Dobrogea Nouă, august 1967 (Anul 20, nr. 5900-5924)

1967-08-01 / nr. 5900

} > * PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5900 | Marți 1 august 1967T 4 pagini 25 bani După primul semestru Numai 40 la sută din planul anual de inves­tiții este nesatisfăcător! Intr-un articol publicat în ziarul nostru nr. 5808, din 14 a­­prilie a.c., relatam despre unele deficiente care au determinat nerealizarea unor obiective cu­prinse în planul de investiții de către constructorii șantierului Babadag, aparținînd de Grupul 2 Tulcea al T.R.C.L. Au trecut de atunci peste trei luni de zile. Unele obiective, care erau ră­mase în urmă fată de graficele de execuție, așa cum era cazul cu hala D.C. A. și magazia fito­­sanitară, au fost terminate și puse la dispoziția beneficiarilor. Fo­losindu-se mai bine timpul favorabil din lunile anterioare, pe șantiere s-a lucrat intens, a­­coperindu-se în bună parte ne­­realizările înregistrate la înce­putul anului. O vizită făcută recent la șan­tierul Babadag ne-a convins, însă, că aici mai sînt încă des­tule neajunsuri, că realizările do­­bîndite nu sînt la nivelul cerin­țelor actuale. In cursul primului semestru, nu s-a realizat din pla­nul anual de investiții decit 40 la sută, ceea ce este nesatisfă­cător. Neluînd în considerație a­­cest lucru, tovarășul Tudor Par­ G. KAZALI (Continuare în pag. a III-a) Dantelăria de conducte din Secția moară a întreprinderii de morărit și panificație Do­brogea, pe care o prezentăm în fotografie, arată că „drumul pîinii“ nu-i chiar așa de sim­plu. Tot la această secție sunt și mașinile de prelucrare a grișu­­lui, care produc zilnic 4.000- 5.000 kg de griș. Foto: G. PAPAGHEORGHE In cuprins s AL IV-LEA FESTIVAL DE FOLCLOR SPORT Pag. A II-A COMISIILE PERMA­­NENTE-CENUȘĂRESE. ȚIN PASUL MECANIZATORII TAREA CU DEZVOL­TEHNICII IN AGRICULTURĂ? Pag. A III-a O politică profund umanitară Cu legitimă mîndrie patrioti­că am citit expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al C.C. al P.C.R., rostită la sesiunea Marii Adunări Naționale din 24—27 iulie 1967, cu privire la politica externă a partidului și guvernului nostru, ea întruchipînd aspirațiile pro­funde ale întregului nostru po­por. Expunerea precisă, pătrunsă de o înaltă etică umanitară ara­tă­ scopurile și dimensiunile largi ale politicii noastre interne și internaționale. Citind, te simți pe deplin fericit că faci parte dintr-un popor condus cu atîta înțelepciune de partidul nostru, care nu are alt țel decit asigu­rarea unei vieți tot mai bune și demne națiunii noastre socialiste, pentru a-i asigura un loc de cinste în rîndul națiunilor lumii. Un larg ecou au avut lucrări­le sesiunii și în rîndul persona­lului medico-sanitar. Am simțit cu toții profundul umanism, dra­gostea față de om, de dezvoltarea lui armonioasă, fizică și morală, care emană din politica parti­dului nostru și de care sunt le­gate toate acțiunile pe plan in­tern și extern. . In cadrul preocupărilor inter­ne, partidul a întreprins, între altele, acțiunea susținută de in­troducere a metodelor științifice în conducerea societății, iar po­litica externă a țării noastre este Dr. Ioan ALUPOAIE, director al Spitalului unificat de adulți Constanța (Continuare în pag. a II-a) CARNET COTIDIAN înainte de termen Dintr-o relatare telefonică pri­mită la redacție, am aflat că la Fabrica de ambalaje metalice Constanța, a fost realizat, cu 7 zile înainte de termen, planul pe pri­mele 7 luni. Pînă în prezent, s-au obținut peste sarcinile planificate aproximativ 3.000 de bidoane din tablă galvanizată, 100.000 de cutii de vopsele, 900.000 de capsule pentru flacoanele de penicilină și 500.000 de etichete