Dobrogea Nouă, septembrie 1966 (Anul 19, nr. 5616-5641)

1966-09-11 / nr. 5625

A t i A I . A i Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5625 | Duminică 11 septembrie 1966 I 4 pagini 25 bani Citiți in pagina a IV-a : O SOMALIA FRANCEZĂ LUPTĂ PENTRU INDEPENDENȚĂ # ÎN COMITETUL CELOR 24 # ACȚIUNI ALE FORȚELOR PATRIOTICE IN VIETNAMUL DE SUD O CONGRESUL ALIANȚEI COOPERATISTE INTERNAȚIONALE CONDUCĂTORILOR DE STAT IN REGIUNEA La capătul a două zile de entuziaste și fructuoase întîlniri cu muncitorii, țăranii cooperatori, intelectualii din orașele și satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriței, Trotușului, Siretului, vineri seara, într-o atmos­feră de mare însuflețire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid și de stat. Vizita a pri­lejuit o puternică manifestare a dragostei și atașamen­tului față de partid, a hotârîrii oamenilor muncii din re­giune de a transpune în viață obiectivele stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. In numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre conti­nuarea vizitei în regiune, întîlnirea cu activul regional de partid și cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. In orașul de pe apa Moldovei Roman, străveche așezare la apa Moldovei. Apropierea orașu­lui este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale ha­lelor uzinei de țevi — efigie su­gestivă a Romanului contempo­ran. Laminoriștii i-au întîmpi­­nat pe tovarășii Nicolae Ceau­șescu, Ion Gheorghe Maurer, Pe­tre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizi­tei în orașul lor cu do­goarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din însăși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor, în în­­tîmpinare au venit ministrul in­dustriei metalurgice, Ion Mari­­nescu, directorul general al uzi­nelor, Vasile Sav, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizației de par­tid, ai sindicatului, sute și sute de muncitori, în fața unei scheme ce pre­zintă înfățișarea de azi și de mîine, a­­ întreprinderii, și a unui mare grafic, pe care sînt jalona­te în cifre elocvente evoluția și perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discuție privind sar­cinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducăto­rii de partid și de stat s-au in­teresat de stadiul actual al pro­ducției și productivității muncii, de gradul de folosire a utilaje­lor și spațiilor de producție. In legătură cu faptul că 60 la sută din producție este exporta­tă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au re­comandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calității în așa fel incit ea să corespundă exigențelor crescînde ale pieței mondiale. în această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 țoli și atelierul de țevi din oțel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. și pre­ședintele Consiliului de Miniștri au indicat să se țină seama la dotare că țevile ce vor fi pro­duse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaționale. întîmpinați peste tot cu bucu­rie și entuziasm de muncitori, ingineri și tehnicieni, oaspeții urmează drumul metalului in­candescent — din clipa cînd țagla de oțel de 500 de kilogra­me se prăbușește în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins își începe goana pe trenurile de role, me­­tamorfozîndu-se prin difer­ite agregate succesive, în țeava ro­tundă de 15 metri lungime ce poposește pe patul de răcire. Pa­norama celor șapte hale ce al­cătuiesc un uriaș corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura ce­lor 21.000 tone de utilaje tehno­logice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid și de stat au semnat în cartea de onoare următorul text: „Aflîndu-ne în mijlocul harni­cilor laminoriști din Roman, ca­re în anii noștri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldovenești, am fost plăcut impresionați de rezultatele eforturilor lor crea­toare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptățită pen­tru contribuția însemnată pe care o aduc la dezvoltarea indus­trială a țării își va găsi noi