Dobrogea Nouă, decembrie 1965 (Anul 18, nr. 5385-5411)
1965-12-01 / nr. 5385
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XVIII nr. 5385 Miercuri 1 decembrie 1965 4 pagini 25 bani PORȚILE IACUBOVEI Baterea țărușilor a însemnat doar începutul construcției unui nou obiectiv industrial în Delta Dunării. Apoi au fost debarcate de pe gabare trase de remorchere puternice, zeci de buldozere, dragline, screpere și alte utilaje hidrotehnice. Din prima zi a lunii iunie 1964, șantierul ecluzei Iacubova primea botezul primelor cupe de excavație. Pe zi ce trecea, draglinele, screpetele și dragele își împlîntau tot mai adînc cupele în malul nisipos de pe partea dreaptă a brațului Chilia Veche. Aici, la cîțiva kilometri de localitatea Pardina, se punea temelia unei construcții care azi, după aproape 550 zile, străjuiește falnic între Dunăre și marea unitate stuficolă III Pardina. Punctul de marcaj dintre cele 30.000 ha teren stuficol și apele bătrînului Danubiu, îl constituie porțile Iacubovei. ...Zi rele de noiembrie. Sus, la o înălțime de aproape 20 de metri (atît măsoară cele două portale ale ecluzei), oamenii din echipa cunoscutului montor Constantin Maftei făceau ultimele retușuri instalației de ridicare a celor două porți metalice, care laolaltă cântăresc 120 de tone. Montorul _Nanu Nistor împreună cu electricienii Ignat Dragulschi și Vasile Ismailciuc executau, cu măiestria ce-i caracterizează, legăturile de forță la cele două motoare electrice de mare capacitate cu ajutorul cărora vor fi acționate porțile ecluzei. Cu cîteva zile înainte, ei terminaseră instalația electrică la postul de comandă de unde va fi executată automat întreaga operație de dirijare a ecluzei. Și în timp ce instalatorii, montorii și electricienii, mecanicii și vopsitorii fac toaleta acestui important obiectiv industrial, dragonii, care au excavat sute de mii de metri cubi de pămînt pentru a croi sasul ecluzei în lungime de 73 m, cei care cu ajutorul sonetelor au înfipt 1.000 de piloți din beton armat de o parte și de alta a canalului de acces, fierarii-betoniști, care au turnat la fundația ecluzei peste 5.000 mc de beton, trăiesc bucuria muncii împlinite. — Toate lucrările de excavație, baterea piloților, pavarea cu piatră a sasului, construirea estacadelor, a celor două porturi de acostare a vaselor, cabina de comandă și portarele ecluzei — ne spunea tehnicianul Virgil Teodorescu de la I.S.C.H. Tulcea, șeful lotului — au trecut cu succes examenul la recepție. — Care-i scopul acestui obiectiv ? — Ecluza Iacubova, căreia i se fac acum lucrările de finisare și montare a utilajelor de acționare, va fi dată în folosință beneficiarului (T.A.V.S. Tulcea) în primul trimestru al anului viitor. O dată cu aceasta, vor fi rezolvate două mari probleme, și anume : stuful de pe suprafața de 30.000 ha din incinta îndiguită M.A.S. III Pardina va putea fi scos la Dunăre cu ajutorul ceamurilor de 200 tone, care au acces de intrare și ieșire din incintă la nivele diferite de apă. O altă problemă este aceea că, cu ajutorul stației fixe de pompare a apei, care are un debit de 2.500 litri pe secundă, se va scoate sau introduce apa în incintă, la nivelele corespunzătoare, cerute de condițiile hidrologice. La cele relatate de șeful lotului, ar trebui adăugată expresia, foarte plastică, a unui constructor : „Porțile Iacubovei s-au deschis larg spre marea unitate stuficolă III Pardina“. P. BRUCA PEISAJ DIN DELTA DUNĂRII Foto : Gh. Ciorobea 51 Conferința organisției orășenești Constanța a U.T.C. ACTIVITATEA EDUCATIVA, IN