metalice. Modernizări de utilaje la U.S.A.S. Pe linia organizării științifice a producției și a muncii, la U.S.A.S. Năvodari a început modernizarea turnului de uscare a gazelor de la linia numărul 1, de acid sul­furic, care va asigura o purifi­care avansată a gazelor sulfuroa­se, în vederea eliminării efectului de coroziune. De asemenea, dat fiind faptul că aparatele de contact din ca­drul aceleiași linii nu mai cores­pund actualelor cerințe, s-a luat inițiativa înlocuirii lor cu un alt grup modern. Aceasta va permite obținerea unor economii anuale de peste 2 milioane lei. Concert extraordinar Mîine, la ora 20,30, pe scena Teatrului de vară din Mamaia, are loc un concert extraordinar­­ cu concursul unor cunoscuți so­liști de muzică de operă. Capete de afiș : baritonul NICOLAE HERLEA, Artist al poporului, Laureat al premiului de stat, so­prana MAGDA IANCULESCU și tenorul CORNEL STA­VRU, artiști emeriți, și basul VALENTIN LO­­GHIN, laureat al Festivalului in­ternațional­ă Varșovia 1961. INFORMAȚIE In cadrul marilor aniversări recomandate de către Consiliul Mondial al Păcii și Consiliul Na­țional al Apărării Păcii, în sala Casei prieteniei româno-sovietice din Constanța, s-a desfășurat, ieri seară, o conferință comemo­rativă închinată­ împlinirii a 150 de ani de la nașterea pictorului rus I. K. Aivazovski. Despre via­ța și opera artistului a vorbit Florica Postolache, directoarea Muzeului regional de artă Do­­­brogea. La această manifestare a luat parte F. I. Skadov, consulul ge­neral al U.R.S.S. la Constanța. Adeziune deplină la politica externă a partidului și guvernului nostru Răspunsul tinerei generații împreună cu cei peste 500 de tineri muncitori, ingineri, tehni­cieni și funcționari ce-și desfă­șoară activitatea în cadrul uni­tăților C.F.R. din Constanța, am urmărit cu emoție desfășurarea lucrărilor sesiunii Marii Adu­nări Naționale. Expunerea tova­rășului Nicolae Ceaușescu, luă­rile de poziție ale reprezentan­ților in forul suprem al țării în­trunesc deplina noastră adeziu­ne la politica externă a parti­dului, în care noi vedem reflec­tarea aspirațiilor întregului po­por român, a intereselor ge­nerale ale socialismului. Toc­mai de aceea, tineretul nos­tru — conștient de condițiile cele mai prielnice care i s-au creat în vederea punerii în va­loare a talentelor și capacități­lor sale — muncește cu entu­ziasm în toate sectoarele de ac­tivitate, își consacră întreaga sa energie vastei opere desfășura­te sub conducerea partidului, pentru ridicarea țării pe o treap­tă superioară a desăvîrșirii con­strucției socialiste. Urmînd cu încredere îndem­nul partidului, tinerii ceferiști din complexul Constanța își de­săvârșesc continuu calificarea profesională, se pregătesc te­meinic pentru viață. Educați în spiritul patriotismului fierbinte și­ al internaționalismului socia­list, ei sînt gata oricînd să a­­pere cuceririle revoluționare ale poporului, nutresc convingere că, procedînd profunda astfel contribuie la întărirea patriei, a întregului sistem socialist mon­dial, la sporirea influenței so­cialismului în lume. Organizația U.T.C. din com­plexul C.F.R. Constanța este ho­­tărîtă să militeze cu și mai mul­tă fermitate pentru a determi­na pe fiecare tînăr să înțelea­gă foarte bine obligația ce-i re­vine de a munci cu rîvnă, de a folosi mai eficient mijloacele de care dispunem, de a veghea la siguranța circulației Colectivul nostru este feroviare, convins că numai în felul acesta se poa­te răspunde politicii partidului și statului. Ing. Bădiță LAZARESCU, secretarul Comitetului U.T.C. pe Complexul C.F.R. Constanța 1 Prietenie cu toate popoarele lumii Zilele în care s-au desfășurat lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale au însemnat pentru noi, cercetătorii, alături de toți oamenii muncii din patria noas­tră, un prilej de adîncă satisfac­ție. Expunerea tovarășului Ni­colae Ceaușescu cu privire la po­litica externă a partidului și gu­vernului, ca și dezbaterile ce au avut loc, au arătat întregii lumi dorința de pace și prietenie a României cu toate popoarele, in­diferent de orînduirea lor eco­nomică, politică și socială. Personal, ca cetățean al Re­publicii Socialiste România, în­cerc sentimente de o mîndrie le­gitimă cînd văd că politica țării noastre și a partidului comunist se afirmă pe arena internaționa­lă ca parte integrantă a forțelor păcii și socialismului. Faptul că politica externă a partidului și guvernului nostru pornește de la realitatea obiectivă că în lumea contemporană există state cu o­­rînduiri sociale diferite, că se simte imperios necesitatea dez­voltării relațiilor între ele, a schimbului de valori materiale și spirituale, a cooperării în ve­derea soluționării problemelor internaționale arzătoare, arată hotărîrea cu care se acționează pentru apărarea păcii și secu­rității popoarelor. Vedem cu toții și ne bucurăm deopotrivă de faptul că Româ­nia desfășoară o intensă activi­tate pe linia extinderii relații­lor cu toate țările, indiferent de orînduirile lor sociale. Schimbu­rile de vizite, convorbirile cu șefii de state și guverne, cu per­sonalități de seamă, cu care pri­lej s-a înregistrat un larg și u­­til schimb de păreri, au eviden­țiat posibilitățile noi de dezvol­tare a relațiilor economice, poli­tice, cultural-științifice. Pe bună dreptate sublinia tovarășul Nico­lae Ceaușescu în expunerea sa că aceste contacte și întîlniri re­prezintă o contribuție la cauza apropierii și înțelegerii între po­poare, la intensificarea schimbu­lui de valori materiale și spirt­­ ing. Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimentale Dobrogea (Continuare în pag. a lI-a) Pregătirea cailor putere pentru noua campanie de recoltare a stafului Măsura luată de conducerea T.A.V.S. de a se centraliza re­parația tractoarelor la o singură unitate a impus o pregătire te­meinică, din toate punctele de vedere, a întreprinderii noastre. Convinși fiind de sarcinile deosebite ce ne revin, am înce­put pregătirea campaniei de re­parații din acest an, încă din de­cembrie 1966. Am început prin a analiza reclamațiile și defec­țiunile semnalate în timpul ex­ploatării tractoarelor în campa­nie, iar pentru înlăturarea de­fecțiunilor provenite din cauza noastră am format colective de studiu la fiecare loc de muncă, care au venit cu propuneri con­crete pentru îmbunătățirea acti­vității la reparații. Această ac­țiune a dus la introducerea în procesul de producție a unui nu­măr de 20 de dispozitive la sec­ția de reparații tractoare, 10 dis­pozitive la secția motoare și 10 dispozitive la secția electrică. Prin elaborarea fișelor tehno­logice pentru piesele ce se exe­cută sau se recondiționează și prin mărirea exigenței la control s-a reușit ca la sectorul strun­­gărie valoarea rebuturilor să scadă de la 2.168 lei în trimestrul I la 590 lei în trimestrul al doi­lea. Cazuri asemănătoare am a­­vut și la secția electrică. După studierea cauzelor care au dus la repararea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori, am a­­juns la concluzia că această sub­­secție nu stăpînea bine procesul tehnologic. Prin instrucțiunile elaborate, instruirea personalului care lucrează la acest loc de muncă și a personalului C.T.C. aceste deficiențe sunt în curs de lichidare. Analizarea posturilor de lucru, dotarea lor cu S.D.V.