te­meiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal“. Vizita a continuat apoi în ora­șul Roman: în mulțimea aflată pe străzile străbătute de coloana de mașini înflorea frumosul port popular purtat de miile de să­teni sosiți din Bozieni, Gîdinți, Boghicea, Dolj­ești, Poenari, Mol­dovenii, Sagna, din alte nume­roase comune care au ținut să fie de față la acest moment de neuitat; în ciuda unei burnițe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeții. La mitingul care a avut loc în piața centrală a orașului Ro­man, în numele locuitorilor, con­ducătorii de partid și de stat au fost salutați de profesoara Elena Teodorescu. Tovarășul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Co­mitetului orășenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oame­nilor muncii din acest oraș de a munci și mai departe cu abne­gație pentru înfăptuirea hotărî­­rilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Intîmpinat cu aclamații înde­lungate a luat cuvîntul tovară­șul Nicolae Ceaușescu. După ce a mulțumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii orașului Roman, vorbitorul a spus : Orașul Roman datează, în is­torie, de la sfîrșitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe fur­tuni, prin multe greutăți a tre­cut. Greutățile înfruntate de-a lungul veacurilor au ofelit po­porul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voința de a-și făuri viitorul așa cum îl do­rește el, de a face totul pentru a asigura patriei independența­­ și suveranitatea națională. Romanul, ca și întreaga regiu­ne Bacău, are tradiții multe de luptă pentru eliberarea naționa­lă și socială. Aici, o dată cu creș­terea clasei muncitoare s-a dez­voltat o puternică mișcare mun­citorească revoluționară împotri­va exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoa­re, de către întregul popor, în anii construcției socialiste — a spus în continuare vorbito­rul — orașul dv. a cunoscut pu­ternice transformări. S-a dezvol­tat industria, s-au reutilat și mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Ora­șul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească și fără nici o îndoială că, sub conduce­rea comuniștilor, în mîinile har­nice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr și mai înfloritor. După cum știți, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire patriei noastre. In cadrul aces­a­tui program și dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini im­portante. Se vor dezvolta uzina de țevi, fabrica de utilaj fores­tier și alte întreprinderi. Orașul dv. se va dezvolta, vor crește posibilitățile ca noi oameni ai muncii să intre în producție, sporind astfel veniturile locuito­rilor or­așului, bunăstarea lor, o dată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am în­făptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a întregului nos­tru popor, care traduce neabătut în viață politica partidului. Sigur că au fost și greutăți, au fost și lipsuri, înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi ușoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi știm că la capătul acestor eforturi ne așteaptă bucuria realizării nă­zuințelor noastre de a face pa­tria mai bogată, mai înfloritoa­re, de a face ca poporul român să ducă o viață mai îmbelșugată, mai civilizată. „ După ce a relevat că dezvol­tarea economiei și culturii, ridi­carea nivelului de trai al po­porului demonstrează, în fapte, superioritatea socialismului, vor­bitorul a spus în continuare : A­­veți rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătățit în uzi­nele dv. Trebuie să acordați mai multă atenție calității produse­lor, pentru ca ele să fie la ni­velul produselor similare de pe piața mondială. Numai așa, pro­­ducînd și mult și bine, cu ma­ximum de eficiență economică, noi vom reuși să înaintăm în­­tr-un ritm și mai susținut în opera de desăvîrșire a construc­ției socialiste, de creare a con­dițiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. în încheiere, tovarășul Ni­colae Ceaușescu a felicitat pe oamenii muncii din ora­șul Roman pentru rezultatele