Dobrogea Nouă, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5642-5667)

1966-10-19 / nr. 5657

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XIX nr. 5657 Miercuri 19 octombrie 1966 4 pagini 25 bani N ACTUALITATE: mini PESTI URN Consolidarea în continuare a rezultatelor obținute pînă acum de întreprinderile din regiunea noastră și asigurarea unor condiții optime de desfășurare normală a procesului de producție în anul viitor, chiar din primele zile ale anului, sînt în strînsă legătură cu pregătirile ce se fac în vederea anotimpului friguros. In acest sens, și conducerea Fabricii de celuloză și hîrtie Palas, călăuzindu-se după vechea zicală că: „Omul vrednic își face vara sanie și iarna căruță“, pe baza experienței dobîndite în ultimii ani și a constatărilor făcute în secții, a întocmit, încă din luna august, un plan de măsuri privind pregătirile de iarnă cu termene și responsabilități precise pentru fiecare obiectiv în parte. Astfel, conform planului anual de revizie, s-a trecut din timp la revizuirea instalațiilor și a cazanelor de la noua centrală termică, executîndu-se cu acest prilej o serie de lucrări suplimentare, care să asigure buna funcționare a centralei pe timpul iernii. De curînd, s-a terminat verificarea instalației de încălzire centrală pe toată fabrica, s-au reparat ușile și o bună parte din geamurile care lipseau au fost completate. De asemenea, pe baza planului de măsuri, s-au izolat conductele exterioare de transportat abur și hipoclorit, iar o bună parte din ele s-au înlocuit. Pentru desfășurarea normală a procesului de producție pe timpul iernii, s-au revizuit, reparat și consolidat traseele tehnologice, executîndu-se unele conducte de rezervă pentru cazuri de avarii. Dar, planul pregătirilor pentru iarnă cuprinde 52 de obiective, iar cele care au termene scadente pînă la data actuală, nu au fost realizate în totalitate. Sunt obiective rămase cu mult în urmă față de termenul de execuție. De pildă, nici pînă acum, nu s-a executat acoperișul la stația de clor. Aici se pune problema unor lucrări de hidroizolații, care, dacă nu se execută acum cît timpul este încă frumos, atunci cînd vor începe ploile, calitatea lucrării respective poate fi periclitată. Deși termenul de execuție a trecut, nici pînă acum nu s-a procurat cantitatea de tablă galvanizată necesară reparării burlanelor de scurgere și de colectare a apelor pluviale. O altă măsură realizată parțial, deși termenul ei de execuție este depășit, o constituie revizuirea canalelor și rigolelor de canalizare din incinta fabricii și protejarea contra înghețului a tuturor hidranților. Mai sunt și alte obiective nerealizate din planul pregătirilor pentru iarnă, deși termenul lor este depășit. Șeful serviciului mecanicșef, tovarășul ing. R. Ingher, a ținut să precizeze că pînă la data de 15 noiembrie, cînd e prevăzută terminarea pregătirilor pentru iarnă, sînt posibilități pentru realizarea întocmai a tuturor obiectivelor propuse. De aceeași părere sîntem și noi, însă numai cu condiția ca termenele de execuție planificate pentru fiecare obiectiv în parte să fie respectate întocmai. Deși planul de măsuri a fost întocmit cu mult timp în urmă, conducerea întreprinderii, comitetul sindicatului nu au analizat sistematic stadiul lucrărilor și în ce măsură cei care răspund de executarea lucrărilor respective respectă termenele stabilite. Tocmai de aceea, se impune un control mai sistematic din partea conducerii întreprinderii, a comitetului sindicatului asupra modului cum se traduce în viață planul de măsuri privind pregătirile pentru iarnă. E necesar ca această problemă deosebit de importantă să