Dobrogea Nouă, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5746-5769)

1967-02-01 / nr. 5746

Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5746 Miercuri 1 februarie 1967 4 pagini 25 bani CITEVA CONSECINȚE GENERATE DE NERESPECTAREA CONTRACTELOR INTERINTREPRINDERI Este, îndeobște, cunoscut că perfectarea din timp a unor contracte întemeiate, cu ter­mene și clauze precise, contri­buie la îmbunătățirea activită­ții economice a întreprinderi­lor, duce la realizarea în ter­men a planului de investiții, influențează în mod pozitiv rit­mul desfășurării lucrărilor de construcții, contribuie, într-un cuvînt, la reglementarea coo­perării între unități de același gen sau cu caracter diferit. Relații... îndepărtate Nu e vorba de relații între u­­nități distanțate din punct de vedere geografic, ci de nerespec­­tarea contractelor între furnizor și constructor. Un prim exem­plu : Trustul regional de con­strucții locale Dobrogea are de executat, în acest an, un ma­re volum de construcții. Au fost luate toate măsurile pen­tru buna desfășurare a pro­cesului de producție? De la în­ceput, un incident­ constructori­lor le lipsesc 3.000.000 de cără­mizi, fiindcă Sf.N­. Cobadin nu a respectat contractul de livrare a cărămizilor pe 1966. Cerem, în acest sens, părerea tovarășului Gheorghe Topîrceanu, inginerul șef al trustului . — Este adevărat că I.I.L. Co­badin ne pricinuiește mari ne­cazuri. Din cauză că nu și-a făcut planul pe anul trecut, noi vom duce lipsă de cărămidă în primul trimestru al acestui an. Părerea mea este că ar fi nece­sară mai multă seriozitate în perfectarea și respectarea con­tractelor. Practic, aparținem ace­luiași for tutelar. Tocmai de a­­ceea, nu înțeleg de ce, atunci cînd nî s-a dat o repartiție așa de mare către fabrica de cără­midă din Cobadin, n-au fost lua­te și măsurile necesare, pentru ca aceasta să-și realizeze planul de producție. Dar, mai e un as­pect, și anume: calitatea cără­mizii fabricate la Cobadin, lasă mult de dorit. Vom întîmpina, oare, și în acest an aceleași greu­tăți? Cu aceeași întrebare ne-am a­­dresat și noi conducerii I.I.L. Co­badin. Cum, însă, n-am putut in­tra în posesia unui răspuns exact al aceluia care a semnat con­tractul anul trecut (fiindcă aici s-au schimbat vreo trei direc­tori), am solicitat noului direc­tor, tovarășul Iordan Chiriac, să ne împărtășească cîteva din mă­surile ce vor fi luate, în acest an, în vederea reglementării si­tuației : — Deși, în acest an, fabrica de cărămidă are sarcini sporite față de anul trecut, prin măsurile ce se întreprind, avem convingerea că ne vom realiza planul de pro­ducție, deci, ne vom achita și contractele. Iată și cîteva dintre aceste măsuri: s-a trecut la re­pararea cuptoarelor și căptuși­­rea lor cu cărămidă refractară, la mărirea capacității de uscare. Nerespectarea contractelor în­cheiate, însă, atrage după sine greutăți în îndeplinirea sarci­nilor de plan ale întreprinde­rilor. Tocmai de aceea, înde­plinirea sarcinilor contractuale reprezintă o obligație de cea mai mare răspundere. Ancheta făcută de noi la cîteva între­prinderi, pe tema respectării contractelor în anul trecut și situația celor pe anul în curs, a scos la iveală unele aspecte care n-ar fi trebuit să mai existe, prin introducerea gherghefurilor, la extinderea spațiilor de depo­zitare prin construcția a 2 șo­­proane noi și la extinderea capa­cității la alte 4, precum și la e­­xecutarea unui nou racord al li­niei de energie electrică. — La luarea acestor măsuri s-a avut în vederea și îmbună­tățirea calității și transportului cărămizilor ? — Desigur. O realizare de sea­mă este aceea că am depus