obținute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi suc­ De la intrarea în orașul Ba­cău și pînă la Complexul de in­dustrializare a lemnului, oaspe­ții sînt însoțiți de uralele și ova­țiile zecilor de mii de locuitori veniți pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea­ în Complexul de industrializare a lemnului, înal­ții oaspeți sînt întîmpinați de to­varășul Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, de condu­cători ai organelor locale de par­tid și ai complexului, de sute de salariați. în holul blocului ad­ministrativ, oaspeții vizitează o expoziție cuprinzînd produsele realizate în fabricile complexu­lui, în fața unei machete, S. Buchler, directorul complexului, dă explicații privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui impor­tant obiectiv al industriei pre­lucrării lemnului. Deși a intrat în funcțiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila și binalele necesare pen­tru circa 20.000 de apartamente, produsele realizate bucurîndu-se de aprecierea­­ beneficiarilor in­terni și externi. în apropierea blocului admi­nistrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului: o fabrică ce va produce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase — cea mai mare de acest fel din țară, o fabrică de ambalaje și una de elemente prefabricate din lemn destinate construcțiilor agricole. Prin intrarea lor în funcțiune, la sfîrșitul cincinalu­lui, producția complexului va fi de 3 ori mai mare decît cea pre­văzută pentru anul 1966. Oaspeții vizitează apoi secții­le fabricii de mobilă, dotate cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de indus­tria noastră constructoare de mașini. în cartea de onoare a complexului înalții oaspeți au scris: „Vizitînd această modernă în­treprindere în care lemnul stră­vechilor păduri ale Moldovei capătă forme suple și elegante, urăm harnicului colectiv de a­­ici noi succese în realizarea u­­nor produse cu înalte calități de confort, durabilitate și frumuse­țe, spre folosul a mii și mii de în încheierea vizitei în regiu­nea Bacău, conducătorii de par­tid și de stat s-au intîlnit cu activul de partid și au partici­pat la o masă tovărășească ofe­rită cu acest prilej. Erau pre­zenți conducătorii organelor lo­cale de partid, de stat și ob­ștești, vechi membri de partid, directori de întreprinderi și u­­nități agricole socialiste, mun­citori, țărani cooperatori, oa­meni de știință, artă și cultură, generali și ofițeri superiori. Salutînd pe conducătorii de partid și de stat în numele oa­menilor muncii din regiunea Bacău, tovarășul Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului re­gional de partid, a spus, prin­tre altele: Vizita pe care du­­cesc în munca pentru înfăptui­rea programului stabilit de Con­gresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subli­niate în repetate rînduri cu pu­ternice urale. în această atmosferă de entu­ziasm, oaspeții și-au luat rămas bun de la locuitorii orașului Ro­man, îndreptîndu-se spre Bacău, familii, pentru ridicarea presti­giului mobilei românești peste hotare“. Adresîndu-se celor de față, to­varășul Nicolae Ceaușescu a spus: Mi se pare că tovarășii a­­veau de gînd ca aici să se țină niște cuvîntări mai lungi, dar din cauza ploii propun să re­nunțăm. Eu aș dori numai să subliniez necesitatea de a vă strădui să dați producție de bună calitate — și mobilă, și binare, și se — pentru plăci, fibrole mnoa­că numai așa veți aduce și dv. contribuția la îndeplinirea programului sta­bilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult suc­ces în munca dv. în continuare, oaspeții au vi­zitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în orașul Bacău — Fabrica de bere, intrată în funcțiune la sfîrșitul anului­ trecut, în întîm­­pinare a sosit tov. Bucur Șchio­­pu, ministrul industriei alimen­tare. Directorul fabricii, Ion Budu, de partid prezintă conducătorilor și de stat moderna secție de fierbere, dotată cu uti­laje de înaltă tehnicitate. ...E ora 19, în uralele și acla­mațiile miilor de locuitori, co­loana de mașini se îndreaptă spre Casa de cultură a sindica­telor, unde are loc un