nu fie lăsată pe planul doi. Tergiversarea termenelor stabilite la unele obiective conduce, în final, la creșterea volumului lucrărilor neexecutate și, atunci, în graba de a nu ne găsi iarna nepregătiți, o să fie neglijată calitatea lucrărilor respective. O problemă mai dificilă, privind aprovizionarea de iarnă, o constituie pentru fabrică asigurarea stocului de celuloză din rășinoase. In acest sens, cunoscîndu-se greutățile întîmpinate în timpul anului, la aprovizionarea cu celuloză din rășinoase, conducerea fabricii va trebui să ceară din timp sprijinul necesar forului tutelar pentru asigurarea cantității de celuloză necesară producției curente, cît și pentru asigurarea stocului tampon prevăzut pentru perioada de iarnă. S. POPA S Tinerețea — vîrsta unei mari receptivități. (Foto: G. PAPAGHEORGHE) ÎNALTA PREȚUIRE A MUNCII Unanimitate de păreri La redacție, continuă să sosească, zilnic, zeci de scrisori, în legătură cu Hotărîrea C.C. al P.C.R. cu privire la acordarea pensiilor. „Succesele obținute de către oamenii muncii în lupta pentru traducerea în viață a politicii înțelepte a partidului, ne scrie navigatorul S. Marin, au determinat creșterea puterii economice a patriei noastre. Recenta hotărîre reflectă, încă o dată, grija profundă față de om. Desigur, ne spune în continuare tovarășul Marin, eu mai am destui ani pînă voi ieși la pensie, dar aceasta nu mă împiedică să mă gîndesc la ziua de mîine, despre care nu-mi fac nici un fel de griji“. Aceleași cuvinte calde cuprinde și scrisoarea lăcătușului Constantin Stan. După ce ne arată că, peste cîțiva ani, va ieși la pensie, își exprimă deplina mulțumire față de o asemenea hotărîre. „Aș vrea să subliniez faptul că un punct deosebit de bun în hotărîre este și acela care prevede continuitatea în muncă. O asemenea prevedere asigură stabilitatea cadrelor, întărește legătura dintre om și întreprindere, asigură cunoașterea locului de muncă, valorificarea și răspîndirea experienței acumulate, în scopul înfloririi patriei. Și scrisorile tovarășilor Petrescu Dumitru, Nicolae Ștefan și Dumitru Gheorghiu sînt străbătute de aceeași bucurie și satisfacție față de această hotărîre. „Știu, ne declară tovarășul Petrescu, că omul, în regimul nostru, se bucură de o atenție deosebită, din care cauză mi se pare cît se poate de firească măsura luată, măsură ce ne întărește și mai mult convingerea că ziua de mîine ne este asigurată.“ Tovaîn portul Constanța am muncit 38 de ani. O viață de om, aș putea spune: Am avut prilejul să cunosc felul în care se muncea înainte de 23 August 1944 și după 23 August, cînd omul a intrat în drepturile lui. Abia atunci, cînd pe cerul patriei noastre a apărut soarele libertății, mi-am trăit cu adevărat viața. Munca nu mai era o povară, ci o chestiune de onoare. Munceam pentru noi, pentru copiii noștri. De aici, din port, am ieșit la pensie. Și, ca așa după cum precizează și hotărîrea, este rezultatul „creșterii continue a bunăstării celor ce muncesc, ca urmare a sporirii veniturilor, statornicirii unor relații noi de colaborare și întrajutorare reciprocă între oameni în procesul muncii și în viața socială“. „Voi da și eu cu toată inima contribuția care îmi va reveni apoi tot mie“, spune în încheiere tovarășul Gheorghiu. O trăsătură comună a tuturor scrisorilor sosite la redacție pe această temă este aprecierea caldă care se dă actului ce statornicește o măsură plină de uma răsplată pentru munca depusă timp de 38 de ani, am primit o pensie ce îmi permite să-mi trăiesc liniștit bătrînețea, să mă bucur de fericirea celor 4 copii ai mei, toți ajunși bine. Iată, astăzi, însă, că partidul și guvernul vin cu o nouă