Dobrogea Nouă, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5746-5769)

1967-02-23 / nr. 5765

V Pag. a 2-a Hanurile de pregătire teore­tică generală a lectorilor și pro­pagandiștilor urmăresc să îmbine intr-un mod cu­ mai reușit pre­gătirea de specialitate cu cea me­todică. De aceea, se folosesc în pregătirea propagandiștilor for­me mai puțin uzitate în trecut, dar care și-au dovedit pe deplin eficacitatea. Printre acestea se numără referatele, simpozioane­le, dezbaterile pe diferite proble­me economice etc. Aceste forme au fost cu atît mai necesare, cu cit, în prezent, rețeaua învăță­­mîntului de partid este mai va­riată, iar aria problemelor ce se studiază este mai largă. Faptul că mulți dintre lectori și propa­gandiști au studii superioare și o temeinică pregătire politică, că în același timp, nivelul cursanților este în creștere, ge­nerează pretenții sporite. Cerin­ța de a avea lectori și propagan­diști cu un nivel teoretic și cul­tural ridicat, cu o înțelegere lar­gă a evenimentelor, se realizea­ză printr-o susținută muncă de selecționare, dar și printr-o te­meinică pregătire care să-i for­meze ca buni propagandiști. De aceea, considerăm că esențialul in pregătire constă in caracterul ei multilateral și, in același timp, diferențiat. Propagandiștilor care conduc formele de învățămînt în unită­țile din cele două orașe, Medgi­dia și Cernavoda, precum și ce­lor din G.A.S., S.M.T., C.A.P., de la cadrele didactice și altora, pe lingă temele din program, li s-au făcut expuneri ca : „Pozi­ția P.C.R. și a statului nostru în principalele probleme internațio­­­nale actuale“, „Importanța de­clarațiilor de la București cu privire la agresiunea S.U.A. în Vietnam“, „Principalele eveni­mente ale situației internaționa­le“, „Poziția partidului marxist­­leninist față de religie, etc. S-au făcut, de asemenea, expuneri care au ajutat pe propagandiști în cunoașterea unor noțiuni de geografie politică și economică a lumii. O altă formă folosită în cadrul instruirii propagandiștilor este aceea a organizării vizitării unor întreprinderi din orașul Medgidia. Cu prilejul unei ase­menea vizite la I.M.U.M., tova­rășii din conducerea uzinei au vorbit pe larg despre procesul tehnologic al uzinei, despre mo­dul de organizare a muncii, și despre experiența dobîndită în asimilarea diferitelor produse. De asemenea, la fiecare instruire cu propagandiștii. Comitetul ra­ional de partid le cere să infor­meze despre felul cum se des­fășoară învățămîntul de partid în cercurile pe care le conduc, le solicită părerea asupra pro­gramului de instruire, să suge­reze ce probleme ar trebui să se mai discute în afară de lec­țiile din program etc. Totodată, propagandiștii sînt informați cu cele constatate de tovarășii din colectivul cabinetului care au fost trimiși în cercuri și cursuri pentru a ajuta la buna desfășu­rare a învățămîntului de partid. In tot cursul anului de învăță­­mînt s-a folosit metoda ca pro­pagandiștii să pună întrebări a­­supra problemelor mai puțin în­țelese din lecțiile predate, la care li s-a dat răspunsurile corespun­zătoare. La rîndul lor, propagan­diștii au răspuns in cadrul punc­telor de consultații, la întrebă­rile puse de cursanți. In afară de aceste forme, Co­mitetul raional de partid s-a gîn­­dit să organizeze un schimb de experiență cu toți propagandiștii din orașul Medgidia, la punctul de consultații de la I.M.U.M., precum și două simpozioane cu propagandiștii de la orașe și sa­te, acțiune la care au fost atrași un număr de ingineri și specia­liști pentru a prezenta diferite referate pe teme tehnice. In con­tinuare, pentru a se asigura o înaltă calitate pregătirii propa­gandiștilor, vom solicita partici­parea celor mai pregătite cadre , va fi antrenat să-și