STRINSA LEGATURA CU SARCINILE PRODUCȚIEI Constanța, orașul de pe malul mării, a trăit, în ultimii ani, prefaceri înnoitoare deosebite. Harta lui se îmbogățește continuu cu noi întreprinderi industriale, utilate cu mașini și aparate moderne, noi și noi construcții de locuințe și obiective social-culturale, care oglindesc, netăgăduit, mersul spre culmile civilizației socialiste. In freamătul acesta înnoitor își contopesc elanul și energia, alături de experiența și căldura părintească a comuniștilor, un mare număr de tineri. Educarea comunistă a acestora, în scopul participării active la îndeplinirea sarcinilor de producție, cere organelor și organizațiilor U.T.C. intensificarea muncii politico-educative. Conferința organizației orășenești Constanța a U.T.C., care a avut loc în zilele de 27—28 noiembrie 1965, a analizat munca Comitetului orășenesc cu organizațiile de bază. Darea de seamă și discuțiile purtate pe marginea acesteia au scos în evidență preocuparea Comitetului orășenesc pentru folosirea multiplelor forme și metode de educare comunistă a tinerilor. Majoritatea participanților la discuții au subliniat că succesele obținute de întreprinderile și unitățile din care fac parte, participarea conștientă a tineretului la îndeplinirea indicatorilor planului de producție, sunt rezultatul muncii educative, desfășurate în rîndul tinerilor. Sub conducerea și îndrumarea permanentă a organelor și organizațiilor de partid, tinerii din orașul Constanța, profund recunoscători partidului pentru condițiile create, muncesc cu elan tineresc pentru a-și aduce contribuția la realizarea mărețelor sarcini stabilite de cel de-al IX- lea Congres al P.C.R. Comitetul orășenesc Constanța al U.T.C., urmărind îndeplinirea măsurilor stabilite, a ajutat organizațiile U.T.C. să folosească din plin mijloacele muncii de educare comunistă, metodele indicate de partid, pentru a forma la tineri trăsăturile omului înaintat, trăsături care își găsesc expresia în profundul atașament față de politica partidului, în entuziasmul cu care participă la realizarea sarcinilor de producție. Dezbaterea, cu întregul tineret, a documentelor celui de-al IX- lea Congres al P.C.R., aprofundarea acestor documente, a constituit un prilej minunat pentru cunoașterea de către tineri a politicii marxist-leniniste a partidului, față de care tinerii își exprimă adeziunea unanimă. Activitatea Comitetului orășenesc al U.T.C. a fost axată pe intensificarea muncii politice în rîndul tineretului, pentru mobilizarea acestuia la ridicarea continuă a nivelului de cunoștințe profesionale, la dezvoltarea pasiunii pentru tot ceea ce e nou și frumos, la studierea și însușirea celor mai înaintate realizări ale științei și tehnicii contemporane. Caracteristic tineretului nostru — arătau mai mulți vorbitori, printre care: Șerban Nicolae, secretar al Comitetului orășenesc Mangalia al U.T.C., Georgescu Gheorghe, secretarul comitetului U.T.C. de la I. M. „Energia“, Ghengiomer Kemal, de D.S.A.P.C. — este avîntul cu calare aceștia participă la înfăptuirea sarcinilor ce le revin. Munca organizațiilor U.T.C. este îndreptată, spre antrenarea întregului tineret la îndeplinirea planului de producție, spre îmbunătățirea continuă a calității produselor. Mihăilă Luca, secretarul comitetului U.T.C. de la Șantierul na(Continuare in pag. a IR-a) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marți, 30 noiembrie 1965, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audiență pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Populare Mongole