majorare a pensiilor. Este un fapt semnificativ pentru regimul nostru, regim care are permanent în atenție omul. Gheorghe BELLENIE, pensionar, Constanța rășul Nicolae Șerban ne relatează că este unul dintre oamenii ce nu îndeplinește vechimea. „Am vîrsta aproape de pensionare, dar nu am lucrat decît 15 ani. Hotărîrea vine și în sprijinul nostru, al acelora care nu avem vechimea completă. De aici se vede că nici o categorie de salariați nu a fost dată uitării. Peste cîțiva ani voi ieși la pensie. Și eu ca și ceilalți oameni ai muncii voi primi o sumă ce îmi va permite să am existența asigurată“. Despre semnificația pensiei suplimentare, tovarășul Dumitru Gheorghiu arată că,nism. Răsplata celor 38 de ani Un grup de pensionari ceferiști, petroliști și docheri discută despre noile măsuri privind majorarea pensiilor. (Foto: G. CIOROBEA) Bătrînețe Este greu să redai în scurte cuvinte ceea ce simte inima unui pensionar cînd citește proiectul noii legi de pensii. Mărturisesc că proiectul de lege, privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat și a pensiei suplimentare, a constituit pentru mine, ca și pentru ceilalți oameni ai muncii din țara noastră, o mare bucurie și satisfacție. Noua reglementare, privind acordarea și majorarea pensiilor, este nu numai o expresie a capacității, maturității și clarviziunii cu care partidul examinează fericită problemele economice și sociale de care depind viața și activitatea celor ce participă la progresul și înflorirea României socialiste, ci, în această reglementare, se vădește și profundul umanism ce caracterizează politica partidului și statului nostru, pentru asigurarea unor condiții de viață civilizate și demne celor care, în decursul anilor de muncă, au contribuit cu puterile lor modeste la înflorirea patriei. Vasile CRILOV, profesor pensionar Tulcea AURUL ELEȘTEELOR ...15 septembrie. Această zi a marcat începutul campaniei de pescuit în cele 4 eleștee ale pepinierei piscicole Sarinasuf. Pe luciul de cleștar al celor peste 400 ha de apă a început deci o muncă încordată. Zi și noapte, pescari iscusiți ca Ștefan Bobîrnac cu echipa sa, Gheorghe Rotaru, Ermalai Ivan și Ițco Emilian au vegheat atenți „capcana“ în care crapul de cultură — pește cu mare valoare economică — venea în bancuri de ordinul miilor de kilograme. — Din eleșteul nr. 1 ce se întinde pe 36 ha — ne spunea tov. Constantin Andronescu, șeful secției, pe care l-am întîlnit printre piscicultori — am pescuit cu 50 kg mai mult la ha față de plan. Producția de 1.050 kg realizată la ha este mult superioară celei obținute anul trecut. — Care este secretul acestui succes? — Furajarea rațională cu boabe de porumb, șroturi de floarea-soarelui și îngrășăminte chimice administrate după toate regulile științei, curățarea eleșteelor de vegetație, alimentarea cu apă proaspătă sunt doar cîțiva din factorii care au permis obținerea unei producții de 38 tone pește numai dintr-un eleșteu. Acest lucru constituie o premisă sigură că din cele 4 eleștee vom scoate mai mult de 330 tone peste cît prevede planul nostru. împreună, ne-am deplasat apoi la eleșteul nr. 2. Vasile Damian și Nichita Vasile, doi din fruntașii echipei conduse de Ștefan Bobîrnac, nu pridndeau să scoată cu ciorpacul argintul apelor. Năvodul, instalat la gura de scurgere a eleșteului, era arhiplin. Peste 8.000 kg de crap pentru consum, puiet de crap și crap de reproducție — pește ce ajunge la 8—12 kg — a fost prins în cîteva ore. Ștefan Bobîrnac, cu alți doi pescari, supravegheați de tehnicianul piscicol Mihai Buznea, triau peștele pe categorii. Puietul era așezat în coșuri speciale, după care lua drumul pe conducte