aducă con­tribuția întreg colectivul de lec­tori ai Comitetului raional de partid. De asemenea, vom an­trena cadre de specialitate, șefii de catedre, consultanții cabine­tului pentru a răspunde la între­bările puse de propagandiști. Toate acestea, vor duce, desigur, la creșterea măiestriei propagan­diștilor. Suntem­ însă convinși că sprijinul propagandiștilor trebuie conceput într-un sens mai larg, că el nu se poate limita la in­struiri, expuneri etc. oricît de bine ar fi organizate acestea. O mare valoare are asistența la fața locului, sprijinul acordat de colectivul larg al cabinetului în desfășurarea procesului de învă­țămînt. Petre DOMAN, director al Cabinetului raional de partid Medgidia In pregătirea propagandiștilor — forme cît mai variate în plină epocă de transfor­mări, condiția socială a omului contemporan s-a schimbat și continuă să se preschimbe cu o permanență demnă de a fi invi­diată de istoria întreagă.­­Nu mai surprinde pe nimeni figura mun­citorului care urmează cursuri de supracalificare profesională, discutînd inteligent și știind să­­­ aprecieze un spectacol artistic, ori persoana savantului deprins cu disciplina unei orchestre sim­fonice. Statisticile vin să consem­neze numărul uriaș — în com­parație cu trecutul — a citito­rilor din biblioteci și a cumpă­rătorilor de carte. Cine a mai auzit pînă nu de mult de uni­versitate populară? Iar pînă aici, omul timpului prezent ajunge îmbrăcîndu-se corect, atent la ți­nu­tă vestimentară, decentă și a­­menajîndu-și cu bun simț casa. în mai toate apartamentele noi în care am intrat, am putut ob­serva grija gustului format pen­tru decorațiunea Interioară, sur­­prinzînd îmbucurător simbioza caldă dintre o mobilă frumoasă și o pictură originală, o repro­ducere de artă de calitate sau un bibelou stilizat. Intr-un cuvînt contemporanul nostru este preo­cupat de a nu exclude esteticul din viața sa socială ori particu­lară, de a îmbina cît mai armo­nios utilul cu plăcutul. Și cum există o străveche vorbă, care afirmă că „tot românul se naște poet“, de ce n-am spune și noi că toate aceste atribute demon­strează o înclinație către artistic a oamenilor din jurul nostru. Pentru satisfacerea imperative­lor de mai sus, statul vine în întîmpinarea consumatorului de cultură materială și spirituală, punindu-i la dispoziție tot ce i­­maginația creatorilor produce mai valoros, mai autentic, prin­tr-o vastă și variată rețea de prezentare și desfacere. Iată, însă, că pe ici, pe colo se pot observa — inconștiente sau nu, n-are importanță — unele a­­terizate la normele estetice­­ ale vieții contemporane. Există încă un șir de ateliere fotografice, mai ales, din cele așezate în peri­metrul epicentric, care și-au făcut o îndeletnicire din a altera bu­nul gust al oamenilor. Faptul se petrece cam așa. Respectivul co­lectiv de fotografi alege unul sau doi lucrători din mijlocul său, pe care îi trimite, de preferință nn, rural, pe biciclete, motorete, motociclete etc. Acești veritabili „comis-voiajori“ bat la porțile oamenilor, oferindu-și serviciile. In ce constă aceste servicii? în a promite cu o elocință nemai­pomenită transformarea unei fo­tografii, cît ar fi ea de uzată, in­tr-un tablou impunător. Apela­rea la amintiri și mai ales la a­­cele amintiri legate de evenimen­te „cruciale“ — botezuri, nunți stagiu militar — este subtil pre­meditată. Se găsesc oameni care acceptă metamorfoza și achitînd un preț îndeobște foarte piperat, încredințează „artistului“ ambu­lant fotografia sau fotografiile desprinse dintr-o ramă dar pitorească, ori scoasă veche, din cine știe ce ungher de cufăr. Fo­tograful își continuă turneul pînă ce își face suma, apoi dispare, ca după un timp oarecare să re­vină la fel, cu o singură deose­bire : are