Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)
1968-02-01 / nr. 6055
Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 60554 pagini 25 bani Am început lucrările La exploatarea Mahmudia Pe șantierul minier de la Mahmudia, unde au fost descoperite bogate zăcăminte de calcar, au început lucrările de construcție în vederea punerii în exploatare a zăcămintelor. După cum ne-a informat inginerul șef al întreprinderii miniere Dobrogea, Ion MICLEA, deocamdată se lucrează la amenajarea incintei unde va fi amplasată instalația de concasare a calcarului, la executarea drumului principal care va face legătura între carieră și viitorul port și la montarea conductei de apă potabilă. Aici vor fi realizate și alte obiective. Peângă amenajările carieră :— dotări cu mașini de instalații pentru extracția și preși lucrarea calcarului, alimentarea cu energie electrică,, căi de acces, grup social și alte lucrări — se va construi și un port minier, primul de acest fel pe harta de navigație a deltei. Eheste , a prevăzut cu cheiuri de acostare navelor mineraliere, utilaje moderne pentru încărcarea mecanizată și expedierea calcarului pe calea apei spre combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galați. Toate lucrările sînt prevăzute a fi terminate pînă în anul 1970. C. LAMBA In laboratorul întreprinderii de prefabricate și materiale de construcții Constanța, tehnicianul Mihai Tulea verifică rezistența la compresiune a betoanelor. Foto : Gh. PAPAGHEORGHE Joi 1 februarie 1968I IIPRIETENII" La Baia am foarte mulți prieteni. Asta mă incintă, îmi dă um sentiment de mincirne, încredere în mine și siguranță. Mai ales că mă întâlnesc foarte des cu ei. De exemplu, de cite ori intru la „Autoservire“, amicul de după tejghea mă întîmpină cu același zîmbet afectuos și mă întreabă ce doresc, mă servește (să-l mai întreb de ce se numește autoservire, nu-i amical), îmi totalizează prompt prețurile și încheie impacientul: „Dom’le, de ce n-or fi prețurile exacte? Ce ne mai chinuim și cu rest cînd ducem lipsă de mărunțiș? Să fie ca la C.F.R. — preț rotund“. Nu prea-i înțeleg tirada, dar amicul ma scoate repede din impas cînd printre unt, ghiveci, conserve îmi strecoară și cîteva napolitane. Ce-i mai pot spune? E clar: marfa... cumpărată nu se mai primește înapoi. O dată mă gîndeam să-i pregătesc o glumă, să-i cumpăr toate napolitanele... dar poate conducerea are altă idee mai... dulce. Urc apoi la etajul magazinului. Prietenul de la mărunțișuri îmi surîde profesional. Se bucură. Are aflux de cumpărători, planul merge strună. Eu îi cer numai o lamă de ras, mă servește, mai schimbăm cîteva vorbe ca între prieteni și pe nepusă masă mă pomenesc in palmă cu o duzină de ace de siguranță. „Ca rest, știi, n-avem mărunțiș“ — mă expediază repede. Să-i spun că și nevestei i-a dat adineauri tot ace? Mi-e teamă că mi le-ar schimba în dame sau pioneze. In sfîrșit iată-mă la bufetul restaurantului. Iau loc la coada din fața ghișeului unde se servesc țigări, îmi mișc mîinile, bat din picioare să mă încălzesc. Mai mânînc o napolitană, mai tomăi acele din buzunar, doar, doar va apărea bufetiera. După o jumătate de oră apare, după alt sfert de oră îmi vine rîndul. Mă uit în pachet ca toți ceilalți cumpărători. Printre „Carpați“ găsesc „Naționale“ și „Mărășești“. încerc să spun ceva. Pricepe. „Scuză-mă, amice... din grabă“, înțeleg, îmi înțeleg prietenii. De fapt eu sunt consumatorul și cumpărătorul anonim. Prietenul lor. El, prietenii mei. Vorba proverbului, apără-ma de prieteni că de... rest mă scutesc eu. SR M. ANCHETA ECONOMICĂ RENTABILIZAREA DEZIDERATUL ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE . In ancheta de față ne-am propus o scurtă investigație prin trei din unitățile de industrie locală din orașul Constanța, pe tema folosirii tuturor căilor ce conduc spre rentabilizarea întregii producții. Pentru început am poposit la... întreprinderea de prelucrare a lemnului Unitate profilată, așa după cum titulatura sună, pe prelucrarea lemnului în cea mai mare parte, s-a dezvoltat, de la an la an, și-a îmbunătățit condițiile de lucru, numărul