specta­col. Evocarea lui Ștefan cel Mare, a lui Creangă și Emines­­cu se împletește cu cîntece des­pre viața nouă a acestor melea­guri, jocul bătrînilor din Colo­­nești se îmbină cu vigoarea co­rurilor și versurilor inspirate de măreția prezentului socialist. La sfîrșitul spectacolului artiș­tilor li se oferă un coș cu flori din partea conducătorilor de partid și de stat. Iluminată de sute de torțe, piața din fața casei de cultură se transformă într-o vastă sce­nă pe care se încinge o uriașă horă, cuprinzînd în rîndurile ei pe conducătorii de partid și de stat. Mulțimea intonează popu­larul cîntec „Trandafir de la Moldova“, în timp ce pe bolta cerului se aprind candelabrele artificiilor, neavoastră ați făcut-o în regiu­nea noastră a constituit pentru noi, pentru toți locuitorii regiu­nii, un minunat prilej de ma­nifestare a dragostei, recuno­știnței și devotamentului față de Partidul nostru Comunist,­ față de Comitetul său Central, care conduce cu clarviziune po­porul român pe drumul socialis­mului, pentru ridicarea Repu­blicii noastre socialiste pe cul­mile luminoase ale bunăstării, culturii și civilizației. Vorbitorul a arătat în conti­nuare că, datorită aplicării con­secvente a politicii partidului de industrializare a întregii țări, e­­conomia regiunii Bacău s-a transformat radical, realizînd în prezent întreaga producție a a­nului 1938 în numai 20 de zile. Vorbitorul s-a referit la noua tinerețe a regiunii, la orașele a­­părute în acești ani, la suflul nou care a cuprins fostele cetăți po­menite în hrisoavele cronicarilor moldoveni — Piatra Neamț și Roman. După ce a arătat că numai în anii sesenatului producția globa­lă industrială a crescut de peste două ori și jumătate, el a făcut un scurt bilanț al succeselor ob­ținute în agricultură, apoi a pre­zentat un sumar tablou ilustrînd ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al oa­menilor muncii, în noul plan cincinal — a sub­liniat vorbitorul — regiunii Ba­cău i-au fost alocate fonduri de investiții în valoare de peste 13 miliarde lei, urmînd ca în 1970 producția globală industrială să fie cu 53 la sută mai mare decît în anul 1965. Productivitatea muncii în industrie va crește în anii cincinalului pe ansamblul regiunii cu 40 la sută, pe această cale urmînd a se obține 82 la sută din sporul producției glo­bale. De asemenea, se prevede construirea a peste 40 de secții și întreprinderi noi în industrie și agricultură, precum și moder­nizarea și reutilarea unui mare număr din unitățile existente. Obiectivele stabilite de cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. deschid agriculturii regiunii Ba­cău perspective luminoase, în anii noului cincinal se vor accentua eforturile îndreptate spre mărirea efectivelor de ani­male și în special îmbunătățirea raselor și creșterea producției. Rodul eforturilor creatoare de­puse de oamenii muncii în frun­te cu comuniștii, rezultatele ob­ținute în dezvoltarea economică și culturală a regiunii noastre — a subliniat vorbitorul — se da­­toresc totodată în măsură hotă­­rîtoare ajutorului și îndrumării primite din partea conducerii partidului și statului nostru. Organele și organizațiile de partid din regiunea noastră des­fășoară o intensă muncă poli­­tico-organizatorică în vederea întăririi partidului, a ridicării nivelului de pregătire ideologică a comuniștilor, a îmbunătățirii continue a formelor și metodelor de activitate. In încheiere, vorbitorul a spus: Organele și organizațiile de partid și de stat din regiunea Bacău, toți oamenii muncii care trăiesc pe meleagurile aflate pe Valea Bistriței și a Trotușului, pe Valea Siretului și la poalele Ceahlăului. Vor munci cu nestă­vilit entuziasm sub steagul iubi­tului nostru partid, sub condu­cerea încercatului său Comitet Central, cialismului pentru construirea sa­și comunismului, pentru înflorirea patriei noastre iubite. Luînd cuvîntul, tov. Ion Las­car, membru al P.C.R. din 1921, a spus : Ca vechi ilegalist, simt o deosebită bucurie pentru tot ce s-a realizat în patria noas­tră, sub conducerea înțeleaptă a partidului. Sînt fericit că, alături de toți oamenii