Dobrogea Nouă, septembrie 1965 (Anul 18, nr. 5307-5332)

1965-09-12 / nr. 5317

) T ) v < PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5317 [ Duminică 12 septembrie 1965 4 pagini 25 bani COMUNICAT cu privire la vizita în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România . La Invitata Comitetului Central al Parti­dului Comunist al Uniunii Sovietice și a Con­siliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, între 3 și 11 septembrie 1965, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a făcut o vizită oficială în Uni­unea Sovietică. In timpul șederii în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, membrii delegației ro­mâne au vizitat, în afară de capitala Uniunii Sovietice — Moscova — orașele Volgograd și Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi indus­triale, monumente cultural-istorice, s-au în­tâlnit cu conducători ai organelor de partid și de stat din Moscova, din regiunile Volgo­grad și Leningrad, cu oameni ai muncii, luînd cunoștință și cu acest prilej de viața și rea­lizările poporului sovietic. Oaspeților români li s-a făcut pretutindeni o primire călduroasă și cordială, care reflec­tă sentimentele de prietenie ale poporului sovietic față de poporul frate român. Dele­gația și-a exprimat mulțumirea sinceră pen­tru ospitalitatea prietenească și cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România a avut întîlniri și a purtat convorbiri cu tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A.I. Mikoian, președin­tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., și cu alți conducători de partid și de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La tratativele care au avut loc au luat parte : — din partea română tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Alexandra Bîrlădeanu, membru al Comite­tului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Paul Niculescu-Mizil, membru­­ al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al aface­rilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia. Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S. — din partea sovietică tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C. C. al P.C.U.S., A.N. Kosîghin, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., N.V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A.N. Șelepin, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., I.V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V.N. Novikov, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., P.F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A.A. Gromîko, mem­bru al C. C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovie­tice în Republica Socialistă România. In cursul tratativelor, care s-au desfă­șurat într-o atmosferă de prietenie și cor­dialitate, a avut loc un schimb sincer și util de păreri asupra problemelor dezvoltării re­lațiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale situației internaționale și mișcării comuniste și muncitorești mondiale.­ ­ Părțile au constatat cu satisfacție că prie­tenia frățească dintre poporul român și po­porul sovietic, relațiile dintre Republica So­cialistă România și Uniunea Sovietică se în­tăresc și se dezvoltă cu succes pe baza prin­cipiilor marxism-leninismului, internaționa­lismului socialist, colaborării și întrajutorării tovărășești, în condițiile strictei respectări a egalității în drepturi, respectării reciproce a independenței și suveranității, neamestecului reciproc în treburile interne și îmbinării pe această bază a intereselor fiecărei țări cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegațiile s-au informat reciproc asupra desfășurării construirii socialismului și co­munismului în țările lor, asupra celor mai importante măsuri ce se înfăptuiesc în Re­publica Socialistă România și Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România subliniază cu deosebită satisfacție realizările poporului so­vietic în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comu­nismului, în progresul tehnic și dezvoltarea științei și culturii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor sovietici. Forța creatoare și entuziasmul oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist au transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială. Po­porul sovietic, dezvoltând multilateral, cu multă energie, economia națională, obține succese însemnate în îndeplinirea sarcinilor construcției comuniste trasate de cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Realizările poporului sovie­tic reprezintă o contribuție de seamă la întă­rirea sistemului socialist mondial, la trium­ful cauzei socialismului și păcii. Partea sovietică și-a exprimat satisfacția profundă față de realizările României socia­liste în dezvoltarea economiei naționale, științei, culturii, în ridicarea bunăstării