produselor executate a crescut și s-a diversificat, iar gradul de rentabilizare a cunoscut și el o ascensiune treptată. Sîntem, așadar, în mijlocul unor oameni ale căror preocupări pot fi dovedite, practic, de rezultatele obținute pînă acum. Ne interesăm, de la început, cum s-a desfășurat acțiunea de rentabilizare a tuturor produselor, începută în februarie 1967, și care sunt rezultatele ei. Interlocutorul nostru, tovarășul Ion Dumbravă, directorul întreprinderii, ne relatează : — La începutul acțiunii, produceam cu pierderi două tipuri de canapele „Carpați“, mesele de televizor tip „Harghita“, cîrlige de rufe, sofale pentru 2 persoane ș altele. Pentru rentabilizarea acestora, noi am început prin formarea unei comisii compusă din trei grupuri de studiu pe problemele tehnic, economic-financiar și normarea muncii. Comisia avea sarcina ca, pînă la sfîrșitul lunii aprilie anul trecut, să termine studiul și să prezinte propunerile reieșite. Subliniind faptul că ne-am încadrat în acest termen, consider că merită adăugat că, în paralel cu efectuarea studiului respectiv, noi am trecut și la aplicarea imediată a măsurilor propuse. — Despre ce măsuri e vorba și care a fost eficiența lor ? — Ele sînt multe. Mă voi opri, însă, la cele mai importante, cu o eficiență mai mare. Astfel, pînă la începutul anului trecut, la producerea canapelelor „Carpați“ și meselor „Harghita“, noi procedăm astfel : se efectua o premontare „la alb“, după care produsele erau transportate la secția de lustruit. Aici, se demontau, se lustruiau și apoi iar se montau. Se pierdea o groază de timp și se irosea manoperă. Așa că, după noul procedeu, asamblarea articolelor respective se face numai după operațiunea de lustruire. S-au realizat, astfel, economii de 13,68 lei la fiecare canapea „Carpați“ și 13 lei la măsuța „Harghita“. Apoi, prin îmbunătățirea procesului tehnologic la tapisarea canapelei „Carpați“, am mai obținut alte economii la manoperă, în valoare de 18 lei per bucată. Alte măsuri care se referă la reducerea consumurilor specifice, în special la lemn și furniruri de fag, stofă de mobilă și altele, au adus și ele însemnate economii. Astfel, s-a ajuns ca, la finele anului trecut, valoarea totală a economiilor realizate să se ridice la 285.000 lei, din care 157.000 lei prin reducerea consumului de materiale, 57.000 lei economii la fond salarii și 71.000 lei, prin reducerea cheltuielilor de secție și întreprindere. — Așadar, putem afirma că toate produsele sînt realizate acum cu beneficii ? — încă nu Mai avem o restanță. Este vorba de indicatorul de plan „diverse lucrări — oglinzi“. Aceste lucrări, noi le prestăm după tarifele republicane, or întreprinderea noastră nu are același grad de utilare cu acela al unităților specializate din țară. Apoi, nouă nu ne convine să facem investiții prea mari pentru achiziționarea unei mașini de șlefuit canturile geamurilor, mai ales pentru faptul că ponderea acestor pierderi este neînsemnată fără de volumul producției întreprinderii noastre. A doua vizită pe care am făcut-o a fost la... întreprinderea de produse alimentare și textile — Considerați că asimilarea unor noi produse este în strînsă legătură cu creșterea gradului de rentabilizare a întreprinderii ? Aceasta a fost prima întrebare cu care ne-am adresat tovarășului Arcadie Crosu, inginerul șef al întreprinderii. — Desigur! Și în cazul unității noastre pot veni cu exemple edificatoare. Astfel, asimilarea producerii cheagului în anul trecut ne-a adus economii la prețul de cost în valoare de 147.000 lei. La fel s-a petrecut și cu introducerea în lucru a produselor „D.D.D.