Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)

1967-04-20 / nr. 5813

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional­­ Anul XX nr. 58131 Joi 20 aprilie 1967 4 pagini 25 bani “ Vizita delegației de partid și guvernamentale a R.P. Bulgaria ÎN REGIUNEA ARGEȘ Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, au ple­cat miercuri dimineața într-o că­lătorie prin țară. • t înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu-Mizil, Mihai Dalea și Ion Bel­­dean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetă­țeni. Ei flutură în adierea vîntu­­lui primăvăratec stegulețe, bu­chete de flori, crenguțe înflorite. Se aud aclamații și urări în cin­stea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socialismului și păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hota­rul regiunii Argeș, coloana mași­nilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani coope­ratori călări, îmbrăcați în costu­me naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obi­ecte din­­ ceramică, ploști încrus­tate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîm­pinați de tovarășii Petre Dumi­nică, prim-secretar al Comi­tetului regional Argeș al P.C.R., Constan­tin Sandu, președintele Sfatului popular regional, de alți repre­zentanți ai organelor locale de partid și de stat, de numeroși ce­tățeni. Potrivit tradiției, soții E­­caterina și Alexandru Ciucă, coo­peratori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradițio­nali pîine și sare; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploș­­­tile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu bra­țele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Gă­­ești. Oaspeții sunt salutați de pri­mul secretar­ al Comitetului ra­ional de partid, Ion Radu, de președintele Sfatului popular ra­ional, Nicolae Petcu, și de popu­lația orașului, care fac oaspeți­lor o caldă primire, își iau zbo­rul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împo­dobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos ce­le mai frumoase covoare con­fecționate de meșteșugarii lo­cali, iar în apropierea șose­lei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni, și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și o­­biecte de artizanat care oglin­desc bogăția și varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, și expoziții d­le produ­se'd‘groasi'­‘ mentare. Tovarășul Todor Jiv­kov și Ceilalți membri ai delega­ției au privit cu mult interes a­­ceste expoziții. La Topoloveni to­varășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o ho­­ră în centrul comunei, în cânte­cele corurilor reunite din Leor­­deni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îmbră­cat în vestminte de sărbătoare, orașul este străbătut de freamă­tul mulțimii venite pe străzi în ciuda ploii, in întîmpinarea con­ducătorilor de partid și de stat bul­gari și români. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scri­se urările: „Bine ați venit, dragi 51 oaspeți!“, „Salut frățesc poporu­­l lui bulgar!“, „Trăiască unitatea­­ țărilor socialiste!“, „Trăiască u­­­­nitatea mișcării comuniste și­­­­ muncitorești internaționale!“. Mii­­ și mii de locuitori, aflați pe stră­­­­zile orașului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid­­­­ și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea­­ prieteniei de nezdruncinat din­tre cele două popoare vecine și­­ prietene, urări de „bun venit“ a­,­­­dresate conducătorilor celor doua țări și partide, se flutură stegu­­­­lețe și buchete de flori.­­ Tovarășii Todor Jivkov și Ni­­­­colae Ceaușescu, dintr-o mașină­­ deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac semne prietenești­­ locuitorilor orașului Pitești, care i, au făcut o caldă și entuziastă " primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fața sediului Comitetului re­gional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oas­peți sînt întîmpinați de membrii Biroului Comitetului regional Argeș al P.C.R., de reprezentanți ai organelor locale de stat și ai organizațiilor de masă.