Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)
1967-04-20 / nr. 5813
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 58131 Joi 20 aprilie 1967 4 pagini 25 bani “ Vizita delegației de partid și guvernamentale a R.P. Bulgaria ÎN REGIUNEA ARGEȘ Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, au plecat miercuri dimineața într-o călătorie prin țară. • t înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea și Ion Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratec stegulețe, buchete de flori, crenguțe înflorite. Se aud aclamații și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socialismului și păcii în lume, înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîmpinați de tovarășii Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele Sfatului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de numeroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționali pîine și sare; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînează frumoasele marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sunt salutați de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de președintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă în dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecționate de meșteșugarii locali, iar în apropierea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni, și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și obiecte de artizanat care oglindesc bogăția și varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, și expoziții dle produse'd‘groasi'‘ mentare. Tovarășul Todor Jivkov și Ceilalți membri ai delegației au privit cu mult interes aceste expoziții. La Topoloveni tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cântecele corurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îmbrăcat în vestminte de sărbătoare, orașul este străbătut de freamătul mulțimii venite pe străzi în ciuda ploii, in întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scrise urările: „Bine ați venit, dragi 51 oaspeți!“, „Salut frățesc poporul lui bulgar!“, „Trăiască unitatea țărilor socialiste!“, „Trăiască unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționale!“. Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine și prietene, urări de „bun venit“ a,dresate conducătorilor celor doua țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu, dintr-o mașină deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac semne prietenești locuitorilor orașului Pitești, care i, au făcut o caldă și entuziastă " primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fața sediului Comitetului regional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți sînt întîmpinați de membrii Biroului Comitetului regional Argeș al P.C.R., de reprezentanți ai organelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ovații apariția tribună a conducătorilor de parlatid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeș, rostește un cuvînt de bun sosit. I In aplauzele mulțimii ia cuvîntul tovarășul Pencio Kubacinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. . După miting a avut loc o întîlnire cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de (Continuare in pag. a III-a) ÎN REGIUNEA OLTENIA La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia,după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sarului, se înalță, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe fetîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite“ a lui Brâncuși, îmbrăcat în ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română și bulgara. O originală scoarță oltenească alcătuită din flori — este așternută în calea oaspeților. Vestiții călușari din Dobrun-Osica încing un voinicesc joc din bătrâni, grăitoare manifestare a virtuozității artiștilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și a celorlalți conducători de partid și de stat bulgari și români au venit tovarășii Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloș, președintele comitetului executiv al Sfatului popular regional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor obștești. Țărani din partea locului, îmbrăcați în pitorești costume populare, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare, prețuitele vinuri ale regiunii, în ulcele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al Comitetului regional de partid rostește un cuvînt de bun sosit. Răsună ovații, urări pentru prietenia dintre cele două popoare. Tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, răspund prin semne prietenești ovațiilor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, coloana de mașini se îndreaptă spre Craiova, străbătând mindre și bogate așezări, împodobite sărbătorește. Marile clădiri, din cărămidă roșie, oțel și sticlă ale uzinelor „Electroputere“, profilate la orizont, anunță intrarea în orașul reședință al regiunii. Marea uzină craioveană își întîmpină oaspeții cu pulsul febril al muncii. Vuietul uzinei este acoperit, în aceste clipe, de ovațiile cu care oaspeți dragi sunt salutați de mii de muncitori. Sunt de față Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de conducere al uzinei. In aplauzele celor prezenți, un grup de tineri oferă buchete de flori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica de aparataj de înaltă tensiune, în fața machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbește oaspeților despre realizările și preocupările muncitorilor din această