la București, Togoo diin Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. Ion Zlăteanu (șef de echipă) și Ion Scuparu (bobinator) de la D.R.N.C. bobinează rotorul de la macaraua electrică nr. 16 din portul Constanța. Repetiție generală înainte de... ... „Dialog la distanță“ Aseară, pe scena Teatrului de Stat, artiștii amatori și profesioniști ai regiunii noastre au avut o primă confruntare cu spectatorii constănțeni în vederea întrecerii de duminică, 5 decembrie a.c., cu solii artei regiunii Galați în cadrul interesantei și mult gustatei emisiuni „Dialog la distanță“, inițiată de Televiziunea română. Mai precis, aseară, artiștii noștri au dialogat cu cei de... acasă și prima impresie a spectacolului lor a fost de bun augur. In acompaniamentul tarafului Ansamblului „Brîulețul“ de sub bagheta lui Emil Gavriș, în primul număr al spectacolului, ne-am reîntâlnit cu tînăra solistă de muzică populară Elmas Izmail, lucrătoare la Exportlemn. Tînăra solistă amatoare a lăsat o plăcută impresie, dovedindu-se o bună cunoscătoare a noului folclor muzical dobrogean. Doina Radu (pe care o puteți vedea și în clișeul de jos) și ca artistă amatoare și lucrînd în aceeași întreprindere cu Elmas Izmail, cu un timbru catifelat, ne-a delectat cu două piese de muzică ușoară în acompaniamentul orchestrei de estradă a Teatrului de stat, dirijată de Aurel Manolache. Au venit apoi la rampă virtuoșii dansului popular în formațiile Consiliului local al sindicatelor din Constanța, a Liceului nr. 2 și a Școlii generale de 8 ani, nr. 4, laolaltă cu cele două generații de măiestriți coregrafi populari ai căminului cultural din Făgărașu Nou, raionul Hîrșova. Aceștia au cucerit ropote de aplauze prin pitorescul costumelor și agilitatea mișcărilor. Ni s-a perindat prin fața ochilor un încîntător mozaic viu, în care am văzut nesecatul izvor de comori spirituale pe care le posedă talentatul nostru popor. Din același nesecat izvor s-a înfiripat și vocea micuței interprete de muzică populară pe nume Anca Gabriela, în vîrstă de nici patru ani, care ne-a cîntat „Bundița“. Cum s-ar spune avem și noi o... Angelă Moldovan, redusă la scară. Atenție concurenți din regiunea Galați! A fost apoi rîndul Elenei Simionescu, solistă a Teatrului de operă, care în acompaniamentul orchestrei dirijată de C. Daminescu, ne-a cucerit cu aria Violetei din opera „Traviata“ de Verdi. Excepționalele calități vocale ale solistei constănțene ne fac să întrezărim un incontestabil succes. Mult aplaudat a fost și cupletul muzical al lui Gelu Manolache, actor al Teatrului de estradă, constînd într-un dialog umoristico-amical între regiunea noastră și cea a gălățenilor. Seara confruntării valențelor artistice ale regiunii noastre, în dialog intim, ne-a mai furnizat o surpriză : Luiza Honceriu în vîrstă de 9 ani, dotată pianistă și mai ales compozitoare. Autentic talent, Luiza Honceriu a fost revelația spectacolului : la solicitarea auditoriului, micuța compozitoare ne-a demonstrat universul ei de creație, în vîrstă nu mai puțin de 84 ani și... două săptămîni, așa cum s-a mărturisit singur, Petre Jugănaru din comuna Bărăganu, raionul Negru Vodă, s-a avîntat într-o bătută feciorească, încît fulgerările arcușului violonistului și dirijorului Gh. Parnica au rămas uneori în urmă. Apoi, o nouă prezență virtuoasă la pian — Mihaela Alexandrescu, elevă în clasa a VIII-a a Școlii medii de muzică, după care actorul de proză Romei Stănciugel și-a trădat ascunsele calități de ideal interpret de muzică ușoară. Un meritoriu succes a înregistrat