-uri, verifi­carea normelor de lucru, corela­rea timpilor de imobilizare a utilajelor, în special la tractoa­re, pentru realizarea unei pro­ducții ritmice, au stat permanent în atenția noastră. Deosebit de importantă pentru bunul mers al campaniei de reparații a fost și măsura privind ridica­rea calificării muncitorilor, fără scoaterea din producție. Organi­zate pe meserii, cursurile au în­ceput în luna ianuarie și s-au desfășurat pe bază de tematici, insistîndu-se îndeosebi pe reme­dierea deficiențelor semnalate la reparații în anii din urmă. Datorită măsurilor luate pe li­nia pregătirii temeinice a cam­paniei de reparații din acest an, Andrei MINEA, directorul U.R.U.C.A. Tulcea (Continuare în pag. a III-a) I LA ARATURI AVEM GRAFICE BUNE, DAR NU ȘI REALIZĂRI­ lor Recoltatul cereale­păioase a fost terminat, în toate unitățile agricole de stat și cooperatiste, de mai multe zile. Ce s-a făcut, însă, pînă acum pentru recolta anului viitor sau, altfel spus, care este situația arăturilor ? Datele centralizate la Consiliul agricol re­gional ne arată că, pe întreaga regiune, au fost executate a­­rături pe 95.833 hec­tare, din care 65.532 ha în C.A.P. șî 30.301 ha în unitățile agri­cole de stat. Pînă spre sfîrșitul săptămînii trecute, ritmul cel mai bun l-au realizat coope­rativele agricole din raioanele Tulcea — 40,5 la sută și Măcin — 37 la sută. In schimb, în raionul Medgidia arăturile au fost executate pe numai 25 la sută din suprafață. Intr-un ritm inexplicabil de scăzut lucrează, la arături, unitățile a­­gricole de stat, care au realizat doar 20 la sută din planul stabilit pentru a­­ceastă lucrare. Tre­buie menționat că, atît unitățile agricole de stat, cit și coope­rativele agricole, și-au întocmit gra­fice pe zile și decade, pe fiecare mașină și pe brigăzi, pentru e­­xecutarea arăturilor. Se pare că după în­tocmirea graficelor n-au mai fost luate măsurile corespunză­toare pentru reali­zarea lor. De ce ? Mecanizatorii de la S.M.T. Topraisar, ce deservesc coope­rativa agricolă din aceeași co­mună, lucrează intens la exe­cutarea arăturilor pe suprafe­țele ce au fost eliberate de pa­ie. Foto: G. CIOROBEA înainte de sunetul clopoțelului S-a stins de mult ecoul clo­poțelului care a anunțat că ul­tima oră de curs a luat sfîrșit. Ca o răsplată a strădaniei lor, elevii au fost trimiși în tabere, la munte sau la mare, în ex­cursii sau în drumeții. Alții au rămas să-și petreacă vacanța lingă părinții lor. Și, bineîn­țeles, că o mică, foarte mică parte și-au amînat vacanța după examenele de corigentă. Dar nu despre asta intențio­năm să vorbim ci despre pre­gătirile care se fac în vede­rea deschiderii noului an șco­lar. Căci școlile nu sînt în va­canță ci numai elevii. Ele cu­nosc un freamăt deosebit. Lo­cul elevilor l-au luat zidarii, zugravii și tîmplarii că să pună la punct localurile ce în toam­nă vor primi pe micii oaspeți. Dar să dăm cîteva aspecte : In așteptarea elevilor învățătoarea M. Plăcintă ne-a fost „ghid“ cînd am vizitat școala din comuna Ceamurlia de Sus, deși la început ne de­clarase că mai bine ar fi fost să găsim directorul. — Eu ce pot să fac decit să vă arăt școala așa în general. Și am pornit în tovărășia dîn­­sei. Prima clasă care mirosea a var proaspăt încă, era de o cu­rățenie sclipitoare. Băncile fru­mos aranjate, dușumelele cu­rate, mă rog, totul îți arăta că elevii pot veni și mîine la școală. In celelalte săli dom­nea aceeași curățenie care îți arăta fără alte explicații că spiritul gospodăresc a găsit teren fertil în această școală. Cînd am ieșit din clădirea școlii am văzut în curte o stivă de lemne tăiate. — Ne-am aprovizionat cu lemne pentru tot anul, ne ex­plică tovarășa Plăcintă. Interviu la ore matinale Pe tovarășul