oa­menilor muncii. Sub conducerea Partidului Comunist Român, poporul român a obținut victoria definitivă a socialismului. Această victorie istorică este consfințită în noua Con­stituție a Republicii Socialiste România. In prezent, poporul român muncește cu succes pentru traducerea în viață a hotărârilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, îndreptate spre desăvîrșirea construc­ției socialiste în toate domeniile activității economice, științifice și culturale. Prin mun­ca și realizările sale, poporul român aduce o contribuție însemnată la întărirea sistemului socialist mondial, la victoria cauzei socialis­mului și păcii. Cele două Părți au remarcat că în cursul ultimilor ani au fost obținute succese însem­nate în domeniul colaborării economice, co­merciale și culturale între Republica Socia­listă România și Uniunea Republicilor Sovie­tice Socialiste, între anii 1961—1965 schim­burile de mărfuri dintre Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste au crescut cu peste 65 la sută în comparație cu perioada precedentă de 5 ani. România exportă în Uniunea Sovietică pro­duse ale industriei și agriculturii, utilaje și instalații petroliere, chimice, nave maritime și fluviale. Uniunea Sovietică livrează Ro­mâniei mașini și utilaje, instalații complete, materii prime și acordă asistență tehnică în construirea unor întreprinderi și obiective industriale. Pe baza consultărilor care au avut loc între organele de planificare ale Republicii Socialiste România și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste asupra problemelor legate de coordonarea planurilor d­e dezvoltare ale celor două țări pe anii 1966—1970, s-a sem­nat un protocol privind colaborarea econo­mică și livrările principalelor mărfuri în a­­ceastă perioadă. Acordul cu privire la cola­borarea economică contribui la crearea în următorii 5 ani­­ a condițiilor favorabile pentru lărgirea acestei colaborări în diverse ramuri ale economiei naționale, în interesul ambelor țări, în scopul lărgirii și adîncirii în continua­re a legăturilor economice. Părțile au hotărît să creeze o Comisie mixtă guvernamentală româno-sovietică de colaborare economică. Cele două delegații au subliniat importan­ța dezvoltării legăturilor tehnico-științifice, care joacă un rol însemnat în ridicarea pro­ducției celor două țări la un nivel tehnic tot mai înalt. Schimburile științifice și culturale care se efectuează între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste contribuie la îmbogățirea reciprocă cu valori culturale, socialiste în cele două la dezvoltarea culturii țări și la întărirea continuă a prieteniei dintre popoarele român și sovietic. Părțile confirmă din nou interesul lor pentru dezvoltarea colaborării economice și tehnico-științifice în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cît și cu celelalte țări socialiste. Ele subliniază că relațiile de colaborare economică între statele socialiste, suverane și egale în drepturi, în spiritul avantajului reciproc și întrajutorării tovără­șești, al neamestecului reciproc în treburile interne și al internaționalismului socialist contribuie la înfăptuirea aspirațiilor de bu­năstare ale fiecărui popor, la dezvoltarea și înflorirea fiecărui stat socialist, la întărirea sistemului socialist în­­ ansamblu, sporesc for­ța de atracție a socialismului pe arena in­ternațională. Delegațiile dau o înaltă prețuire întîlni­­rilor și consultărilor prietenești asupra dife­ritelor probleme ale politicii interne și exter­ne, între conducătorii români și sovietici, precum și schimbului de experiență în do­meniul construcției socialiste și comuniste; în același timp, ele au subliniat necesitatea lărgirii continue a contactelor pe linie de partid și de stat, precum și între organizațiile obștești ale oamenilor muncii din cele două țări, ceea ce contribuie la întărirea relațiilor de prietenie și colaborare multilaterală. Cele două Părți sunt de părere că Repu­blica Socialistă România și Uniunea Sovie­tică dispun de condițiile necesare pentru lărgirea și întărirea colaborării în domeniile politic, economic și cultural. Ele vor depune toate eforturile pentru realizarea acestor po­sibilități favorabile, spre binele popoarelor român și sovietic, în interesul întăririi siste­mului mondial socialist. fg în cursul discutării problemelor interna­ționale. Părțile au col­m­atat comunitatea de vederi în aprecierea celor mai importante probleme ale contemporaneității, cum sunt: problemele păcii și războiului, lupta împo­triva imperialismului, colonialismului și neo­­colonialismului, sprijinirea mișcării de eli­berare națională, dezarmarea generală și slă­birea încordării internaționale. Situația în lume se caracterizează în mo­mentul actual prin întărirea sistemului mon­dial socialist, care determină într-o măsură tot mai mare cursul