muncii, pot a­­duce o contribuție modestă la realizarea acestei mărețe opere. Ion Cuvinte de salut a rostit și Iov. Căciuleanu, membru al P.C.R. din anul 1921, care a urat conducătorilor de partid și de stat viață lungă și putere de muncă pentru realizarea hotărî­­rilor Congresului, spre binele poporului nostru. In cuvîntul său, tov. Grigore Gheorghe, prim-secretar al Co­mitetului regional al U.T.C., spus , în tot ce s-a realizat în a regiunea noastră, în anii sese­nalului, este materializată și o Gheorghe BADBUȘ Ion GALETEANU (Continuare in pag. a II-a) A PARTID BACĂU In zona industrială a Bacăului Intiluirea cu activul de partid din regiune A convorbiri Intre delegația PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ȘI DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST DIN AUSTRIA In cursul zilei de sîmbătă, la C.C. al P.C.R. au continuat con­vorbirile între delegația Parti­dului Comunist Român condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., și delegația Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarășul Franz Muhri, pre­ședintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Cele două delegații au stabilit să dea publicității un comuni­cat în legătură cu vizita dele­gației Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost ofe­rită o masă în cinstea delegației Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarășul Franz Muhrr, președintele P.C. din Austria. Au luat parte tovarășii Nico­lae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ștefan Voitec — mem­bri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri suple­anți ai Comitetului Executiv și secretari ai C.C. al P.C.R. Măsuri pentru sporirea producției de grâu Ședința lărgită a Consiliului agricol regional Ieri, la Constanța, a avut loc ședința lărgită a Consiliului a­­gricol regional Dobrogea, care a analizat rezultatele obținute la cultura grâului în perioada 1962- 1966, precum și măsurile pentru creșterea producției de grîu în anul 1967 și în anii următori. La lucrările ședinței au parti­cipat secretari cu problemele a­­grare ai comitetelor raionale de partid, membri ai uniunilor re­gională și raionale C.A.P., ai consiliilor agricole raionale, di­rectori și ingineri din gospodării­le agricole de stat, președinți și ingineri agronomi din cooperati­vele agricole de producție, di­rectorii stațiunilor de mașini și tractoare, cercetători. Au participat tovarășii Con­stantin Mîndreanu, prim-secre­tar al Comitetului regional Do­brogea al P.C.R., Emil Cubleșan, secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., ing. Nicolae Stoica, din partea Consiliului Superior al Agriculturii. Pe marginea materialelor pre­zentate, au luat cuvîntul nume­roși participanți. Ședința a adop­tat recomandările cu privire la cultura griului și planul de mă­suri tehnico-organizatorice pri­vind executarea lucrărilor agri­cole din campania de toamnă în timpul optim și de bună calitate. Campania bate la ușă Cum v­a fi pregătit? Unul din produsele bogate ale toamnei este și porumbul, în perioada 15—20 septembrie, se va declanșa din plin campania de recoltare a porumbului și la unitățile agricole de stat ale trusturilor gostat din regiunea noastră. Pentru a vedea în ce măsură s-au pregătit factorii ca­re concură la recoltarea po­rumbului, am adresat întrebarea de mai sus unor cadre de con­ducere de la Direcția regională de transporturi auto Dobrogea, unitate economică care, în fie­care toamnă, asigură trusturilor gostat mijloace de transport auto pentru strîngerea și transporta­rea porumbului recolat de pe o­­goare la silozuri și centrele de depozitare. „Acum, cînd ne aflăm în prag de campanie, întrebarea ce ne-a fost adresată este binevenită — ne-a răspuns ing. Stere Proșca­­nu, director la Direcția regională de transporturi auto Dobrogea. După ultimele informații, cam­pania de recoltare a porumbului va fi declanșată la jumătatea lu­nii septembrie. Pregătirea par­cului auto din cadrul autobaze­lor noastre pentru această im­portantă acțiune a început de mult — mai precis, încă de la terminarea campaniei de recol­tare a