Dobrogea Nouă, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5746-5769)
1967-02-01 / nr. 5746
Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5746 Miercuri 1 februarie 1967 4 pagini 25 bani CITEVA CONSECINȚE GENERATE DE NERESPECTAREA CONTRACTELOR INTERINTREPRINDERI Este, îndeobște, cunoscut că perfectarea din timp a unor contracte întemeiate, cu termene și clauze precise, contribuie la îmbunătățirea activității economice a întreprinderilor, duce la realizarea în termen a planului de investiții, influențează în mod pozitiv ritmul desfășurării lucrărilor de construcții, contribuie, într-un cuvînt, la reglementarea cooperării între unități de același gen sau cu caracter diferit. Relații... îndepărtate Nu e vorba de relații între unități distanțate din punct de vedere geografic, ci de nerespectarea contractelor între furnizor și constructor. Un prim exemplu : Trustul regional de construcții locale Dobrogea are de executat, în acest an, un mare volum de construcții. Au fost luate toate măsurile pentru buna desfășurare a procesului de producție? De la început, un incident constructorilor le lipsesc 3.000.000 de cărămizi, fiindcă Sf.N. Cobadin nu a respectat contractul de livrare a cărămizilor pe 1966. Cerem, în acest sens, părerea tovarășului Gheorghe Topîrceanu, inginerul șef al trustului . — Este adevărat că I.I.L. Cobadin ne pricinuiește mari necazuri. Din cauză că nu și-a făcut planul pe anul trecut, noi vom duce lipsă de cărămidă în primul trimestru al acestui an. Părerea mea este că ar fi necesară mai multă seriozitate în perfectarea și respectarea contractelor. Practic, aparținem aceluiași for tutelar. Tocmai de aceea, nu înțeleg de ce, atunci cînd nî s-a dat o repartiție așa de mare către fabrica de cărămidă din Cobadin, n-au fost luate și măsurile necesare, pentru ca aceasta să-și realizeze planul de producție. Dar, mai e un aspect, și anume: calitatea cărămizii fabricate la Cobadin, lasă mult de dorit. Vom întîmpina, oare, și în acest an aceleași greutăți? Cu aceeași întrebare ne-am adresat și noi conducerii I.I.L. Cobadin. Cum, însă, n-am putut intra în posesia unui răspuns exact al aceluia care a semnat contractul anul trecut (fiindcă aici s-au schimbat vreo trei directori), am solicitat noului director, tovarășul Iordan Chiriac, să ne împărtășească cîteva din măsurile ce vor fi luate, în acest an, în vederea reglementării situației : — Deși, în acest an, fabrica de cărămidă are sarcini sporite față de anul trecut, prin măsurile ce se întreprind, avem convingerea că ne vom realiza planul de producție, deci, ne vom achita și contractele. Iată și cîteva dintre aceste măsuri: s-a trecut la repararea cuptoarelor și căptușirea lor cu cărămidă refractară, la mărirea capacității de uscare. Nerespectarea contractelor încheiate, însă, atrage după sine greutăți în îndeplinirea sarcinilor de plan ale întreprinderilor. Tocmai de aceea, îndeplinirea sarcinilor contractuale reprezintă o obligație de cea mai mare răspundere. Ancheta făcută de noi la cîteva întreprinderi, pe tema respectării contractelor în anul trecut și situația celor pe anul în curs, a scos la iveală unele aspecte care n-ar fi trebuit să mai existe, prin introducerea gherghefurilor, la extinderea spațiilor de depozitare prin construcția a 2 șoproane noi și la extinderea capacității la alte 4, precum și la executarea unui nou racord al liniei de energie electrică. — La luarea acestor măsuri s-a avut în vederea și îmbunătățirea calității și transportului cărămizilor ? — Desigur. O realizare de seamă este aceea că am depus pentru macerat întreaga cantitate de argilă necesară în acest an. Apoi, am organizat cursuri de calificare, transportul cărămizilor se va face prin metoda paleților, pentru a evita rămas restanți cu rebuturile. Am mecanizarea operațiunilor de încărcare în gara Cobadin. Ni s-a promis o macara de 5 tone, dar tocmai în trimestrul doi. Vom face inter- întreprinderea integrată de lină din Constanța, în imagine, șefa secției țesături, ing. Bucur Iuliana, împreună cu controlorul tehnic de calitate, Apetre Ana, efectuînd un control al calității țesăturilor crude. Foto : Gh. PAPAGHIîORGHE 1—28 februarie 1967 LUNA CÂRTII LA SATE Luna februarie — bogată în manifestări culturale la sate, ca orice lună de iarnă — înscrie în calendarul ei, și de data aceasta, un eveniment cu deosebite semnificații: Luna cărții la sate. In fiecare an, această perioadă calendaristică consemnează o nouă etapă parcursă de cititorii satelor în drumul lor ascendent către știință, către cultură. Dacă în 1961, în prima ediție, această manifestare își propunea să fie o contribuție la munca culturală în general — acum, la a VII-a ediție, ea își propune sarcini mai complexe, de o semnificație