metalice, minat de vidul pompelor, spre Lacul Razelm. Și numai în 20 de zile de la începutul pescuitului acest lac a primit în apele sale 15.000—20.000 kg puiet de crap, urmînd ca această cifră să crească încă de două ori, în același timp în halele frigorifice ale I.I.D.P. Tulcea au intrat peste 55.000 kg pește destinat consumului. Aceste cifre au întrupat în ele munca entuziastă a piscicultorilor de aici, priceperea și hărnicia acestor oameni iscusiți, în încheierea vizitei făcute la pepiniera piscicolă Sarinasuf, l-am rugat pe tov. Andronescu să ne spună ce măsuri vor fi întreprinse pentru producția anului viitor. — Paralel cu pescuitul, o echipă de pescari se ocupă de pregătirea bazinului de iernat. Acest bazin are o suprafață de 5,5 ha în care vom introduce la iernat 60 tone de pește reproducător, remonii și puietul necesar populării eleșteelor în anul 1967. în timpul iernii, peștele va fi ocrotit prin aerisirea ce o facem prin copci în caz de îngheț, prin curățarea zăpezii de pe gheața eleșteelor, iar periodic se va face și primenirea apei cu ajutorul motopompelor. Toate aceste măsuri ne vor permite ca în primăvară să avem reproducători puiet viguros, să realizăm o proiducție de peste 400 tone pește în anul viitor. P. BRUCA O nouă construcție în portul Constanța, în apropierea silozurilor, a fost terminată o nouă lucrare din cadrul planului de sistematizare și modernizare a acestuia: construcția unui modern depozit de uleiuri vegetale pentru export. Executanții — întreprinderea de construcții hidrotehnice din localitate și întreprinderea de montaje București din cadrul Ministerului Industriei Chimice — au realizat în termenele stabilite rezervoarele metalice, însumînd o capacitate de 13.000 mc, stația de pompare a produselor, instalația de încălzire pentru asigurarea unei vîscozități normale produselor și pe timp rece, rampa de descărcare a uleiurilor din vagoanele-cisternă, instalațiile de protecție. Prin amplasarea acestui depozit în imediata apropiere a locului de acostare a navelor, se realizează scurtarea timpului de încărcare a uleiurilor vegetale destinate exportului și totodată evitarea pierderilor de produse. ÎN AVANS FAJA DE GRAFIC Harnicii constructori de la întreprinderea de construcții hidrotehnice din Constanța, care execută marile diguri de apărare a noului bazin ce se construiește în portul nostru maritim, au înscris săptămîna aceasta un nou succes pe graficul întrecerii socialiste: atingerea lungimii de 3.200 m la ambele diguri, reprezentînd aproape 60 la sută din lungimea lor totală prevăzută în proiect. De remarcat este faptul că, față de grafic, construcția digurilor se află în avans cu 650 m. Succesul se datorește utilizării întregii capacități a mijloacelor de transport a pietrei atît pe uscat cît și pe apă, a macaralelor, buldozerelor și celorlalte utilaje, precum și aplicării unor metode avansate de lucru în astfel de construcții. în cele 22 de luni de cînd au început aici lucrările, la construcția digurilor s-au folosit mai mult de 2.700.000 tone de piatră, precum și aproape 5.800 de blocuri mari din beton de cîte 20 și 40 tone fiecare. N. SIMION E foarte bine! Mulțumim din inimă partidului pentru că oamenilor grija pe care o poarmuncii ajunși la frumoasa vîrsta a înțelepciunii, cum bine au scris ziarele. Bătrînețea noastră, a tuturor, va fi scutită de orice griji. Peste un an, cînd voi împlini vîrsta, eu voi avea dreptul, conform salariului tarifar, la o pensie de aproape 800 lei, dar ea mai crește prin activitatea neîntreruptă pe care am desfășurat-o peste 40 de ani, mai crește prin contribuția pe care mi-o voi da la fondul pentru