acum rock-sacul plin de truda lui „roditoare“. Bate la aceleași porți și își arată, foin­­du-se in pene, opera creată a­­proape din nimic. Plăcîndu-i sau nu, omul care a plătit trebuie să primească tabloul, chit că de cele mai multe ori nu se recunoaște nici ca înfățișare, nici ca îmbră­căminte, nici ca nimic. Căci, pentru a-și motiva calitatea de „artist creator“, „artistul“ a su­lemenit buzele și obrajii cu car­min, iar sumanul și olarii i-a schimbat imaginativ pe un veri­tabil costum de ceremonie, obli­gatoriu de culoare închisă și cu revere de smoking. Iar bietul în­șelat se mai trezește și cu un papion strîmb prins sub bărbie, pe nodul lui Adam, ce n-a purtat niciodată în viața lui. Și fotogra­ful pleacă mai departe. Intr-un mare oraș al țării — Constanța — actul de vulgariza­re citadină se consumă și altfel. Pornind probabil de la observa­ția că un anumit gen de picturi — țigăncile cu sini devoranți, pipă și cărți de ghicit, scenele pseudo-mitologice, naturile moarte strident-colorate — au un facil și oarecare succes prin tîr­­guri, conducerea unei cooperati­ve meșteșugărești a hotărît lan­sarea afacerii pe scară mare și... oficială. Și a deschis în centrul orașului, pe principala arteră co­mercială, un magazin pe care l-a intitulat frumos „Atelier de pic­tură“. Iar în fundul obscur al localului de loc aspectuos, s-au a­­dunat cîțiva zugravi și vopsitori numiți peste noapte „pictori“, cu sarcina precisă de a executa la comandă sau nu inepțiile po­licrome cu subiectele amintite mai sus. Nu știu cîți cumpărători calcă zilnic pragul unei prăvălii care subzistă din comercializarea unor calamități a prostului gust, dar probabil că sunt cîțiva lip­siți de elementarul simț al ter­menului de comparație, o dată ce obloanele acestei prăvălii se ri­dică în fiecare dimineață, de mai mult timp încoace. Din dorința de a nu mă re­peta, opresc aici comentariul pe marginea acestor flagrante pre­zențe vulgarizatoare a frumosu­lui cotidian, a simțului estetic atît de necesar societății în care trăim. Sper totuși că acei care răspund de asemenea false uni­tăți, în care unii indivizi își cîștigă la modul facil exis­tența, vor realiza inoportuni­tatea, inadvertența lor. Un cu­vînt de spus îl pot avea sfatu­rile populare, casele și uniunile de creație, și în primul rînd o­­pinia publică din ce în ce mai refractară la o absență a bunului gust. Boris DUNÃREANU, medic HC O U II­I Pledoarie împotriva unui act de vulgarizare COMBATEREA COROZIUNII cale principală de economisire a metalului (Urmare din pag. s­­ cidă cu crom și siliciu din ca­re s-au executat și funcțio­nează cu bune rezultate, pom­pele pentru acid sulfuric, con­ducte de transport a acizilor, ventile și alte armături. Tot pentru protejarea metalului împotriva coroziunii s-a expe­rimentat și s-a trecut la pro­tejarea cu straturi de bachelită a rotorilor de la pompele pen­tru circulația acizilor. Noul procedeu este în curs de extin­dere și la utilaje de transport și de depozitare a acizilor, de unde vom sconta pe obținerea unei importante economii de oțel carbon, oțeluri speciale, precum și pe economii de pro­file și laminate. O altă preocupare a colecti­vului nostru de muncă este și aceea de a recondiționa piese de schimb prin sudura electri­că, în special, la uriașele ecrane de țevi pentru recupe­rarea căldurii de ardere a pi­ritelor, obținîndu-se în felul acesta o prelungire a ciclului de funcționare de peste 5 ori față de cel planificat, iar eco­nomiile ce se vor obține de la cele 8 fascicole de țevi mon­tate în instalație se vor ridica numai într-un singur an la peste 25 tone de țeavă de con­strucții. In perioada actuală, cînd tehnica modernă pune tot mai mult în fața noastră problema folosirii materialelor