Dobrogea Nouă, octombrie 1967 (Anul 20, nr. 5951-5976)

1967-10-19 / nr. 5966

J M í y á: j* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional AnuMCX^m\13966^^J^^^^oM9^ctombri< JURNAL DE ȘANTIER INSCRIPȚII In beton ...Alte pagini s-au scris aici, pe malul Dunării, PODUL, care, la începutul acestui an încă, trăia doar în mințile și în inimile oa­menilor are, acum, o existență fi­zică. Desigur, embrionară, în pre­zent — ca a oricărui proces de creație — dar certă. Giurgeni, octombrie 1967- Nu, greșeală! Calendarul are aici altă logică: este ianuarie 1968. Fiindcă valoarea muncii constructorilor — măsurată în zeci de milioane — a acoperit și ultimul pătrar al a­­nului. Ce să alegi din bogăția de înfăptuiri pe care le cuprinde cro­nica șantierului? lată, au­ fost tur­nate 5 grinzi, de viaduct, cu des­chidere de 46 de metri, cele mai -----------• |-1 rx_ /_. _______j._____i...w_ muri luiuan­tí­iu k.un­eii uofiuc­­uc poduri din țara noastră. De fapt, sînt necesare numai patru, cea de a cincea este sacrificată, preme­ditat, pentru încercările de rezis­tență necesare. Grinzile acestea uriașe trebuie să reziste la o pre­siune de 120 de tone pe centi­metrul pătrat- Probele continuă, și există toată certitudinea că per­formanțele vor depăși indicii sta­biliți. Se toarnă în ritm susținut, și ce­le 3 pile culee ale viaductului de pe acest mal, prima e gata în to­talitate, iar celelalte două sunt realizate în proporție de 70—80 la sută. A fost terminată linia de cale ferată ce leagă șantierul de sta­ția GF.R. Giurgeni, lucrare de mare însemnătate economică, de­oarece înlesnește aprovizionarea cu materiale. Vor începe, astfel, să sosească pe șantier construc­țiile metalice fabricate la uzina din Bocșa, construcții destinate su­prastructurii podului, precum și alte piese mari, grele de 25—40 de tone, ce vor ajunge pe malul Dunării în bună parte gata a­­samblate. ...Iar pe malul drept, la Vadu Oii, deși activitatea a început doar de aproximativ două luni de zile, ea este deosebit de fructuoasă. Constructorii profită din plin de timpul prielnic și, pînă acum, au realizat lucrări în valoare de pes­te 8 milioane lei; sînt gata obiec­tive din cadrul organizării de șan­­tier, dar s-a lucrat și la construc­ția propriu-zisă a podului. Sînt gata, de pildă, spații de cazare pentru 150 de persoane, cantina, grupul social, precum și drumu­rile interioare de șantier; în a­­celași timp, digul de apărare, înalt de peste 3 metri, lung de circa 7 km (avînd un unghi de 90 de grade) este construit în pro­porție de 80 la sută. Ritmul rapid se datorește, în bună parte, gradului mare de mecanizare a lu­crărilor. S-au turnat și 18 colon- MACARIE MIHAI (Continuare în pag. a lll-a) înainte de termen Pentru R. S. Ceho­slovacă, Iran și Gre­cia, în cele aproape zece luni, pe poarta întreprinderii­­ meta­lurgice „Energia" din Constanța au fost ex­pediate cu 15 zile mai devreme 152 de mașini universa­le de tîmplărie T. 8 și T. 9, contractate. Pînă acum, de la fir­mele cu care a în­cheiat contractele, I. M. „Energia" a primit numai elogii pentru caracteristicile tehnice la care sînt fabricate mașinile. în prezent, colectivele de muncă de la ate­lierele strungărie, turnătorie, cazange­­rie și ajustaj își a­­duc contribuția la terminarea fabri­cării celor 130 de mașini care vor fi expediate în cursul lunilor decembrie noiembrie și a.c. De asemenea, de pe a­cum s-au luat mă­surile necesare în ver­derea pregătirii con­dițiilor fabricării celor 600 de mașini T. 8. și T. 9, contractate pen­tru anul 1968. Prin­tre acestea se enu­mera amenajarea u­­nei linii tehnologice, aprovizionarea ate­lierelor cu materie primă și materiale etc. N. NICHIFOR CITIȚI ÎN PAG. A IV-A ■ UN NOU SUCCES AL ȘTIINȚEI Stația automată sovietică „Venus-4" a aterizat pe planeta Venus ■ AMĂNUnTE PRIVIND MOARTEA LUI GUEVARA Producție record seri, muncitorii și mecanizatorii de la I.A.S. Chilia au terminat re­coltatul florii-soarelui. Datorită folosirii unor semințe din­ soiuri de mare productivitate și apli­cării la timp și de calitate a tu­turor lucrărilor agrotehnice, s-a obținut o producție record de 2.750 kg floarea-soarelui la hec­tar. Întreprinderea a livrat statu­lui cu 230 tone peste planul pe acest an, obținînd de la această cultură însemnate beneficii. Pro­ducții de peste 2.000 kg la hec­tar au obținut și I.A.S.