pensia suplimentară. Ce mai vorbă, e foarte bine! Vasile VÎLCU, șofer la Trustul gostat Constanța Poduri în timp . Se spune că, în diminețile cu cer înalt și senin, de pe creasta cea mai înaltă a Bucegilor, care poartă numele Omului, se vede săgeata albastră a Dunării plutind către mare. Se mai spune că, odinioară, de pe malul nordic al fluviului, se putea vedea vîrful cutezător al monumentului triumfal de la Adamclisi, operă presupusă a fi fost concepută de vestitul meșter Apollo, dor din Damasc, între zborul lui Icar și acea pasăre măiastră făurită de Brâncuși în aur, primul pod peste Dunăre rămâne, la granița dintre vis și realitate, o imagine tulburătoare din istoria noastră. Arcuirea îndrăzneață a podurilor peste respirația marilor ape a fost unul din visele cele mai frumoase ale omului. Marile ape se integrează istoriei fiecărui popor. Permanența umană fixează de-a lungul fiecărei ape zidirile menite să înfrunte veacurile. Așa a primul pod peste Dunăre, fost de numele căruia se leagă, de astă dată cu certitudine, același Apollodor din Damasc, investit de romani cu conceperea măreței lucrări. Epoca modernă a necesitat făurirea unui alt pod: un pod uriaș, de oțel, care să lege ambele maluri românești. Și meșterul său s-a numit iscusitul inginer român Anghel Saligny. Cine ar putea să calculeze cîte garnituri de tren au trecut peste puntea sclipitoare de metal în cei peste 70 de ani de cînd a fost construit? Valoarea traficului de mărfuri a întruchipat, de-a lungul anilor, evoluția unei țări, de la o țară înrobită capitalului străin, la o țară liberă, ce-și făurește un destin luminos. In țară se înălțau tot mai mindre și mai semețe furnalele Hunedoarei, cupolele uzinelor de la Săvinești sau Roman, transatlanticele blocurilor de oriunde. Dincolo de apele fluviului, la capătul liniilor de fier, în freamătul portului, a crescut neîncetat traficul vapoarelor de marfă. Orașul de lîngă mare a devenit un singur trunchi uriaș, de la Năvodari la Mangalia. Un oraș portuar în continuă dezvoltare, un oraș cu o industrie înfloritoare, un oraș, reședință a unei regiuni cu producții agricole fără precedent, un oraș al turismului intern și internațional; între timp, un alt pod și-a arcuit încrengătura metalică peste apele Dunării, „podul prieteniei“. Și iată că un nou pod își va întinde aripile de metal peste respirația străvechiului fluviu. Va fi un pod cu o șosea rutieră pentru patru culoare de mașini. Datele ultimilor ani înregistrează o creștere uluitoare a traficului pe șoseaua București — Hîrșova. La Giurgeni, erau transportate cu bacul mii de mașini, la debarcaderul de la Vadu Oii. De la Vadu Oii la Giurgeni, alte mii de mașini. Șoseaua către Constanța a devenit în zilele de flux o arteră Piuit solicitată. Noul pod, a cărui construcție a început zilele acestea, va asigura evoluția neîntreruptă a circulației rutiere între cele două maluri românești ale Dunării. G. OCTAVIAN Manifestări cinematografice Luni seară, la mai multe cinematografe din Constanța, au avut loc interesante acțiuni de popularizare a filmelor în premieră. Astfel, în sala cinematografului „Republica“ s-a desfășurat un simpozion despre filmul polonez, înaintea premierei noii producții a studiourilor din R.P. Polonă, „Cenușa“. La cinematograful „Progresul“ a avut loc deschidere festivă la filmul italian „Cele 4 zile ale orașului Neapole“, iar în sala cinematografului „23 August“ a fost organizată o prezentare a filmului sovietic „Acțiunea Zimbru“. In magazinele de confecții ale O. C. L. „Textile-încălțăminte“ din orașul Constanța s-au pus în vînzare, începînd din luna aceasta, confecții pentru sezonul de iarnă.