rezistente la atacurile corosive și cînd economisirea metalului a că­pătat un caracter general, co­lectivului nostru de muncă îi revine sarcina să-și intensifice eforturile pentru combaterea coroziunii. Cu rezultatele obți­nute pînă acum desigur că nu ne putem declara mulțumiți. Tocmai de aceea, pe baza ex­perienței dobîndite, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra extinderii protecțiilor antico­­rosive prin bachelitizarea și metalizarea cu aluminiu a unor piese și subansamble care sunt supuse unor agenți corosivi puternici. De asemenea, Va tre­bui să trecem la emailării conductelor extinderea folosite la circulația acizilor, sau la în­locuirea lor cu conducte din mase plastice, reușind în felul acesta să ne aducem contribu­ția la economisirea unor can­tități sporite de metal care, în final, va influența pozitiv asupra reducerii prețului de cost al produselor realizate de uzina noastră. I J I­I l I­I­I 1 Noutăți pe meridianele globului IMOBIL ORIGINAL Orb și totuși. Savantul sovietic dr. Vladi­mir Mincin, în vîrstă de 36 de ani, orb din naștere, a rezol­vat problema complexă a cal­culării cu precizie a orbitei corpurilor cerești artificiale. Tînărul savant efectuează cal­culele matematice cu ajutorul unui aritmometru special pe a cărui claviatură cifrele sunt în relief. El scrie după sistemul Braille (alfabet pentru orbi). Acest alfabet nu are însă sem­nele necesare calculelor mate­matice, chimice și fizice. De elaborarea acestora se ocupă în prezent o comisie unională, în cadrul căreia Mincin se o­­cupă de stabilirea semnelor matematice. Savantul vorbește curent limbile franceză, engle­ză și germană. Unul din imobilele cele mai originale din Paris este în curs de construcție pe strada Rochechouart. Este vorba de o clădire cu 10 nive­luri, care cuprinde 55 apartamente cu tot confortul, dispu­­nînd fiecare de o boxă pentru mașină. Originalitatea con­strucției rezidă în faptul că locatarii primelor șase nive­luri vor avea boxa lor individuală chiar la etajul lor. Această formulă neuzuală a fost gă­sită deoarece con­strucția imobilului a fost începută în le­gătură c­u transfor­marea și mărirea u­­nui mare garaj în­vecinat ; boxele lo­catarilor, în loc să fie construite în sub­solul clădirii — ceea ce nu era, de altfel, posibil — au fost construite pe șase niveluri, chiar în spatele apartamen­telor, mașinile ajun­­gând aici prin folo­sirea rampelor gara­jului vecin. ACHIZIȚIE Galeria națională de artă din S.U.A. a anunțat că a achiziționat, la un preț care depășește suma de 5 mi­lioane de dolari, tabloul lui Leonardo da Vinci „Portretul Ginevrei de Benei“. Creat în jurul anului 1480, el a aparținut în ultima vreme prin­țului Franz Josef de Liechtenstein, posesorul uneia din cele mai valo­roase colecții de artă la ora actuală. „Portretul Ginevrei de Benei“ este prima operă a pictorului florentin care ia drumul unei colecții din afara Europei. SPANIA. — Meci de fotbal între femei măritate și nemă­­ritate, jucat la Elvina, în portul spaniol La Coruna. Femeile ne­măritate au cîștigat cu scorul de 4—1. După meci cele două­ echipe s-au întîlnit la un dineu. In foto : Mijlocașul centru al echipei femeilor măritate salvînd o situație periculoasă. Manuscrise ale lui Leonardo da Vinci Universitatea din Massachu­setts a anunțat descoperirea, la Biblioteca națională din Ma­drid, a două manuscrise ale lui Leonardo da Vinci, cuprinzînd 100 de pagini de note scrise invers (descifrabile într-o o­­glindă) și 200 planuri de ele­mente arhitecturale, aparate mecanice și mașini zburătoare. Manuscrisele, a căror exis­tență era cunoscută, dar fuse­seră pierdute spre sfîrșitul se­colului al XVIII-lea, au fost regăsite de Jules Picou­s, pro­fesor de limbi romanice la