și xilofonistul A. Naghiu. Ultimul număr al amintitei confruntări l-a constituit poemul coregrafic „Delta“ în interpretarea balerinilor reuniți ai secțiilor de estradă și operă-operetă. A fost o seară de mare tensiune artistică și entuziastele aplauze ale spectatorilor au confirmat seriozitatea cu care mesagerii artei regiunii noastre s-au pregătit în vederea întrecerii cu cei ai regiunii Galați din cadrul emisiunii televizate „Dialog la distanță“. Antrenantă și inspirată, prezentarea spectacolului a aparținut actorului Nae Ivănescu de la Teatrul de stat din Constanța. I. DRAGANESCU CINE ESTE VINOVAT ? O mașină venea în viteză. La un moment dat, un copil s-a desprins dintr-un grup de pe trotuar și a vrut să traverseze în goană strada, fără să se uite la autovehicul. Un țipăt desperat, un scîrțîit prelung de frînă. Lume multă, comentarii, deși, deocamdată, nu s-a întîmplat nimic. Pericolul a fost evitat. Cei din jur se întreabă cine este vinovatul. Și, de fapt, cine este vinovatul ? Pentru a căpăta răspuns la această întrebare, am pornit, zilele trecute, la drum cu un lucrător de miliție de la serviciul de circulație. Ora 12. Copiii care învață la școala nr. 16 au început să iasă din curtea școlii, cu ghiozdanele sub braț. Sînt veseli, zburdalnici. Se fugăresc pe stradă, prin fața mașinilor care caută să-i ocolească. O învățătoare se uită la ei și trece grăbită. Puțin mai tîrziu, alta, tot la fel de grăbită. Pare să n-o intereseze cîtuși de puțin faptul că niște elevi se expun la accidente. Poate își spune că obligațiile ei se termină la ușa sălii de clasă. Ce-i pasă ei că Dobrescu Tudorel sau Bălașa Gheorghiță, sar inaintea mașinilor. Cum adică, pedagogul trebuie să fie indiferent față de elevul lui, în afară de clasă ? Nu! Procesul de educație este un proces neîntrerupt, care îmbracă forme diverse și care nu se limitează numai la orele de clasă. Oare nu știu lucrul acesta cadrele didactice de la Școala generală de S ani nr. 16 din Constanța ? Așa să fie, tovarășe director ? Gîndiți-vă că datorită unei asemenea atitudini s-au produs accidente cu consecințe grave. întrebați, vă rog, pe cei de la Școala nr. 12 sau pe cei de la Palazu Mare. Tot așa au crezut și ei, că nu trebuie să-i preocupe regulile de circulație. — Asta e treaba miliției, au zis ei. Da, e treaba miliției, dar nu numai a ei. Oricîte strădanii ar depune lucrătorii de miliție, dacă nu vor fi ajutați și de pedagogi și părinți, rezultatele nu vor fi cele mai bune. Atunci însă cînd toți acești trei factori se vor uni, cînd vor face front comun, munca educativă va avea eficiența dorită. Dar dacă pedagogii vor trece indiferenți, așa cum procedează cei de la școala nr. 16, iar părinții vor privi cu seninătate asemenea abateri (și mă gindesc la părinții lui Dobrescu Tudorel și ai lui Bălașa Gheorghe), deznodămîntul nu va fi întotdeauna cel mai bun, întrebați pe părinții elevei Fîntînaru Elena, care este nevoită să stea acum în spital. Pe urmă, lacrimile nu mai au nici un rost. Mai bine să fie lacrimi de bucurie înainte, decit de tristețe — după. Căci există, din păcate, un trist adevăr și anume, că majoritatea victimelor accidentelor de circulație sînt copii. Acest lucru trebuie să dea de gîndit atît cadrelor didactice, cît și părinților. Firește că răspunderi mari revin și conducătorilor auto, ca și lucrătorilor de miliție. Și, fiindcă vem vorba de lucrătorii de miliție, trebuie să spunem că este necesar să insiste ca la toate școlile să existe semnalul respectiv : „Atenție, școală“. Spunem aceasta deoarece