-urile Agi­­gea, Amzacea, Cobadin și altele, in medie, pe trust, întreprinderi­le agricole de stat au depășit planul de producție la floarea­­soarelui cu aproape 200 kg la hectar, iar planul de livrare cu mai mult de 2.000 tone. tn cuprins: ■ MANIFESTĂRI CONSACRATE MARELUI OCTOMBRIE ■ ETERNUL CONTEMPORAN pag. a ll-a ■ RASPUNZIND CERINȚELOR ȘI PREOCUPĂRILOR TINERETULUI ■ ATLAS pag. a III-а Tărâșul Nicolae Ceaușescu a primit pe ambasadorul Republicii Chile Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 18 oc­tombrie, pe ambasadorul extraor­dinar și plenipotențiar al Repu­blicii Chile în Republica Socialis­tă România, Miguel Serrano Fer­nandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Re­publicii Chile, Eduardo Frei Mon­talvo. Cu această ocazie a avut loc o convorbire cordială. De la acest tablou de comandă, operatorul Ion Lungu de la Fabrica de ci­ment Medgidia conduce cu multă pricepere întreg pro­cesul tehnologic al mașinii de fabricare a tuburilor din azbociment. Foto: G. CIOROBEA C­ei 91 Muncitorii Fabricii de ulei „Argus“ au obținut de la în­ceputul anului și pînă acum în­semnate realizări. Așa, de pildă, producția globală a fost depă­șită cu 8­036.000 lei, iar produc­ția marfă vîndută și încasată, cu 8.742.000 lei. Aceasta a permis obținerea unor cantități de ulei brut și comestibil de 961 tone și, respectiv, 1.187 tone peste sarcinile planificate. In aceeași perioadă, productivitatea mun­cii a crescut cu 10,6 la sută, în­­registrîndu-se economii la prețul de cost de 786.000 lei și bene­ficii peste plan de 2­110.000 lei. ■ Cooperatorii din Gălbiori, raionul Hîrșova, au depășit pla­nul de producție la struguri cu 62 tone. Calculat în bani, cele 40 tone care au fost valorifica­te peste prevederile contractu­lui, valorează peste 100.000 lei. Corespondentul nostru Nicolae Anastase ne-a comunicat, în scrisoarea trimisă, și numele e­ N­i­­ vidențiaților din sectorul viticol. Le transcriem: Constantin Co­­man, Mihai Coteț, Bogdan Stan­­ciu și Maria Brezoianu- 8*. In scopul unei mai gospodăriri și înfrumusețări bune orașului Tulcea, ne informează a tovarășa Marioara Țuțuianu, deputații din toate circumscrip­țiile electorale au mobilizat pe cetățeni, pentru participarea în număr mare la acțiunile de muncă patriotică. Astfel, în sub­urbia „Tudor Vladimirescu“, ale­gătorii avînd în fruntea lor pe deputați au efectuat lucrări de reparare a străzilor principale, amenajînd șanțuri și împrăștiind piatră pe aceste drumuri. Și în circumscripțiile electorale nr. 1, 5, 6, 44, 45 cetățenii au răspuns cu entuziasm la realizarea unor obiective de interes obștesc și de gospodărire și înfrumusețare, concretizate la nivelul unui an în peste 4.300.000 lei economii. mmmmmmammammmammmaammmmammammmamammmmammwmmmmmmmmmmmmwmmmaaaaamammamma ARTIFICIUL GREUTĂȚILOR „INERENTE“ • O școală, cu 15 catedre și 50 de profesori • 400 de transferări A început un nou an școlar, au început problemele — spun unii. Alții zic , sînt greutăți inerente. Noi ne-am gîndit că nu ar fi rău să analizăm cîteva dintre aceste greutăți „inerente". De fapt, nu vom ridica nici probleme noi și nici nerezolvabile. Dar mai bine să le dăm curs. Cîteva discuții Zilele trecute discutam cu un e­­lev de la Școala generală nr. 8 din Constanța. — Cu cine ai făcut matematica? — în clasa a V-a cu tovarășul Pluto Sigismund, în clasa a VI-a cu tovarășa Dumitrescu Ana, în clasa a VlI-a cu tovarășa Stepan Maria și în clasa a VIII-a cu Za­­man M. — Dar limba română? — In clasa a V-a cu tovarășa Cimponeriu Sebastiana, în clasa a VI-a cu tovarășul Coleașă Iancu și tovarășa Dobrica M., în clasa a Vll-a cu tovarășul Bulbucan A­­vram și în a VIll-a cu tovarășa Mateescu Iulia. Nu l-am mai întrebat și despre alte materii de teamă să nu fiu nevoit să umplu tot carnetul cu nume de profesori. L-am lăsat pe elev în pace, considered că cele întîmplate la Școala nr- 8 sunt niș­te lucruri occidentale. Totuși, pen­tru a avea o imagine clară asu­pra mișcării cadrelor la această școală, vă spunem că în decurs de 4 ani pe cele 15 catedre au funcționat 50 de profesori Pen­tru a verifica „accidentul“ m-am adresat cu o întrebare asemănă­toare și tovarășei Zavate Teodo­ra, directoare adjunctă la Școala 22. — Aveți fluctuație mare de ca­dre? — Știu eu ce ar trebui să în­țeleg prin aceasta? — De pildă, o materie de-a lungul a 5 ani, de cîți profesori a fost predată? A zîmbit semnificativ. — Păi să luăm franceza care a avut 10 profesori aproape. Și