­­ Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ovații apariția tribună a conducătorilor de par­la­tid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică,­­ prim-secretar al Comitetului re­­­­gional de partid Argeș, rostește­­ un cuvînt de bun sosit. I In aplauzele mulțimii ia cu­­vîntul tovarășul Pencio Kuba­­cinski, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri. . După miting a avut loc o în­­tîlnire cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de (Continuare in pag. a III-a) ÎN REGIUNEA OLTENIA La intrarea pe meleagurile re­giunii Oltenia,­după trecerea Ol­tului, în dreptul pădurii Sarului, se înalță, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe­­ fetîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuși, îmbrăcat în ghirlande verzi, a­­cest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română și bulgara. O originală scoarță oltenească alcătuită din flori — este aș­ternută în calea oaspeților. Ves­tiții călușari din Dobrun-Osica încing un voinicesc joc din bă­­trâni, grăitoare manifestare a vir­tuozității artiștilor populari ai a­­cestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și a celor­lalți conducători de partid și de stat bulgari și români au venit tovarășii Ion Stănescu, prim-se­cretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Pa­loș, președintele comitetului­ e­­xecutiv al Sfatului popular re­gional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor obștești. Țărani din partea locului, îm­brăcați în pitorești costume populare, oferă oaspeților tradi­ționala pîine și sare, prețuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al Comitetului regional de partid rostește un cuvînt de bun sosit. Răsună ova­ții, urări pentru prietenia din­tre cele două popoare. Tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prietenești ovațiilor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, coloana de mașini se îndreaptă­­ spre Craiova, străbătând mindre și­­ bogate așezări, împodobite săr­bătorește. Marile clădiri, din cărămidă roșie, oțel și sticlă ale uzinelor „Electroputere“, profilate la­ ori­zont, anunță intrarea în orașul reședință al regiunii. Marea uzină craioveană își în­­tîmpină oaspeții cu pulsul febril al muncii. Vuietul uzinei este a­­coperit, în aceste clipe, de ova­țiile cu care oaspeți dragi sunt salutați de mii de muncitori. Sunt de față Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de con­ducere al uzinei. In aplauzele ce­lor prezenți, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fa­brica de aparataj de înaltă ten­siune, în fața machetei, directo­­rul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbește oaspeților des­pre realizările și preocupările muncitorilor din această uzină — deținători pentru a patra oară consecutiv al Steagului roșu de fruntașă pe țară în ramura elec­trotehnică — care au acumulat în acești ani o bogată experien­ță, făurind o gamă largă de mo­toare și­­ aparate electrice : apa­rataj de înaltă tensiune, transfor­matoare de forță, mașini electrice rotative, locomotive Diesel-elec­­trice și locomotive electrice, pro­duse de calitate superioară care satisfac cerințele economiei na­ționale și care sunt exporta­te în­­tr-un număr important de țări din trei continente. Sunt­ prezen­tate apoi aspecte ale dezvoltării întreprinderii în cincinal, în lu­mina documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Noile construcții au și început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe mașini sînt arborate stegulețe cu culo­rile drapelelor celor două țări și de partid. Străbătînd marile hale, oaspeții și gazdele lor își (Continuare în pag. a III-a) I I I -Cum întîmpinați 1 Mai ? -Prin muncă însuflețită întrebare firească, răspun­suri pe măsura conștiinței so­cialiste. Această investigație am făcut-o cu ajutorul cores­pondenților noștri voluntari. Să le dăm cuvîntul: CONSTANȚA. Complex C.F.R. Transmite Ion Tămîia­­nu. Muncitorii­ de la calea fe­rată sînt în plin efort creator. Apropierea sărbătorii zilei de 1 Mai ne însuflețește pe fieca­re, iar rezultatele ne umplu inimile­­ de bucurie. Cîteva din­­ succesele noastre : la depoul C.F.R., pînă în prezent, consu­­­­mul specific de combustibil con­­­­venționat a fost redus cu 9,76 la sută, realizîndu-se astfel o economie de 2.237 de tone. In același timp, prețul de cost în­registrează o scădere de 1,05 la sută. Productivitatea, pe sa­lariat, a crescut cu 4,46 la su­­­­tă. La Atelierele de zonă C.F.R. Palas pînă la ora actu­ală, s-au înscris la prețul de cost economic în valoare de 96.426 lei. HIRȘOVA. Ne transmite Geo Vlad. Intr-o discuție recen­tă, tovarășul Constantin Ber­bec, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc, ne-a relatat că, în ultimele 3 duminici, în­ orașul Hîrșova, au fost organi­zate­­ acțiuni de muncă patrio­tică, la care au participat a­­proape toți locuitorii orașului. Ce s-a realizat? Intîi, parcul de joacă pentru copii, intrat