Batalan Gheor­­ghe președintele Sfatului popu­lar al comunei Cataloi l-am găsit la școală. — Pînă să înceapă progra­mul și ori de cite ori am tim­­p liber vin aici, vreau să văd eu cum se desfășoară lucrările. — Și mai aveți mult?, — Cu interiorul am termi­nat. Ne-au mai rămas de făcut niște scări la poartă. — Dar ce alte lucruri noi vor găsi copiii în toamnă? — Nu știu dacă putem vorbi de noutăți și nu știu ce ar tre­bui să spun la acest capitol. Poate terenul pentru recrea­ție, poate lucrările exterioare, poate însăși aranjamentul in­terior. Vă spun că sunt multe aspecte care vor incinta pe elevi. — Și cum le-ați rezolvat ? — Majoritatea cu forțe pro­prii. Oamenii din Cataloi sunt foarte săritori și buni gospo­dari, în aceste condiții cu pu­tini bani am rezolvat multe lucruri. — Cînd poate suna clopoțe­lul ? — Oricînd. Totul este pre­gătit. Doar­ cele trei-patru scări de la intrare ne-au mai rămas. Ghinea COSTICA (Continuare în pag. a III-a) Unde mergem azi ? EFORIE­ NORD La ora 20,30, Clubul central vă In­vită la o discuție cu compozitorul Edmond Deda, pe tema : „Intilnire cu muzica ușoară“ , ora 21,00 ; Fil­mul „Șampanie și melodii“ ; Punctul cultural, ora 19,00 ; „Logodnicul din lună“ — operetă prezentată de Tea­trul de stat Constanța ; Cinemato­graf, ora 20,30 „Relaxează-te dragă“ (grădina I) și „Hiperboloidul ingine­rului Garin“ (grădina II). EFORIE-SUD Clubul central, ora 20,30 : „Cel mai bun solist al seriei“ — concurs do­tat cu premii și diplome ; Punctele culturale, ora 20,00 ; Program de club ; Teatrul de vară, ora 20,30 ; Festivalul de folclor — Ansamblul folcloric al regiunii Banat ; Cinema­tograf, ora 20,30 : „Dragostea mea“. TECHIRGHIOL Clubul central, ora 20,30 : „Concert de muzică populară românească“ — audiție disc ; Clubul nr. 2 : „Ce să citim în concediu“ — prezentarea noutăților literare . Punctul cultural nr. 1, ora 20,30 : Jocuri de club și muzică pe disc ; Teatrul de vară, ora 20,30 : „Cîntec, joc și voie bună“, spectacol prezentat de ansamblul „Al­batros“ din Mangalia ; Cinematograf (grădina de vară), ora 20,30 : „Com­partimentul ucigașilor. MANGALIA Stadion, ora 19,00 . Meci de baschet intre selecționata seriei și selecțio­nata orașului Mangalia . Sala de spectacole, ora 20,00 , „Avem și noi mascații noștri“ — prezintă secția de estradă a Teatrului de stat Con­stanța . Cinematograful „Farul“ : „Robii“ ; Cinematograful din Manga­­lia-Nord : „Pescarul din Louisiana“. MAMAIA Teatrul de vară, ora 20,30 ; Festi­valul de folclor — spectacol prezen­tat de ansamblul folcloric al regiunii Bacău; Cinematograf (grădina de vară „Albatros“), ora 20,30 : „Marele restaurant“. Unde privesc pescărușii ?! In ziarul „Scînteia“ din 12 iulie a.c. a apărut, la rubrica „Faptul di­vers“, o notă intitulată „Atenție or­nitologii“ în care se releva ciudata comportare a pescărușilor de pe tur­la poștei centrale din Constanța și erau invitați ornitologii să dea o ex­plicație acestei curiozități. Se obser­vase că acești pescăruși se orientea­ză într-o anumită direcție de fiecare dată și în fiecare seară își schimbă poziția, privind către un alt punct cardinal. De curînd, am primit la redacție un răspuns la această întrebare, în­soțit de o amplă documentare (nu­mai lista bibliografică a lucrărilor folosite constituie o pagină întreagă de manuscris) aparținînd dr. D. Io­­nescu-Pantelimon din București, B-dul Baba Novac nr. 15. Domnia sa emite ipoteza că (cităm) „Din punct de vedere magnetic, pescărușii sunt bare diamagnetice aflate în liniile de forță ale cîmpului magnetic produs de nor în jurul său și datorită pro­prietății lor diamagnetice el se orien­(Continuare in pag. a II-a)

Next