pen­tru macerat întreaga cantitate de argilă necesară în acest an. Apoi, am organizat cursuri de calificare, transportul cărămizilor se va face prin metoda paleților, pentru a evita rămas restanți cu rebuturile. Am mecanizarea operațiunilor de încărcare în ga­ra Cobadin. Ni s-a promis o ma­cara de 5 tone, dar tocmai în trimestrul doi. Vom face inter- întreprinderea integrată de lină din Constanța, în imagine, șefa secției țesături, ing. Bucur Iuliana, împreună cu contro­lorul tehnic de calitate, Apetre Ana, efectuînd un control al calității țesăturilor crude. Foto : Gh. PAPAGHIîORGHE 1—28 februarie 1967 LUNA CÂRTII LA SATE Luna februarie — bogată în manifestări culturale la sate, ca orice lună de iarnă — înscrie în calendarul ei, și de data a­­ceasta, un eveniment cu deose­bite semnificații: Luna cărții la sate. In fiecare an, această perioa­dă calendaristică consemnează o nouă etapă parcursă de cititorii satelor în drumul lor ascendent către știință, către cultură. Dacă în 1961, în prima ediție, această manifestare își propunea să fie o contribuție la munca culturală în general — acum, la a VII-a edi­ție, ea își propune sarcini mai complexe, de o semnificație mai deosebită, în Dobrogea. Luna cărții la sate are în urmă un palmares bogat. Iată numai cîteva cifre, pe deplin convingătoare în ceea ce privește larga răspîndire cărții în satele regiunii noastre, a numai prin cele 48 de librării, prin raioanele de carte din ma­gazinele mixte și universale,­prin cei peste 200 de difuzori, prin autolibrării și secția „Cartea prin poștă“, în Dobrogea s-au desfă­cut — față de anul 1960 — de 5 ori mai multe cărți în anul 1966; aceasta reprezintă — pen­tru aceeași perioadă — o creș­tere a sumei medii investite în cărți de fiecare locuitor, de la 1,50 lei la circa 7 lei; aproape 30 la sută din totalul populației din mediul rural frecventează biblio­tecile publice și ale așezăminte­lor culturale, împrumutînd, fie­care — în medie — cite 7 cărți. Dacă adăugăm cititorii bibliote­cilor tehnice, bibliotecilor sindi­catelor, școlilor și bibliotecilor mobile (fără să mai spunem că, de regulă, fiecare carte are un circuit mai larg, între membrii familiei, prieteni sau cunoștințe), atunci constatăm o simțitoare ridicare a procentului amintit. Iată, deci, este ceva din ceea ce s-a făcut în ediția anterioară. Astăzi, la toate căminele cultu­rale din regiune, se deschide în cadru festiv o nouă ediție. Ac­țiunile planificate să se realizeze în perioada acestei manifestări se caracterizează prin varietate și multitudine. La ele își vor da concursul scriitori, redactori de la editurile centrale, scriitori și redactori din regiunea Dobrogea, oameni de cultură din întreaga țară. întîlnirile dintre „consumato­rii“ de carte de la sate și cei care au creat sau au îngrijit cărțile citite de aceștia vor a­­vea o triplă utilitate. în primul rînd, cititorii, oamenii muncii de la sate vor putea fi informați mai temeinic asupra planurilor editoriale, vor fi ajutați să înțe­leagă mai profund drumul crea­ției, de la idee pînă la materia­lizarea ei în ceea ce se numește „carte“. In al doilea rînd, re­dactorii editurilor vor putea lua notă asupra cerințelor populației sătești în ceea ce privește fon­dul de carte și vor putea studia la fața locului cele mai recoman­date soluții de punere în con­tact a cititorului cu cartea. Pe de altă parte, pentru creatori, întîlnirile vor constitui noi punți spre înțelegerea mai adîncă modului în care evoluează satul a­românesc și locuitorii lui, în regiunea noastră, asemenea Gheorghe LOTCĂ, șeful serviciului difuzarea cărții, U.R.C.C. Dobrogea (Continuare în