întregii dezvoltări a societății, prin procesul destrămării î­n con­tinuare a sistemului colonial, prin sporirea rolului noilor state independente, prin avîn­­tul luptei clasei muncitoare, a mișcării demo­cratice, pentru progres social, prin adâncirea crizei generale a capitalismului. Totodată, delegațiile remarcă­ faptul că în ultimul timp s-a intensificat considerabil în­cordarea situației internaționale. Viața de­monstrează că atît timp cît există imperia­lismul se menține pericolul unui război mon­dial. Forțele reacționare, și înainte de toate imperialismul american, caută să împiedice progresul istoric, întreprinzînd­­ diferite ac­țiuni agresive împotriva statelor socialiste, a mișcării revoluționare, a popoarelor și țări­lor care luptă contra dominației coloniale.­ Imixtiunile forțelor imperialiste în treburile interne ale altor țări, presiunile de orice na­tură asupra popoarelor provoacă încordarea și neîncrederea între state, constituie o sursă de primejdii pentru pacea lumii. Cele două Părți consideră că interesele majore ale menținerii păcii, cauza progresu­lui omenirii impun respectarea dreptului sacru al fiecărui popor, fie el mare sau mic,­ de a-și hotărî singur soarta, de a-și alege nestingherit calea dezvoltării politice, sociale și economice, corespunzător cu particulari­tățile și condițiile lor naționale. Delegațiile română și sovietică subliniază în mod deosebit hotărîrea nestrămutată a Republicii Socialiste România și a Uniunii Sovietice de a milita pentru întărirea unită­ții țărilor socialiste pe baza marxism-leninis­mului. Coeziunea de nezdruncinat a sistemului socialist mondial, la baza căreia stau relațiile frățești dintre națiuni egale în drepturi, este socialiste, suverane, principala sursă a forței și invincibilității sistemului mondial socialist care constituie în prezent forța de­terminantă a dezvoltării societății contem­porane, a asigurării păcii și progresului în întreaga lume.. Unitatea țărilor socialiste se întemeiază pe unitatea țelurilor fundamen­tale : ideologia comună marxist-leninistă, făurirea noii orânduiri sociale, asigurarea unei vieți fericite pentru cei ce muncesc, în­tărirea forțelor socialismului în întreaga lu­me. Fiecare stat socialist înfăptuiește con­strucția socialismului, își stabilește politica internă și externă și își desfășoară întreaga activitate potrivit condițiilor sale de dezvol­tare, în interesul prosperității poporului res­pectiv și în strînsă legătură cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegațiile consideră că intensificarea ac­țiunilor agresive ale cercurilor imperialiste face necesară ridicarea vigilenței, întărirea continuă a forței și capacității de apărare a statelor membre ale Tratatului de la Varșo­via, a tuturor țărilor socialiste, întărirea coe­ziunii forțelor antiimperialiste, a tuturor par­tizanilor păcii și progresului. Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică condamnă cu hotărâre intervenția armată a S.U.A. în Vietnamul de sud și agre­siunea împotriva Republicii Democrate Viet­nam și cer încetarea lor imediată ; aceste ac­țiuni constituie o încălcare a normelor ele­mentare ale dreptului internațional și repre­zintă o amenințare serioasă la adresa păcii nu numai în Asia de sud-est, ci și în întreaga lu­me. Deplin solidare cu lupta dreaptă a poporu­lui vietnamez pentru libertatea și indepen­dența sa, Republica Socialistă România și U.R.S.S. declară că sprijină întru totul pozi­țiile guvernului Republicii Democrate Viet­nam și Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de sud cu privire la căile de rezol­vare a problemei vietnameze pe baza acordu­rilor de la Geneva din 1954, încetării bom­bardării Republicii Democrate Vietnam, re­tragerii tuturor trupelor S.U.A. și ale aliați­lor lor și scoaterii armamentului american din Vietnamul de sud, a respectării dreptului po­porului vietnamez de a-și rezolva treburile interne fără amestec străin. Ele consideră Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud drept singurul reprezentant legitim al poporului din Vietnamul de sud. Părțile română și sovietică declară că­­ a­­cordarea de ajutor Republicii Democrate Viet­nam în lupta sa împotriva agresiunii ameri­cane, reprezintă o îndatorire internationalistă și își exprimă hotărîrea de a acorda­­ și în vii­tor Republicii Democrate Vietnam ajutorul și sprijinul multilateral necesar pentru respinge­rea agresiunii. Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică condamnă intervenția armată a S.U.A. împotriva Republicii Dominicane și sprijină cererea poporului dominican privind încetarea amestecului­­• în treburile interne ale acestei țări. Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică consideră că înțelegerea privind așa­­zisa „normalizare“ a relațiilor dintre Japonia și Coreea de sud, semnată sub presiunea S.U.A., creează noi obstacole în calea resta­bilirii unității naționale a poporului coreean. (Continuare în pag. a IV-a) “NL încheierea vizitei în U.R.S.S. a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România Plecarea din Moscova MOSCOVA. — 11 — Cores­pondentul Agerpres, Silviu Po­dvici, transmite : Sîmbătă dimineață a părăsit Moscova delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care la invitația C.C. al P.C.U.S. și a guvernului sovietic a făcut o vizită oficială în U.R.S.S. Pe bulevardele Moscovei, care leagă centrul orașului de aero­portul Vnukovo se aflau arbo­rate drapelele de stat ale Repu­blicii Socialiste România și Uni­unii Sovietice. De-a lungul tra­seului, mii de locuitori ai Mos­covei au venit să conducă pe reprezentanții poporului român. Aeroportul Vnukovo era îm­podobit cu drapelele de stat ale celor două țări. La ora 9:30, la aeroport soseș­te delegația de partid și guver­namentală a Republicii Socialis­te România, în frunte cu tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Membrii delegației române au fost conduși la plecare de tova­rășii L.I. Brejnev, A.N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Șelepin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, A. A. Gromîko, ministrul aface­rilor externe, membri ai C.C. al P.C.U.S., miniștri și alte per­soane oficiale. Pe aeroport se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați la Moscova, numeroși mun­citori din capitala sovietică, zia­riști. Erau prezenți membrii Amba­sadei Republicii Socialiste Ro­mânia la Moscova. Garda de onoare aliniată pe platoul aerogării prezintă ono­rul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Uniunii Sovietice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășul Leonid Brej­­mev, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la persoanele oficiale sovietice și de la șefii misiunilor diploma­tice acreditați la Moscova, care au venit să-i conducă. Locuitorii Moscovei aplaudă călduros și scandează lozinci în cinstea prieteniei româno-sovie­tice. Un grup de pionieri oferă flori membrilor delegației. Tovarășii L.I. Brejnev și Ni­colae Ceaușescu rostesc cuvîn­­tări de rămas bun. Membrii delegației române își iau­ apoi un călduros rămas bun de la conducătorii Partidului Comunist și ai guvernului so­vietic. Împreună cu delegația a ple­cat spre București ambasadorul U.R.S.S. în Republica Socialistă România, I. K. Jegalin. Cuvintarea tovarășului Leonid Brejnev Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi prieteni români, tova­răși, Vizita de prietenie a delega­ției de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia în Uniunea Sovietică a du­rat ceva mai mult de o săptă­­mână. Astăzi ne-am adunat aici pen­tru a conduce pe oaspeții noș­tri care pleacă spre patrie și pentru a le ura drum bun în timpul călătoriei prin Uni­unea Sovietică dv., dragi tova­răși, ați vizitat trei orașe-erou : Moscova — capitala noastră — Leningradul și Volgogradul, ați vizitat o serie de întreprinderi industriale și instituții culturale. Acest lucru v-a dat posibilita­tea să vedeți personal cum tră­iește poporul nostru, preocupă­rile sale, felul cum muncește pentru țelul măreț — construi­rea comunismului. Sperăm că numeroasele întâl­niri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă dați seama mai bine de sentimentele calde, prie­tenești, de respectul pe care-l nutresc față de poporul român: în cursul vizitei dv. am avut posibilitatea să facem cu dv. un schimb de păreri în problemele relațiilor dintre Uniunea So­vietică și România, în proble­mele actuale ale situației inter­naționale contemporane și miș- 1 Cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosîghin, Dragi tovarăși, Vizita pe care delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România a făcut-o în Uniunea Sovietică la acum sfîrșit. Plecăm cu amin­tirea plăcută a întîlnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca avîntată și despre realizările obținute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialis­te, sub conducerea Partidului Comunist, în opera de construi­re a comunismului. Manifestările de cordialitate frățească cu care am fost intîm­­pinați pretutindeni sînt expre­sia relațiilor de prietenie care leagă popoarele român și sovie­tic, în cadrul convorbirilor since­re și utile purtate cu conducă­torii Partidului Comunist și ai guvernului sovietic, în legătură cu un larg cerc de probleme ca­re interesează țările și partidele noastre, am căzut de acord asu­­­­pra unor măsuri îndreptate spre intensificarea relațiilor dintre cele două țări și popoare. Suntem­ convinși că vizita pe care am făcut-o în Uniunea So­vietică va contribui la dezvol­tarea colaborării dintre țările și partidele noastre, la întărirea prieteniei româno-sovietice, spre (Continuare in pag. a IV-a) (Continuare în