deja în viața cotidiană a mici­lor locuitori. Parcul cuprinde 2 carusele, 4 balansoare, 2 lea­găne, spații verzi și altele. Tot cu acest prilej, s-au reamena­­jat, spațiile verzi din portul Hîrșova, a fost curățită ceta­tea Carsium și, de asemenea, spațiile verzi de la cvartalele de blocuri cu 68 de apartamen­te, date în folosință anul aces­ta. O nouă realizare este ame­najarea bazei sportive,­­s-au văruit împrejmuirile unde s-au plantat pomi. Cîteva ci­și­fre, acum, s-au realizat circa 1.150 ore de muncă patriotică, în care timp s-au plantat 60.000 de pansele, 5.000 de tran­dafiri, 300 de pomi ornamen­tali. Delegația Partidului Comunist Marocan a părăsit Capitala Miercuri după-amiază a pără­sit Capitala delegația Partidului Comunist Marocan, condusă de tovarășul An­­kata, secretar ge­neral al C.C. al P. C. Marocan care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită priete­nească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, au fost prezenți tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Illie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de sec­ție la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. I ANCHETA Dezvolta și REDACȚIEI averea obștească pe măsura posibilităților? Experiența practică a multor coope­rative agricole a demonstrat, cu fapte convingătoare, că puterea economică a unei unități este determinată, în pri­mul rînd, de valoarea averii obștești. Deși numărul cooperativelor agricole care acordă o mare grijă dezvoltării și apărării averii obștești este predomi­nant, am întîlnit, în ancheta organizată, și fapte care dovedesc că în unele locuri se irosesc fondurile, se confun­dă uneori termenul „averea noastră", crezîndu-se că, în acest caz, oricine își poate permite să o diminueze, să o ri­sipească. Iată cîteva din concluziile desprinse cu prilejul anchetei : A privi în perspectivă, iată secretul — Exista la noi în coopera­tivă — arăta OPREA NEA­­GU, președintele cooperativei agricole din Satu Nou, în pri­mii ani după cooperativizare, și astfel de păreri la unii coo­peratori­: „Ce cîștigăm într-un an, împărțim tot la ziua-mun­­că“. La început, oamenii erau bucuroși, dar iată că ulterior ne-am dat seama că nu-i bine cum procedăm. Ne trebuiau în­grășăminte chimice, voiam să ne mărim șeptelul, să ridicăm noi construcții și n-aveam fon­duri. — Și cum ați ajuns la ideea că se impune ca o necesitate de prim ordin dezvoltarea continuă a a­­verii obștești ? — Am vizitat cîteva coope­rative agricole care nu proce­dau ca noi, alocînd, an de an, sume însemnate la fondul de acumulare și dezvoltîndu-și ra­murile ce găseau condiții op­time. Am explicat, apoi, tutu­ror cooperatorilor, pe bază de fapte și calcule, ce înseamnă să te gîndești și la ziua de mîine. Am trecut hotărîți — treptat — la dezvoltarea a­­verii obștești. Cu banii alo­cați, am cumpărat îngrășă­minte, agregate pentru irigat, am extins suprafața în cadrul sistemului de irigații, am ridi­cat construcții trainice. Urma­rea acestor măsuri, am reali­­zat producții mari, chiar și în anii mai puțin prielnici. Va­loarea zilei-muncă a cunoscut, de asemenea, o puternică în­viorare. — Ne-ați putea demon­stra­ cu cîteva fapte con­crete, care a fost preocu­parea consiliului de condu­cere în problema pusă în discuție ? — Da ! Anul trecut, de pil­dă, ne-am depășit venitul pla­nificat cu mai bine de un­ milion de lei. In planul de produc­ție, ne prevăzusem să alocăm, la fondul de acumulare, 800.000 lei. Cooperatorii au propus, de data aceasta, să alocăm sume mai mari la fondul de acumu­lare, avînd în vedere depăși­rea veniturilor și faptul că, în anii ce vor urma, sarcinile de producție vor fi tot mai în­semnate. Astfel, suma alocată a fost cu 650.000 lei mai mare, reușind să ne procurăm noi a­­gregate de irigat, să introdu­cem apă în zootehnie, să du­blăm cantitatea de îngrășă­minte chimice ce ne-o prevă­zusem în plan. Și cu toate a­­cestea, ne-au rămas bani să dăm și la ziua-muncă (36 lei, față de 30 cit stabilisem ini­țial). * —■ Și în cadrul raionului nostru — arăta ing. CORNEL ANGHEL, vicepreședinte la Uniunea cooperatistă Negru Vodă — s-a observat, anul tre­cut, o mai mare preocupare pentru întărirea economică a cooperativelor agricole. .Suma alocată, anul trecut, la fondul de acumulare, depășește 57 milioane lei, adică un procent de 21 la sută. Avem coopera­tive puternice, cum sînt: Chirnogeni, Pecineaga, Coba­­din, Comana. Nu întîmplă­­tor, aici, producțiile ce se ob­țin sînt cele mai mari, valoa­rea zilei-muncă, în creștere