mai deosebită, în Dobrogea. Luna cărții la sate are în urmă un palmares bogat. Iată numai cîteva cifre, pe deplin convingătoare în ceea ce privește larga răspîndire cărții în satele regiunii noastre, a numai prin cele 48 de librării, prin raioanele de carte din magazinele mixte și universale,prin cei peste 200 de difuzori, prin autolibrării și secția „Cartea prin poștă“, în Dobrogea s-au desfăcut — față de anul 1960 — de 5 ori mai multe cărți în anul 1966; aceasta reprezintă — pentru aceeași perioadă — o creștere a sumei medii investite în cărți de fiecare locuitor, de la 1,50 lei la circa 7 lei; aproape 30 la sută din totalul populației din mediul rural frecventează bibliotecile publice și ale așezămintelor culturale, împrumutînd, fiecare — în medie — cite 7 cărți. Dacă adăugăm cititorii bibliotecilor tehnice, bibliotecilor sindicatelor, școlilor și bibliotecilor mobile (fără să mai spunem că, de regulă, fiecare carte are un circuit mai larg, între membrii familiei, prieteni sau cunoștințe), atunci constatăm o simțitoare ridicare a procentului amintit. Iată, deci, este ceva din ceea ce s-a făcut în ediția anterioară. Astăzi, la toate căminele culturale din regiune, se deschide în cadru festiv o nouă ediție. Acțiunile planificate să se realizeze în perioada acestei manifestări se caracterizează prin varietate și multitudine. La ele își vor da concursul scriitori, redactori de la editurile centrale, scriitori și redactori din regiunea Dobrogea, oameni de cultură din întreaga țară. întîlnirile dintre „consumatorii“ de carte de la sate și cei care au creat sau au îngrijit cărțile citite de aceștia vor avea o triplă utilitate. în primul rînd, cititorii, oamenii muncii de la sate vor putea fi informați mai temeinic asupra planurilor editoriale, vor fi ajutați să înțeleagă mai profund drumul creației, de la idee pînă la materializarea ei în ceea ce se numește „carte“. In al doilea rînd, redactorii editurilor vor putea lua notă asupra cerințelor populației sătești în ceea ce privește fondul de carte și vor putea studia la fața locului cele mai recomandate soluții de punere în contact a cititorului cu cartea. Pe de altă parte, pentru creatori, întîlnirile vor constitui noi punți spre înțelegerea mai adîncă modului în care evoluează satul aromânesc și locuitorii lui, în regiunea noastră, asemenea Gheorghe LOTCĂ, șeful serviciului difuzarea cărții, U.R.C.C. Dobrogea (Continuare în pag. a H-a) Lipsurile se pot înlătura nu prin vorbe, ci prin masuri concrete, eficiente Cooperatorii din comuna Ioan Corvin au analizat cu mult spirit de răspundere activitatea de anul trecut. S-a desprins, în primul rînd, din darea de seamă, și apoi din cuvîntul participanților, că, în sectorul producției vegetale, s-au obținut rezultate bune. Astfel, producția de grîu s-a realizat întocmai, iar la porumb, planul de producție a fost depășit cu 320 kg boabe la hectar. Venitul bănesc planificat în sectorul vegetal a fost depășit cu aproape 500.000 lei. O analiză mai temeinică arată, însă, că chiar în acest sector mai sunt însemnate rezerve nefolosite. De pildă, brigada I și-a depășit planul de producție la floarea-soarelui cu 25 la sută, în timp ce brigada a II-a s-a realizat în proporție de numai 98 la sută. Producția medie de struguri a fost de 6.817 kg la hectar, față de 6.000 kg cit s-a planificat. Dar, în timp ce brigada de la Ioan Corvin a obținut, în medie, 7.100 kg struguri la hectar, echipa de la Caraiman a obținut numai 3.600 kg. S-a prevăzut, în planul de producție pe anul trecut, încorporarea în sol a unei cantități de 3.000 tone de îngrășăminte naturale. „Sunt multe rezerve de îngrășăminte, dar nu ne-am preocupat de administrarea lor în sol“, spunea Grigore Constantin, președintele C.A.P., în darea de seamă prezentată. Este adevărat. In anul trecut, numai 630 tone de gunoi fermentat a fost îngropat în sol o dată cu arătura de bază, adică o cantitate foarte mică. Așadar, iată clte rezerve nefolosite sunt în sectorul vegetal. Multe dintre ele au fost scoase în evidență cu prilejul dării de seamă. Peste altele s-a trecut, însă, cu prea multă ușurință. Așa este, de pildă, cazul cu neajunsurile care se mențin în sectorul zootehnic. O mare parte din critica făcută în darea de seamă și cea mai mare parte din autocritica pe care Coman Marinache, vicepreședintele cooperativei agricole, și-a făcut-o după aceea, s-au referit la neajunsurile din sectorul zootehnic, în anul trecut, față de venitul planificat, cel realizat din valorificarea producției de la vaci a fost cu 71.360 lei mai mic, oile au dat cu 127.220 lei sub venitul bănesc planificat, iar păsările, cu 12.503 lei. Așadar, zootehnia a pierdut la toate speciile. De ce ? Autocritica tovarășului Coman