pag. a H-a) Lipsurile se pot înlătura nu prin vorbe, ci prin masuri concrete, eficiente Cooperatorii din comuna Ioan Corvin au analizat cu mult spi­rit de răspundere activitatea de anul trecut. S-a desprins, în pri­mul rînd, din darea de seamă, și apoi din cuvîntul participan­ților, că, în sectorul producției vegetale, s-au obținut rezultate bune. Astfel, producția de grîu s-a realizat întocmai, iar la po­rumb, planul de producție a fost depășit cu 320 kg boabe la hectar. Venitul bănesc planificat în sec­torul vegetal a fost depășit cu aproape 500.000 lei. O analiză mai temeinică arată, însă, că chiar în acest sector mai sunt în­semnate rezerve nefolosite. De pildă, brigada I și-a depășit pla­nul de producție la floarea-soa­­relui cu 25 la sută, în timp ce brigada a II-a s-a realizat în proporție de numai 98 la sută. Producția medie de struguri a fost de 6.817 kg la hectar, față de 6.000 kg cit s-a planificat. Dar, în timp ce brigada de la Ioan Corvin a obținut, în medie, 7.100 kg struguri la hectar, echipa de la Caraiman a obținut numai 3.600 kg. S-a prevăzut, în pla­nul de producție pe anul trecut, încorporarea în sol a unei can­tități de 3.000 tone de îngrășă­minte naturale. „Sunt multe re­zerve de îngrășăminte, dar nu ne-am preocupat de administra­rea lor în sol“, spunea Grigore Constantin, președintele C.A.P., în darea de seamă prezentată. Este adevărat. In anul trecut, numai 630 tone de gunoi fer­mentat a fost îngropat în sol o dată cu arătura de bază, adică o cantitate foarte mică. Așadar, iată clte rezerve nefolosite sunt în sectorul vegetal. Multe din­tre ele au fost scoase în evidență cu prilejul dării de seamă. Peste altele s-a trecut, însă, cu prea multă ușurință. Așa este, de pil­dă, cazul cu neajunsurile care se mențin în sectorul zootehnic. O mare parte din critica fă­cută în darea de seamă și cea mai mare parte din autocritica pe care Coman Marinache, vice­președintele cooperativei agricole, și-a făcut-o după aceea, s-au re­ferit la neajunsurile din sectorul zootehnic, în anul trecut, față de venitul planificat, cel realizat din valorificarea producției de la vaci a fost cu 71.360 lei mai mic, oile au dat cu 127.220 lei sub veni­tul bănesc planificat, iar păsă­rile, cu 12.503 lei. Așadar, zoo­tehnia a pierdut la toate speciile. De ce ? Autocritica tovarășului Coman Marinache, care a răs­puns de acest sector, n-a clari­ficat această problemă. Ba, mai mult, unii vorbitori au arătat că vicepreședintele a mai fost cri­ticat, el și-a făcut de mai multe ori autocritica, folosind aceleași cuvinte, dar, din păcate, lucru­rile nu s-au schimbat. Care este N. CONSTANTIN (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarășul Chivu Stoica a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Regatului Greciei La 31 ianuarie, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit pe ambasado­rul extraordinar și plenipoten­țiar al Regatului Greciei, Ioa­­nis Christos Cambiotis, care și-a prezentat scrisorile de a­­creditare. Cu acest prilej, Chivu Stoica și Ioanis Cambiotis au rostit cuvîntări. Intre președintele Consiliu­lui de Stat și ambasadorul Greciei a avut loc apoi o con­vorbire prietenească. La ceremonia­ prezentării scrisorilor­­ de acreditare și la convorbire au participat Gri­gore Geamănu, secretarul Con­siliului de Stat și George Ma­­covescu, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. Ambasadorul Greciei a fost însoțit de membri ai ambasa­dei. (Agerpres) Creșterea continuă a produc­ției agricole vegetale și animale pentru satisfacerea nevoilor eco­nomiei naționale și a membrilor cooperatori constituie una din problemele