un asemenea semn nu există la școala nr. 16, iar la școala de 8 ani nr. 2, este așezat într-o curbă și nu poate fi văzut de către conducătorii auto decii de la cîțiva metri. Sunt lucruri, în aparență, mărunte, dar care, neluate în considerație, pot avea repercusiuni. Iată deci că, la capătul raidului nostru, am aflat cine este vinovat sau, mai precis, cine sunt vinovații. Nu avem nevoie să ni se trimită dezvinovățiri. Am dori să vedem măsuri concrete. E mult mai bine. C. GUINEA Invățămintul agrozootehnic să stea în centrul atenției In multe unități s-au ținut pînă acum 4 și chiar 5 lecții în cadrul învățămîntului agrozootehnic, unele din ele fiind însoțite de demonstrații practice, în altele însă ț s-a creat, de pe acum, o râmînere în urmă la unele cercuri, care nu și-au început activitatea la data stabilită. Sînt, de asemenea, lipsuri în ceea ce privește frecvența. Cunoștințe noi pentru toți îngrijitorii de animale La cooperativa agricolă din Plopeni, facem cunoștință cu tînăra ingineră Paula Tufă, lectoră la cele două cercuri de învățămînt organizate în sectorul zootehnic. Transcriem ceea ce ne-a relatat ea, considerînd că experiența de aici va fi folositoare și altor unități. — S-au ținut pînă acum — ne-a spus ingineri de la Plopeni — 4 lecții. La indicația consiliului de conducere și a organizației de partid, noi am inclus activitatea cercurilor de învățămînt în programul de muncă al îngrijitorilor de animale pe timp de iarnă. Bunăoară, în fiecare zi între orele 11,00 și 13,00, la sectorul taurin, îngrijitorii sînt liberi. In aceste două ore eu sînt la sector și ținem lecțiile. La celelalte specii — păsări și porci — de asemenea, într-o oră liberă se organizează cursurile. Se înțelege că, în acest caz, am făcut în cadrul fiecărui an de învățămînt cîte o grupă cu îngrijitorii de vaci, alta cu cei de la încă una cu crescătoarele RRm sări. In acest fel, soati^^^Rf învață, la cursuri J^^Rf afară de cei înscriși) td^^Rslți îngrijitori de animali^^^Rlina■re, planul anual ac^^^Friie la lapte pe cap deva realizat și depășit de ^^tcum. In acest an, s-au ob^R fi 40 litri lapte de la fiecare Rfie, față de 28 litri cît se pre^Fase, iar planul de lună s-a îmeplinit întocmai. îngrijitorii de vaci Roșu Ion și Ion Ploieșteanu, cei de la oi (printre care Stan Tudose și Ștefan Tudose), îngrijitoarele de păsări Ioana Stere, Maria Micu, Crețu Maria și celelalte, sunt printre cei mai silitori cursanți și, în același timp, printre cei care și-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan line, dar precvența? La cooperativa agricolă din Comana, în afară de cei 45 cooperatori care au absolvit în primăvara trecută învățămîntul de 3 ani, sînt cuprinși, în cele 3 cercuri agrotehnice, încă 58 cooperatori, iar în cele 2 cercuri zootehnice — 22 îngrijitori de animale. Pentru fiecare cerc agrotehnic, inginerul agronom Onasim Cuciureanu a prevăzut în planul de muncă un număr de 10 demonstrații practice, din care unele au și început să se țină în cadrul celor 4 secții predate pînă acum. Pentru expunerea lecțiilor în mod atrăgător, lectorul are la dispoziție mai multe planșe cu dăunătorii culturilor, un insectar, mostre de culturi, probe de sol, colecții de semințe și de îngrășăminte chimice, 29 din filme, numeroase aparate (printre care, 2 balanțe tehnice), 3 pluvimetre, așezate în s punde ale cooperativei, 5 termometre de sol și multe altele. Multe materiale demonstrative și-a pregătit și lectorul Nicolae Raicu, de la cercurile zootehnice. Așadar, sec (Continuare în pag. a III-a)