Marinache, care a răspuns de acest sector, n-a clarificat această problemă. Ba, mai mult, unii vorbitori au arătat că vicepreședintele a mai fost criticat, el și-a făcut de mai multe ori autocritica, folosind aceleași cuvinte, dar, din păcate, lucrurile nu s-au schimbat. Care este N. CONSTANTIN (Continuare în pag. a IlI-a) Primirea de către tovarășul Chivu Stoica a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al Regatului Greciei La 31 ianuarie, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Regatului Greciei, Ioanis Christos Cambiotis, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. Cu acest prilej, Chivu Stoica și Ioanis Cambiotis au rostit cuvîntări. Intre președintele Consiliului de Stat și ambasadorul Greciei a avut loc apoi o convorbire prietenească. La ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare și la convorbire au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Greciei a fost însoțit de membri ai ambasadei. (Agerpres) Creșterea continuă a producției agricole vegetale și animale pentru satisfacerea nevoilor economiei naționale și a membrilor cooperatori constituie una din problemele centrale ale politicii partidului și guvernului nostru, în acest scop, pe lângă complexul de măsuri luate pe linia ajutorului ce se acordă de stat cooperativelor agricole de producție, concretizat în creșterea numerică și calitativă a tractoarelor și mașinilor agricole, asigurarea unor cantități tot mai mari de îngrășăminte chimice, asigurarea cadrelor de ingineri și tehnicieni, acordarea de credite și altele, se înscriu și măsurile luate pentru găsirea și aplicarea în practică a celor mai corespunzătoare forme de retribuire a muncii, potrivit principiilor repartiției socialiste. După cum se știe, pentru contribuția adusă, de cooperatori la creșterea producției și a veniturilor bănești, retribuirea se face cu zile-muncă. Ziua-muncă este mijlocul de bază prin care sunt retribuiți cooperatorii. Pe lângă aceasta, s-au promovat în ultimii ani și forme de retribuire suplimentară. Pînă în anul trecut retribuirea suplimentară s-a aplicat într-un număr restrîns de cooperative și numai la anumite culturi, în zootehnie aplicîndu-se în și mai mică măsură. în raportul prezentat la plenara C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 1965, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „...în stadiul actual de dezvoltare economică și organizatorică a cooperativelor agricole, este necesar și pe deplin posibil să se generalizeze, alături de retribuirea de bază după zile-muncă, sistemul retribuirii suplimentare, atît în cultura plantelor cît și în creșterea animalelor“. Pe această bază, la Congresul de înființare a Uniunii Naționale a C.A.P., din 7-9 martie 1966, s-a aprobat noul Statut al cooperativelor agricole de producție care la art. 20 prevede acordarea unei retribuiri suplimentare pentru depășirea producției stabilite la începutul anului, formă de cointeresare care face parte integrantă din sistemul de retribuire a muncii în cooperativele agricole. Rezultatele obținute pînă în Smarandache OPRESCU, șeful secției plan, organizare și normarea muncii, U.R.C.A.P. Dobrogea (Continuare în pag. a III-a) CONSIDERAȚII PE TEMA Retribuirii suplimentare a cooperatorilor părute. La librăria din comuna Topraisar, raionul Negru Vodă, după cum se vede, cititorii vor să-și îmbogățească cunoștințele și bibliotecile personale cu ultimele noutăți . GARNET COTIDIAN Sortiment de ciment special pentru Porțile de Fier Fabrica de ciment din Medgidia a produs și livrat primele cantități dintr-un nou sortiment de ciment special, realizat de colectivul de aici. Este vorba de cimentul H.Z. destinat lucrărilor de pe marele șantier hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Prin caracteristicile sale — conținut scăzut de aluminați și căldură de hidratare mică (sub 60 de calorii pe gram) — noul sortiment de ciment răspunde pe deplin cerințelor speciale de construcție ale marelui obiectiv al cincinalului de la Porțile de Fier. N. SIMION Dezvoltarea exploatării de argilă de la Mircea Vodă în exploatarea de argile caolinoase de la Mircea Vodă au început pregătirile în vederea executării unor vaste lucrări de dezvoltare și modernizare. Se prevăd dotarea carierelor de la Gherghina și Medgidia cu noi utilaje de mare productivitate, construirea unei rețele de drumuri, modernizarea atelierului de reparații. Astfel, capacitatea de producție a exploatării va crește cu 125.000 tone pe an, în zona industrială a orașului Medgidia se va construi o instalație de măcinare a argilei cu o capacitate anuală de 50.000 tone. l.M.U. Medgidia. Xn grup de elevi ai Școlii profesionale ascultînd cu atenție explicațiile dat de rectificatorul Turtoi Vasile.