunțat vineri membrii acestui sindicat nu vor naționalizarea companiei chili­­lua parte la boicotul întreprins­ene de telefoane. 90 la sută din împotriva navelor care se află acțiunile acestei societăți aparți­­sub steagul țărilor care fac co­­neau unei companii americane, merț cu Cuba, iar restul unor capitaliști chilieni.

Next