pag. a IV-a) Sosirea la Sîmbătă la amiază, s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Moscova, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român care, la invitația Comite­tului Central al Partidului Co­munist al Uniunii­­ Sovietice și a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., a făcut o vizită oficială în Uniunea Sovietică. Din dele­gație au făcut parte tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu,­ Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Ni­colae Gum­ă, ambasadorul Re­publicii Socialiste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Constan­ București tin Drăgan, Alexandra Draghici, Gheorghe Rădulescu, Răutu, Leontin Sălăjan, Leonte Ștefan Voitec, de membri supleanți ai Comitetului Executiv și secretari ai C.C. al P.C.R., de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducă­tori ai instituțiilor organizațiilor obștești, centrale și generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați în Republica Socialistă România, membrii ambasadei Uniunii So­vietice și alți membri ai corpului diplomatic. Cu același avion a sosit de la Moscova și ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România, I.K. Jegalin. Numeroși cetățeni ai Capita­lei au întâmpinat cu căldură pe membrii delegației. Pionieri le-au oferit flori. (Agerpres) RECOMANDĂRILE Consiliului agricol regional cu privire la cultura griului în anul agricol 1965-1966 in scopul asigurării celor mai bune condițiuni pentru obținerea unor recolte superioare în anul viitor. Consiliul agricol regional face următoarele recomandări pentru cultura grîului de toamnă . Soiurile de grîu recomandate in cultură și proporția acestora Pe baza rezultatelor obținute și ținînd seama de însușirile a­­grobiologice, de condițiile pedo­climatice, posibilitățile de ferti­lizare, se recomandă ca și în a­­nul agricol 1965—1966 să se cul­tive în regiunea noastră numai cele două soiuri bine cunoscute — Triumph și Bezostaia — care s-au dovedit cele mai corespun­zătoare­ din Soiul Bezostaia care face parte grupa soiurilor intensive, este înzestrat cu o capacitate ri­dicată de valorificare a agrofon­­durilor superioare. Ținînd seama de cerințele acestui soi, de con­dițiile naturale de climă și sol ale regiunii noastre, precum și de faptul că posibilitățile de fer­tilizare a suprafețelor ce urmea­ză a fi cultivate cu grîu au cres­cut simțitor, se recomandă ex­tinderea acestui soi pe supra­fețe mai mari decît cele cultivate în anul 1964, proporția acestuia putînd să ajungă la circa 32 la sută pe regiune — din care 36 la sută la G.A.S. și 30 la sută la C.A.P. Se recomandă extinderea aces­tui soi în special pe terenurile cu fertilitate ridicată din raio­nul Negru Vodă, raza orașului Constanța, centrul și sud-estul Producțiile obținute în câm­purile experimentale și în cul­tura mare a G.A.S.-urilor și a C.A.P.-urilor arată că producțiile cele mai mari de grîu se reali­zează pe terenurile care au fost eliberate de recolte cît mai tim­puriu din vară, au fost arate i­­mediat, s-a pregătit un bun pat germinativ și au fost fertilizate corespunzător. în condițiile regiunii noastre, premergătoarele timpurii ca le­guminoase pentru boabe și fîn, plantele furajere, inul de ulei, griul și alte culturi, asigură în fiecare an producțiile cele mai raionului Medgidia, precum și în zonele și pe terenurile mai fer­tile din celelalte raioane unde se pot asigura bune premergă­toare, un pat germinativ cores­punzător și, o fertilizare cores­punzătoare. Cercetările științifice și expe­riența acumulată demonstrează că soiul Bezostaia cultivat în te­renuri cu fertilitate mai redusă, neîngrășate după premergătoare tîrzii, fără o pregătire corespun­zătoare a patului germinativ nu-și poate valorifica potențialul ridicat de productivitate pe ca­re îl are, dînd în asemenea con­diții recolte scăzute. Soiul Triumph este un soi se­­miintensiv și poate fi considerat soiul de bază al regiunii noas­tre. Se caracterizează printr-o bună rezistență la iernare, la se­cetă și la cădere. Are o perioa­dă de vegetație mai scurtă cu 8—9 zile față de soiul Bezostaia, ceea ce permite eșalonarea recolt­tatului. Ținînd seama de aceste însușiri valoroase se recomandă să fie cultivat în întreaga re­giune alături de soiul Betostaia în proporție de 68—70 la sută, din care la gostat 64 la sută și 70 la sută la C.A.P. mari-­ Griul semănat după el în­suși în teren bine pregătit, arat din vară și fertilizat, dă bune rezultate în producție. Griul cultivat după porumb, dă rezul­tate mai slabe, deoarece această plantă se recoltează tîrziu de obicei într-o perioadă secetoasă, ceea ce nu permite pregătirea corespunzătoare și din timp a patului germinativ, unul din fac­torii hotărîtori în sporirea pro­ducției de grîu. (Continuare în pag. a Ilî­a) Alegerea terenului pentru cultura griului

Next