uzină — deținători pentru a patra oară consecutiv al Steagului roșu de fruntașă pe țară în ramura electrotehnică — care au acumulat în acești ani o bogată experiență, făurind o gamă largă de motoare și aparate electrice : aparataj de înaltă tensiune, transformatoare de forță, mașini electrice rotative, locomotive Diesel-electrice și locomotive electrice, produse de calitate superioară care satisfac cerințele economiei naționale și care sunt exportate într-un număr important de țări din trei continente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dezvoltării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Noile construcții au și început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe mașini sînt arborate stegulețe cu culorile drapelelor celor două țări și de partid. Străbătînd marile hale, oaspeții și gazdele lor își (Continuare în pag. a III-a) I I I -Cum întîmpinați 1 Mai ? -Prin muncă însuflețită întrebare firească, răspunsuri pe măsura conștiinței socialiste. Această investigație am făcut-o cu ajutorul corespondenților noștri voluntari. Să le dăm cuvîntul: CONSTANȚA. Complex C.F.R. Transmite Ion Tămîianu. Muncitorii de la calea ferată sînt în plin efort creator. Apropierea sărbătorii zilei de 1 Mai ne însuflețește pe fiecare, iar rezultatele ne umplu inimile de bucurie. Cîteva din succesele noastre : la depoul C.F.R., pînă în prezent, consumul specific de combustibil convenționat a fost redus cu 9,76 la sută, realizîndu-se astfel o economie de 2.237 de tone. In același timp, prețul de cost înregistrează o scădere de 1,05 la sută. Productivitatea, pe salariat, a crescut cu 4,46 la sută. La Atelierele de zonă C.F.R. Palas pînă la ora actuală, s-au înscris la prețul de cost economic în valoare de 96.426 lei. HIRȘOVA. Ne transmite Geo Vlad. Intr-o discuție recentă, tovarășul Constantin Berbec, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc, ne-a relatat că, în ultimele 3 duminici, în orașul Hîrșova, au fost organizate acțiuni de muncă patriotică, la care au participat aproape toți locuitorii orașului. Ce s-a realizat? Intîi, parcul de joacă pentru copii, intrat deja în viața cotidiană a micilor locuitori. Parcul cuprinde 2 carusele, 4 balansoare, 2 leagăne, spații verzi și altele. Tot cu acest prilej, s-au reamenajat, spațiile verzi din portul Hîrșova, a fost curățită cetatea Carsium și, de asemenea, spațiile verzi de la cvartalele de blocuri cu 68 de apartamente, date în folosință anul acesta. O nouă realizare este amenajarea bazei sportive,s-au văruit împrejmuirile unde s-au plantat pomi. Cîteva cișifre, acum, s-au realizat circa 1.150 ore de muncă patriotică, în care timp s-au plantat 60.000 de pansele, 5.000 de trandafiri, 300 de pomi ornamentali. Delegația Partidului Comunist Marocan a părăsit Capitala Miercuri după-amiază a părăsit Capitala delegația Partidului Comunist Marocan, condusă de tovarășul Ankata, secretar general al C.C. al P. C. Marocan care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită prietenească în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Illie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Patilineț, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., activiști de partid. I ANCHETA Dezvolta și REDACȚIEI averea obștească pe măsura posibilităților? Experiența practică a multor cooperative agricole a demonstrat, cu fapte convingătoare, că puterea economică a unei unități este determinată, în primul rînd, de valoarea averii obștești. Deși numărul cooperativelor agricole care acordă o mare grijă dezvoltării și apărării averii obștești este predominant, am întîlnit, în ancheta organizată, și fapte care dovedesc că în unele locuri se irosesc fondurile, se confundă uneori termenul „averea noastră", crezîndu-se că, în acest caz, oricine își poate permite să o diminueze, să o risipească. Iată cîteva din concluziile desprinse cu prilejul anchetei : A privi în perspectivă, iată secretul — Exista la noi în cooperativă — arăta OPREA NEAGU, președintele cooperativei agricole din Satu Nou, în primii ani după cooperativizare, și astfel de păreri la unii cooperatori: „Ce cîștigăm într-un an, împărțim tot la ziua-muncă“. La început, oamenii erau bucuroși, dar iată că ulterior ne-am dat seama că nu-i bine cum procedăm. Ne trebuiau îngrășăminte chimice, voiam să ne mărim șeptelul, să ridicăm noi construcții și n-aveam fonduri. — Și cum ați ajuns la ideea că se impune ca o necesitate de prim ordin dezvoltarea continuă a averii obștești ? — Am vizitat cîteva cooperative agricole care nu procedau ca noi, alocînd, an de an, sume însemnate la fondul de acumulare și dezvoltîndu-și ramurile ce găseau condiții optime. Am explicat, apoi, tuturor cooperatorilor, pe bază de fapte și calcule, ce înseamnă să te gîndești și la ziua de mîine. Am trecut hotărîți — treptat — la dezvoltarea averii obștești. Cu banii alocați, am cumpărat îngrășăminte, agregate pentru irigat, am extins suprafața în cadrul sistemului de irigații, am ridicat construcții trainice. Urmarea acestor măsuri, am realizat producții mari, chiar și în anii mai puțin prielnici. Valoarea zilei-muncă a cunoscut, de asemenea, o puternică înviorare. — Ne-ați putea demonstra cu cîteva fapte concrete, care a fost preocuparea consiliului de conducere în problema pusă în discuție ? — Da ! Anul trecut, de pildă, ne-am depășit venitul planificat cu mai bine de un milion de lei. In planul de producție, ne prevăzusem să alocăm, la fondul de acumulare, 