de la un an la altul. E drept, a­­vem și cazuri cînd unele con­silii de conducere, așa cum sunt cele din 2 Mai și Ne­grești, n-au cheltuit sumele alocate pentru investiții, dîn­­du-le o altă întrebuințare. Comparând rezultatele econo­mice ale acestor unități cu al­tele, care au procedat cu simț gospodăresc la folosirea fondu­rilor, constau­ imediat conse­cințele acestei practici. Fapte interesante au reieșit și din discuția purtată la Uni­unea cooperatistă a raionului­­ Ștefan MIHAI (Continuare în pag. a III-a) Ștergeți patina uniformității de pe fața restaurantelor! ÎN CE CONSTĂ PERSONA­LITATEA FIECĂREI UNITĂȚI? Prin materialul de față, ne vom strădui să dăm răspunsul la această întrebare. în treacăt fie spus, uniformitatea existentă nu a avut pînă acum (și nici nu va avea) efecte pozitive în rea­lizarea planului de desfacere­ al fiecărei unități.. Ea a avut, și­ are încă, grave implicații în situa­ția economică a restaurantelor noastre, și, în special, a acelora mari. Când spunem acest lucru, ne referim la vînzările lente care se realizează pe timp de primă­vară, toamnă și iarnă în unitățile respective. Trebuie arătat, însă, că, restaurante ca : „Marea Nea­gră“, „Pescăruș“, braseria „Vic­toria“ și bufetul „Popular“ au făcut primii pași pe calea dife­rențierii, a creării personalității fiecăruia. Cum însă acești pași­­ se fac încă destul de timid. Con­sumatorul localnic sau turist este vitregit de plăcerea de a consu­ma o varietate mai mare de bău­turi sau produse culinare speci­fice regiunii noastre. De ce, de pildă, exemplul bufetului „Popu­lar" nu este extins și-n alte uni­tăți? Aici, de o lună de zile s-a pus în vînzare plăcinta cu carne dobrogeană (șuberek) și de atunci localul este asaltat de consuma­tori, iar vînzările au crescut con­siderabil. Nu sunt posibilități de extindere a inițiativei ? Ba da, dar preocuparea lucrătorilor din comerț mai lasă încă de dorit. După cum poate sesiza oricine, localurile enumerate mai sus sunt situate în centrul orașului, și de aici concluzia că atenția condu­cerii trustului s-a îndreptat nu­mai în această direcție. Bine, dar în rețeaua trustului constănțean sunt 86 de restau­rante și bufete, ele fiind vizitate zilnic de peste 75.000 de consu­matori. Găsesc aceștia o notă a­­parte în fiecare unitate ? Cu pă­rere de rău, trebuie să spunem că, deocamdată, NU. Pornind de la restaurantele de categoria I și încheind cu bufetele periferi­ce, vom constata că pe listele cu „sortimente minimale obligato­rii“ figurează aceleași sortimen­te : Stas. Listele poartă semnătu­ra inginerului D. Ungurean­u, șe­ful serviciului producție din trust. Semnatarul acestora ne a­­sigura că așa trebuie să fie, și că în afara acestor liste, pe rețea se mai găsesc și alte produse. Verificînd această afirmație practic, pe teren, ne-am convins că lucrurile nu stau chiar așa, în special, între bufetele perife­rice există o asemănare perfectă, privind aprovizionarea. Ceea­ ce le deosebește sunt doar... firmele. Bufete pe al căror firmament stă scris „Niculițel“, „Ostrov“, „Ti­miș“ sau „Poarta Albă“, desfac­­ și ele, ca și celelalte, aceleași preparate culinare și aceleași băuturi. E immn­sibil ca intrînd­­ în bufetul „Niculițel“ să nu poți servi un vin din renumitele pod­­­­gorii ale Niculițelului ? Desigur, că nu. Și, totuși, lucrurile așa stau. Ne imaginam că localurile (cel puțin acestea) care poartă denumirile podgoriilor regiunii­­ noastre desfac produse specifice, dar nu este așa. Alte unități, ale căror firme cheamă consumato­rul prin denumirea lor, se gă­sesc în aceeași situație. Șefii u­­nităților respective ne confirmau că consumatorii solicită vinurile respective, dar că de multe ori sunt puși în imposibilitatea de a-i servi după preferințe. Gh­eor­­ghe Fănuță, responsabilul res­taurantului „Modern“, ne spunea că : „Aprovizionarea ar trebui să se facă diferențiat și de aici ar decurge diferențierea între uni­tăți“. Subscriem și noi spuselor tovarășului Fănuță, și comple­tăm că, deocamdată, la acest ca­pitol n-a prea umblat conduce­rea trustului. Un singur exem­plu: „vinul casei“ (fericită denu­mire !) a devenit vinul caselor ; același vin îl consumi la „Dună­rea“, ca și la „Zorile“, la „Mo­dern“, ca și la „Farul“. Aceasta în ce privește băuturile, dar și desfacerea preparatelor culinare suferă de aceeași meteahnă. Du­­­­pă paravanul unui sortiment su­b. CORA (Continuare in pag. a III-a) Aspect din din Negru Vodă, magazinul d­e mobilă al cooperativei de consum Foto : Gh. PAPAGHEORGHE

Next