centrale ale politicii partidului și guvernului nostru, în acest scop, pe lângă complexul de măsuri luate pe linia ajuto­rului ce se acordă de stat coo­perativelor agricole de produc­ție, concretizat în creșterea nu­merică și calitativă a tractoare­lor și mașinilor agricole, asigu­rarea unor cantități tot mai mari de îngrășăminte chimice, asigu­rarea cadrelor de ingineri și teh­nicieni, acordarea de credite și altele, se înscriu și măsurile lua­te pentru găsirea și aplicarea în practică a celor mai corespun­zătoare forme de retribuire a muncii, potrivit principiilor re­partiției socialiste. După cum se știe, pentru con­tribuția adusă, de cooperatori la creșterea producției și a venitu­rilor bănești, retribuirea se face cu zile-muncă. Ziua-muncă este mijlocul de bază prin care sunt retribuiți cooperatorii. Pe lângă aceasta, s-au promovat în ulti­mii ani și forme de retribuire suplimentară. Pînă în anul trecut retribui­rea suplimentară s-a aplicat în­tr-un număr restrîns de coope­rative și numai la anumite cul­turi, în zootehnie aplicîndu-se în și mai mică măsură. în raportul prezentat la ple­nara C.C. al P.C.R. din 11-12 no­iembrie 1965, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „...în stadiul actual de dezvoltare economică și organizatorică a cooperativelor agricole, este necesar și pe de­plin posibil să se generalizeze, alături de retribuirea de bază după zile-muncă, sistemul retri­buirii suplimentare, atît în cul­tura plantelor cît și în creșterea animalelor“. Pe această bază, la Congresul de înființare a Uni­unii Naționale a C.A.P., din 7-9 martie 1966, s-a aprobat noul Statut al cooperativelor agricole de producție care la art. 20 pre­vede acordarea unei retribuiri suplimentare pentru depășirea producției stabilite la începutul anului, formă de cointeresare ca­re face parte integrantă din sis­temul de retribuire a muncii în cooperativele agricole. Rezultatele obținute pînă în Smarandache OPRESCU­, șeful secției plan, organizare și normarea muncii, U.R.C.A.P. Dobrogea (Continuare în pag. a III-a) CONSIDERAȚII PE TEMA Retribuirii suplimentare a cooperatorilor părute. La librăria din comuna Topraisar,­ raionul Negru Vo­dă, după cum se vede, ci­titorii vor să-și îmbogățească cunoștințele și bibliotecile per­sonale cu ultimele noutăți .­­ GARNET COTIDIAN Sortiment de ciment special pentru Porțile de Fier Fabrica de ciment din Med­gidia a produs­­ și livrat pri­mele cantități­­ dintr-un nou sortiment de ciment special, realizat de colectivul de aici. Este vorba de cimentul H.Z. destinat lucrărilor de pe ma­rele șantier hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Prin caracteristicile sale — conținut scăzut de alumi­­nați și căldură de hidratare mică (sub 60 de calorii pe gram) — noul sortiment de ci­ment răspunde pe deplin ce­rințelor speciale de construc­ție ale marelui obiectiv al cin­cinalului de la Porțile de Fier. N. SIMION Dezvoltarea exploatării de argilă de la Mircea Vodă în exploatarea de argile ca­­olinoase de la Mircea Vodă au început pregătirile în vederea executării unor vaste lucrări de dezvoltare și modernizare. Se prevăd dotarea carierelor de la Gherghina și Medgidia cu noi utilaje de mare produc­tivitate, construirea unei re­țele de drumuri, moderniza­rea atelierului de reparații. Astfel, capacitatea de produc­ție a exploatării va crește cu 125.000 tone pe an, în zona in­dustrială a orașului Medgidia se va construi o instalație de măcinare a argilei cu o capaci­tate anuală de 50.000 tone. l.M.U. Medgidia. X­n grup de elevi ai Școlii profesionale ascultînd cu atenție explicațiile dat de rectificatorul Turtoi Vasile.

Next