800.000 lei. Cooperatorii au propus, de data aceasta, să alocăm sume mai mari la fondul de acumulare, avînd în vedere depășirea veniturilor și faptul că, în anii ce vor urma, sarcinile de producție vor fi tot mai însemnate. Astfel, suma alocată a fost cu 650.000 lei mai mare, reușind să ne procurăm noi agregate de irigat, să introducem apă în zootehnie, să dublăm cantitatea de îngrășăminte chimice ce ne-o prevăzusem în plan. Și cu toate acestea, ne-au rămas bani să dăm și la ziua-muncă (36 lei, față de 30 cit stabilisem inițial). * —■ Și în cadrul raionului nostru — arăta ing. CORNEL ANGHEL, vicepreședinte la Uniunea cooperatistă Negru Vodă — s-a observat, anul trecut, o mai mare preocupare pentru întărirea economică a cooperativelor agricole. .Suma alocată, anul trecut, la fondul de acumulare, depășește 57 milioane lei, adică un procent de 21 la sută. Avem cooperative puternice, cum sînt: Chirnogeni, Pecineaga, Cobadin, Comana. Nu întîmplător, aici, producțiile ce se obțin sînt cele mai mari, valoarea zilei-muncă, în creștere de la un an la altul. E drept, avem și cazuri cînd unele consilii de conducere, așa cum sunt cele din 2 Mai și Negrești, n-au cheltuit sumele alocate pentru investiții, dîndu-le o altă întrebuințare. Comparând rezultatele economice ale acestor unități cu altele, care au procedat cu simț gospodăresc la folosirea fondurilor, constau imediat consecințele acestei practici. Fapte interesante au reieșit și din discuția purtată la Uniunea cooperatistă a raionului Ștefan MIHAI (Continuare în pag. a III-a) Ștergeți patina uniformității de pe fața restaurantelor! ÎN CE CONSTĂ PERSONALITATEA FIECĂREI UNITĂȚI? Prin materialul de față, ne vom strădui să dăm răspunsul la această întrebare. în treacăt fie spus, uniformitatea existentă nu a avut pînă acum (și nici nu va avea) efecte pozitive în realizarea planului de desfacere al fiecărei unități.. Ea a avut, și are încă, grave implicații în situația economică a restaurantelor noastre, și, în special, a acelora mari. Când spunem acest lucru, ne referim la vînzările lente care se realizează pe timp de primăvară, toamnă și iarnă în unitățile respective. Trebuie arătat, însă, că, restaurante ca : „Marea Neagră“, „Pescăruș“, braseria „Victoria“ și bufetul „Popular“ au făcut primii pași pe calea diferențierii, a creării personalității fiecăruia. Cum însă acești pași se fac încă destul de timid. Consumatorul localnic sau turist este vitregit de plăcerea de a consuma o varietate mai mare de băuturi sau produse culinare specifice regiunii noastre. De ce, de pildă, exemplul bufetului „Popular" nu este extins și-n alte unități? Aici, de o lună de zile s-a pus în vînzare plăcinta cu carne dobrogeană (șuberek) și de atunci localul este asaltat de consumatori, iar vînzările au crescut considerabil. Nu sunt posibilități de extindere a inițiativei ? Ba da, dar preocuparea lucrătorilor din comerț mai lasă încă de dorit. După cum poate sesiza oricine, localurile enumerate mai sus sunt situate în centrul orașului, și de aici concluzia că atenția conducerii trustului s-a îndreptat numai în această direcție. Bine, dar în rețeaua trustului constănțean sunt 86 de restaurante și bufete, ele fiind vizitate zilnic de peste 75.000 de consumatori. Găsesc aceștia o notă aparte în fiecare unitate ? Cu părere de rău, trebuie să spunem că, deocamdată, NU. Pornind de la restaurantele de categoria I și încheind cu bufetele periferice, vom constata că pe listele cu „sortimente minimale obligatorii“ figurează aceleași sortimente : Stas. Listele poartă semnătura inginerului D. Ungureanu, șeful serviciului producție din trust. Semnatarul acestora ne asigura că așa trebuie să fie, și că în afara acestor liste, pe rețea se mai găsesc și alte produse. Verificînd această afirmație practic, pe teren, ne-am convins că lucrurile nu stau chiar așa, în special, între bufetele periferice există o asemănare perfectă, privind aprovizionarea. Ceea ce le deosebește sunt doar... firmele. Bufete pe al căror firmament stă scris „Niculițel“, „Ostrov“, „Timiș“ sau „Poarta Albă“, desfac și ele, ca și celelalte, aceleași preparate culinare și aceleași băuturi. E immnsibil ca intrînd în bufetul „Niculițel“ să nu poți servi un vin din renumitele podgorii ale Niculițelului ? Desigur, că nu. Și, totuși, lucrurile așa stau. Ne imaginam că localurile (cel puțin acestea) care poartă denumirile podgoriilor regiunii noastre desfac produse specifice, dar nu este așa. Alte unități, ale căror firme cheamă consumatorul prin denumirea lor, se găsesc în aceeași situație. Șefii unităților respective ne confirmau că consumatorii solicită vinurile respective, dar că de multe ori sunt puși în imposibilitatea de a-i servi după preferințe. Gheorghe Fănuță, responsabilul restaurantului „Modern“, ne spunea că : „Aprovizionarea ar trebui să se facă diferențiat și de aici ar decurge diferențierea între unități“. Subscriem și noi spuselor tovarășului Fănuță, și completăm că, deocamdată, la acest capitol n-a prea umblat conducerea trustului. Un singur exemplu: „vinul casei“ (fericită denumire !) a devenit vinul caselor ; același vin îl consumi la „Dunărea“, ca și la „Zorile“, la „Modern“, ca și la „Farul“. Aceasta în ce privește băuturile, dar și desfacerea preparatelor culinare suferă de aceeași meteahnă. După paravanul unui sortiment sub. CORA (Continuare in pag. a III-a) Aspect din din Negru Vodă, magazinul de mobilă al cooperativei de consum Foto : Gh. PAPAGHEORGHE