U­­niversitatea Amherst. Manu­scrisele au fost recent autenti­ficate de expertul Ladislas Reti. Prof. Piccu­s și Reti au decla­rat, în cadrul unei conferințe de presă, că manuscrisele da­tează dintr-o perioadă situată între anii 1491 și 1505. Ele con­țin invenții, ca de pildă, lanțul de bicicletă, care nu au fost a­­tribuite niciodată lui Leonar­do da Vinci. I opocrit Farul — Dobrudjen-! Tolbuhin 3-2 (0-2) Intîlnirea amicală de ieri “ dintre Farul și oaspeții din I­­. P. Bulgaria nu a satisfăcut­­ întru totul exigențele iubitori­­­­lor de fotbal. Nemulțumirea­­ celor mai mulți spectatori a­­ fost cauzată de evoluția lamen­­­­tabilă a echipei gazdă, excep­­tîndu-i pe Koszka și Tufan, mai ales în prima repriză cînd a și fost condusă cu scorul de 2—0 prin punctele marcate de cele două extreme ale echipei oaspete, respectiv Monolov în minutul 18 și Atanasov II în minutul 40. Echipierii bulgari, toți bine legați, au practicat un joc atletic, în limitele spor­tivității și au inițiat dese ata­curi in viteză, schimbînd jocul uimitor de repede de pe o ex­tremă pe alta. Jucătorii Faru­lui au acționat la întimplare, apărarea a fost penetrabilă, iar atacanții au înghesuit jocul pe centru. In partea a doua, aspectul jocului s-a schimbat. Cei care au început să stăpînească te­renul au fost echipierii Faru­lui, iar golul impecabil înscris de Antonescu a dat un plus de vitalitate întregii echipe. Ju­­cîndu-se acum mai mult extre­mele, atacurile celor de la Fa­rul devin mai insistente și poarta oaspeților este supusă unui permanent pericol. în mi­nutul 70 Kalló, dintr-o lovitu­ră de colț, cu concursul funda­șului bulgar Țonev aduce ega­­larea, ca apoi, 8 minute mai târziu, același Kalló, printr-un șut fulgerător să pecetluiască victoria constănțenilor. Arbitrul Stavru Nicolau condus cu competență forma­a­țiile: Farul, Uțu, Pleșa (Georges­­cu), Tîlvescu, Mareș, Georgescu (Dumbravă), Koszka, Antones­cu, Caraman (Ologu), Zamfir (Caraman), Tufan, Kalló, Dobrudjea: Atanasov I (Vla­dimirov), Dobrev, Tonev, Pe­­nev, Kirof, Velicov, Atanasov II, Nicolov, Gospodinov (Cio­­banov), Monolov.' DOBROGE/1 NOUA nr 5765 ca ißoi palm fi cumpătate din magazinele cooperatorilo­r de consum de la 'Sate întreprinderea regională de gospodărie comunala MEDGIDIA EXECUTĂ: TRil­îSPORTiff 1 CD & l;en­ Gv JRÄ-AurobÜhu­­ și j v AUTOCAMIOANELE ÎNTREPRINDERII.­ Joi 23 februarie 1967 CONSTANȚA NU SUNT DEMN DE TINE, la „Republica“ (orele: 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21); EL GRECO, la „Popular“ (orele: 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21); CEI ȘAPTE DIN TEBA, la „Pro­gresul“ (orele: 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21); LAGUNA DORINȚELOR, la „23 August“ (orele: 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21); COLIBA UNCHIU­LUI TOM, la „Tineretului“ (ore­le: 10 — 12,45 — 15,30 — 18,15 — 21); MUNCILE LUI HERCU­­LE, la „Bulevard“ (orele: 15 — 17 — 19 — 21). LITORAL GOLGOTA, la „Farul“ Manga­lia; FANTOMAS SE DEZLĂN­ȚUIE, la „Lumina“ Techirghiol; TUNELUL, la Eforie-Sud. TULCEA OMUL DIN RIO, la „7 Noiem­brie“; MONDO­CANE (2 serii), la „Popular“; FALSTAFF, la Casa de cultură. REGIUNE CEI 7. DIN TEBA, la „Dobro­gea“ Medgidia; FANTOMELE SE GRĂBESC, la „Republica“ Cernavoda; BARBĂ ROȘIE (2 serii), la Hîrșova; FANFAN LA TULIPE, la „30 Decembrie“ Ba­­badag; NOTRE DAME DE PA­RIS, la „Lumina“ Negru Vodă; VREMEA ZĂPEZILOR, la „Re­publica“ Măcin; ANGELICA; MARCHIZA ÎNGERILOR, la „1 Mai“ Băneasa. U.B.C.M. DOBROGEA Constanța ANGAJEAZĂ: — REVIZORI CONTABILI, — MERCEOLOGI, cu îndeplinirea condițiilor de studii și stagiu prevăzute de nomenclator. Cei interesați se vor adre­sa serviciului cadre-învăță­­mînt din Constanța, b-dul Tomis nr. 101, telefon 14.77.

Next