grîului. Unitatea noastră va pune la dispoziția trusturilor gostat Constanța, Tulcea, Măcin și Medgidia un număr de 1.400 autocamioane „Bucegi“, „Car­­pați“, „Steagul Roșu“ și bascu­lante. Jumătate din numărul de autocamioane vor fi dublate cu remorci auto de 3 tone, mărin­­du-se astfel capacitatea de tran­sport a porumbului. Prin revi­ziile și reparațiile capitale exe­cutate asupra tuturor mijloace­lor de transport, am reușit să pregătim în bune condiții între­gul parc auto ce va fi mobili­zat în campania de recoltare a porumbului, existînd, la ora ac­tuală, garanția că vom face față cu succes sarcinilor care ne stau în față. Trebuie să amintesc, însă, unele greutăți întîmpinate de noi în campaniile trecute, pentru a se lua măsuri și de către trusturile gostat deservite de mijloacele noastre de tran­sport. In campania de recoltare a porumbului de anul trecut, de pildă, am întîmpinat o mare greutate din cauză că trusturile gostat n-au asigurat forțe de muncă suficiente pentru încăr­carea și descărcarea mașinilor. Acest lucru a dus la ore întregi de staționare a mașinilor la si­lozuri și depozite, afectînd în mare măsură productivitatea muncii. Pentru a evita acest in­convenient, este bine ca trustu­rile gostat să asigure în acest an forțe de muncă suficiente pentru încărcarea și descărcarea autocamioanelor. De asemenea, silozurile și depozitele să fie­­ puse la punct și bine pregătite încă de pe acum, fiind asigu­rate cu cîntare suficiente, iar pentru creșterea capacității de transport a mașinilor este bine să se asigure în această campa­nie necesarul de saci, astfel ca, pe fiecare mașină supraînălțată, să se pună și un rînd de saci umpluți cu știuleți“. Despre pregătirile care s-au fă­cut în autobuze în vedera asi­gurării în condiții optime cu mij­loace de transport auto a tutu­ror trusturilor gostat din regiu­ne pe toată perioada campaniei de recoltare a porumbului, ne-a vorbit tovarășul Gheorghe Ga­bor, inginer șef adjunct la D.R.T.A. Dobrogea. 1 „în afară de reviziile și repa­rațiile capitale efectuate asupra întregului parc auto în perioada care a trecut de la campania de recoltare a griului și pînă acum, trebuie să adăugăm — spunea dînsul — că toate mijloacele de transport auto care vor acționa în apropiata campanie de recol­tare a porumbului, au fost do­tate cu supraînălțătoare, precum și prelate pentru caz de intem­perii naturale. S-au asigurat, de asemena, necesarul de benzină, diferite materiale, cauciucuri noi, truse de chei, iar atelierele mo­bile care vor interveni la locul de muncă pentru remedierea u­­nor defecțiuni mai mici au fost dotate cu piese de schimb și alte materiale necesare. Șefii de co­loană Horia Chiparu, Ion Stri­­deanu, Ștefan Teodorescu, Ion Moise, Ion Dumitru și alții, din cadrul autobazelor I și II — ca­re vor răspunde de mijloacele de transport auto ce vor de­servi unitățile trusturilor gostat din Negru Vodă, Cobadin, Med­gidia, Ovidiu, Babadag și alte­le — au fost instruiți cu tot ceea ce trebuie să facă pentru buna desfășurare a campaniei de re­coltare a porumbului. Au fost pregătite și echipele de meca­nici conduse de Ioan Muslă, Va­sile Mirea și alții, care — în perioada campaniei — vor in­terveni asupra mijloacelor de transport la locul de producție“. Iată, deci, cîteva fapte care a­­cum, în prag de campanie, dau certitudinea că această impor­tantă acțiune se va desfășura în condiții normale. G. KAIALI Contract între „Industrialinport“ și Uzinele Renault întreprinderea de Stat pentru Comerț Exterior, „Industrialim­port“ și Regia Națională a Uzi­nelor Renault din Franța au în­cheiat un contract cu privire la fabricația, sub licență de auto­turisme, autoutilitare și alte ma­șini derivate în Republica So­cialistă România. . Contractul prevede atît reali­zarea montajului autoturisme­lor, cit și asimilarea treptată a pieselor componente. Producția va începe cu tipul Renault 16 și se prevede asimilarea în conti­nuare și a altor modele de fa­bricație. Uzina va intra în producție la începutul anului 1969. Capacitatea anuală a uzinei va fi de 50.000 autovehicule. (Agerpres) 1 *

Next