a început să-mi înșire nume: Marta Doina, Ungureanu I., Bratu Silvia, Andreșoiu Argentina etc., etc. — Ce părere aveți despre acest fapt? — Una destul de proastă. Dacă un profesor nu are continuitate, dacă este schimbat în fiecare an de la o școală la alta, nu mai simte nici responsabilitatea clasei și nici nu mai poate urmări pro­cesul evolutiv al educației. Părerea tovarășei directoare ni se pare foarte interesantă și de aceea am considerat necesar să ne oprim puțin și s-o discutăm­ Se știe că în procesul de învăță­­mînt nu există, mai ales cînd este vorba de acumularea cunoștințe­lor, o uniformizare perfectă. Și asta datorită caracterelor copiilor. Unii înregistrează mai repede, al­ții înregistrează mecanic și profe­sorul are de lucru cu ei pentru a-i face­ să gîndească. În sfîrșit, problemele ridicate de procesul de învățămînt sînt complexe și toc­mai de aceea pedagogia reco­mandă profesorului o profundă cunoaștere nu a clasei în general, ci a fiecărui copil în parte. Cu­­noscînd copilul poți ști cu preci­zie ce metodă să folosești. Or, cunoașterea aceasta nu se face rapid. Particularitățile se află pe par­curs- Uneori după un timp foarte îndelungat și tocmai din această cauză se recomandă­ stabilitatea cadrelor didactice- Ce muncă de perspectivă au putut desfășura cei 10 profesori care s-au perindat în 5 ani la o clasă? Despre ce cu­noaștere a clasei poate fi vorba la Școala nr. 8, cînd an de an se schimbă profesorii? Fără îndo­ială că nu poate fi vorba de o cunoaștere profundă, ci doar de ceva de suprafață. Acesta este un aspect al problemei și care pri­vește pe profesor. Dar nu numai profesorul este cel păgubit, ci și elevul, înainte de a discuta pe a­­ceastă temă aș vrea să dau cu­­vîntul­ unui elev. — Și nouă, copiilor, ne trebuie o perioadă de acomodare. Abia că ne obișnuim cu un profesor și iată că ne trezim cu altul- De e­­xemplu, aveam acum doi ani la matematică pe tovarășul Pluto ca­re era o fire închisă, puțin cam insensibil la reacția clasei- Știam că la dînsul explicațiile sînt su­mare și ceream lămuriri. A venit tovarășa Dumitrescu care era o altă fire. Puțin mai nervoasă, dar cu explicații mai detaliate. Și uite așa de la an la an a trebuit să ne acomodăm cu cîte un profe­sor. Un alt elev: — Nu știu cum li se pare alto­ra, dar mie perioada de acomo­dare mi se pare că are o inten­sitate scăzută în privința acumu­lării. Dacă în fiecare an ni se schimbă profesorii, firește că se creează acele scăderi, acel „nece­sar“ pentru acomodare. Nu mai redăm aici și părerea altor elevi, deoarece și cele pe care le avem înscrise în carnet sună tot la fel- Un lucru este clar, că aceste perturbații nu convin nici elevilor, uneori nici cadrelor didactice și niciodată directorilor de școli. Și este firesc să fie așa din moment ce asemenea lucruri creează neajunsuri. Motivele Dar întrebările care se pun su­nă în felul următor: sînt obiective pentru schimbarea motive ca­drelor didactice? Tovarășul Mar­cel Ionescu, șeful secției, ne spu­nea că nu are ce face. Omul cere, și Codul muncii spune că trebuie să-i satisfaci cererea. De acord, dar nu este vorba aici de a veni de la sute de kilometri ca să zici că îl apropii de familie. Adică au fost motive chiar așa de serioase încît să fie mutat cu un km mai aproape de casă prof. de istorie Zaman? Pentru a răspunde la a­­ceste întrebări și pentru a fi cît mai bine înțeleși să luăm cîteva exemple.La Școala 21 există o catedră C. GHINEA (Continuare in pag. a iI-a) Vizita primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Miercuri dimineață, primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut o vizită prin Capitală. Premierul indian a fost însoțit de Horia Maicu, arhitectul șef al Capitalei, Aurel Ardeleanu, ambasadorul României la New Delhi, funcțio­nari superiori din M.A.E. Oaspe­ții au vizitat cartiere noi de lo­cuințe și edificii de cultură. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri la amiază, la palatul Consiliului de Stat, pe primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi. La primire au participat Con­stanța Crăciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe, Au­n______*­ ____________t fi—* ri eacuimesc v­uiia inuiut ue­diui al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, și Sofia, au oferit miercuri, în saloanele Consiliului de Stat un dejun în onoarea pri­mului ministru al Republicii India, Indira Gandhi. Au luat parte Constanța Cră­ciun, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, Ion Cosma, Athanase Joja și Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Constantin Scarlat, ministrul­­ in­dustriei chimice, George Maco­vescu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, Aurel Ardeleanu, amba­la Muzeul Satului au fost în­­tîmpinați de Virgil Brădățeanu, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Di­rectorul Muzeului, Gheorghe Foc­­șa, i-a condus pe oaspeți, pre­­zentîndu-le construcții specifice din diferite regiuni ale țării. în cadrul pitoresc al muzeului, pre­mierul indian și ceilalți oaspeți au asistat la scurte spectacole fol­clorice. re­ Ardeleanu, ambasadorul Ro­mâniei la New Delhi. Premierul indian a fost însoțit de Rajeshwar Dayal, secretar pen­tru probleme externe în Ministe­rul Afacerilor Externe, P. N. Hak­­sar, secretar al primului ministru, Amunk Singh Mehta, ambasado­rul Indiei la București, între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și primul ministru al Republicii India a avut loc o con­vorbire cordială: sadtorul României la New Delhi, și alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, Ra­jeshwar Dayar, probleme externe secretar pentru în Ministerul Afacerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Am­uik Singh Mehta, ambasadorul Republicii India la București, S. Ramachandran, secretar adjunct în Ministerul Comerțului, J. S. Mehta, secretar adjunct în Minis­terul Afacerilor Externe, S. Bikram Shah, șeful Protocolului Ministe­rului Afacerilor Externe, K­ Nat­­war Singh, director al Secretaria­tului primului ministru, membri ai ambasadei Indiei la București, în cursul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială, președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica și primul mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi au rostit toasturi. Primirea de către președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primului ministru al Indiei, Indira Gandhi Dejun oferit de tovarășul Chivu Stoica Bandist oferit de primul ministru al Indiei, Indira Gandhi Primul ministru al Republicii In­dia, Indira Gandhi, a oferit mier­curi seara un banchet în saloa­nele Casei Centrale a Armatei în onoarea președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Cioară, ministrul comerțului exterior, Mi­hai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Constan­tin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Suder, ministrul e­­conomiei forestiere, Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor pentru in­dustria chimică și rafinării, Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Au­rel Ardeleanu, ambasadorul Ro­mâniei în India, reprezentanți ai conducerii unor ministere și alte instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și alte persoane oficiale.Au participat, de asemenea, Rajeshwar Dayal, secretar pentru probleme externe în Ministerul A­­facerilor Externe, P. N. Haksar, secretar al primului ministru, Am­unk Singh Mehta, ambasadorul Indiei la București, S. Ramachan­dran, secretar adjunct în Ministe­rul Comerțului, J. S. Mehta, se­cretar adjunct în Ministerul Afa­cerilor Externe, S. Bikram Shah, șeful Protocolului Ministerului A­­facerilor Externe, K. Natwar Singh, director al Secretariatului primului ministru, și alte persoa­ne oficiale care însoțesc pe pre­mierul indian în vizita în țara noastră. Au participat, de asemenea, șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați la București­în timpul banchetului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cor­dială. Indira Gandhi și Ion Gheorghe Maurer au rostit toas­turi. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarășului FIDEL CASTRO RUZ prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba prim-ministru al Guvernului revoluționar al Republicii Cuba Am aflat cu profundă durere despre moartea eroică a tova­rășului Ernesto Che Guevara, revoluționar înflăcărat care a adus o contribuție de seamă la victoria­ revoluției cubane și a închinat întreaga sa viață luptei pentru cauza socialismului, libertății și in­dependenței popoarelor, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă rog să primiți expresia sincerei noastre compasiuni în legătură cu această grea pierdere. NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Secția de granulare a superfosfatului de la U.S.A.S. Năvodari.

Next