“ — deratizări — dezinfectări — dezmustirări — care, de asemenea, ne-a adus însemnate beneficii. De fapt, prin asimilarea mai multor produse noi și prin îmbunătățirile aduse în procesul de producție, în anul ce a trecut, noi am obținut beneficii de peste 300.000 lei. Acțiunea de asimilare a unor noi produse va continua și în acest an. Așa avem prevăzute producerea unor corpuri electrice de iluminat, diferite obiecte din sticlă, trucade, diferite ambalaje, articole din material plastic și altele. — Da, dar cunoaștemi că unitatea dv. realiza trei tipuri de covoare cu pierderi. Ce s-a întreprins pentru rentabilizarea acestui produs ? — Am trecut, încă de la începutul anului 1967, la o mai bună organizare a producției și a muncii. Au fost eliminate pe parcurs operațiuni inutile, s-au redus cheltuielile de producție. Toate măsurile au condus la reducerea prețului de cost cu 60—70 lei pe mp. Cu toate acestea, însă, nu am putut rentabiliza decît un singur tip de covor, alte două tipuri de covoare le realizăm încă cu pierderi. I — Ce f alte măsuri preconizați pentru acest an în scopul rentabilizării în întregime a celor două tipuri de covoare ? — ne-am adresat în continuare tovarășului Constantin Albu, directorul întreprinderii. — In afara de complexul de măsuri, cea mai hotărîtoare o consider extinderea capacității de lucru. Astfel, față de 4.100 mp covoare cu am executat în 1967, pentru anul care a început avem prevăzut în plan executarea a 4.500 mp, iar noi ne vom strădui să realizăm 5.000 mp. Executînd un volum de lucru sporit cu ace l Cosma CORA și Traian BRĂTIANU PRODUCTIA GLOBALA INDUSTRIALA 196d 1906 1007 (Continuare în paga III-a) Cursuri de specializare In vederea pregătirii temeinice a cadrelor calificate necesare unităților comerciale. M.C.I. a organizat la Mangalia Nord, pe perioada noiembrie 1967 — 7 martie 1968, cursuri de specializare la care participă lucrători din unitățile comerciale din țară. Așa cum ne scrie corespondentul Varga Ludovic, zilele acestea și-a încheiat pregătirile prima sere de cursanți care și-au însușit în această perioadă cunoștințe temeinice pe linia profesiunii lor. 0 Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a intilnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael Miercuri,tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C al P.C.R., s-a întîlnit cu delegația Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarășii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., și Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. în cursul șederii în țara noastră, delegația P. C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P C.R. și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarășul Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la CC. al P.C.R. In cadrul întîlnirilor părțile s-au informat reciproc asupra activității celor două partide și au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale actuale și mișcării comuniste și muncitorești. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susținute pentru întărirea unității partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, în lupta pentru pace, independență națională, democrație și socialism. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ★ Tovarășul Nicolae Ceaușescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeților. ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA în ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat și adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activității de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6/8 decembrie 1967; decretul modificarea unor articole pentru din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76/1953 cu privire la economia vînatului și pescuitului, precum și decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziții referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiți, pe aceeași dată, de obligațiile restante rezultate din aplicarea dispozițiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor vi explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, semnat la 27 ianuarie 1967 și a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la 8 iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente Plecarea tovarășului J. Turf Miercuri dimineața, a părăsit Capitala tovarășul Joseph Turf, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Belgia, care a făcut o vizită în țara noastră la invitația C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost condus de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, șef de secție la C.C. al P.C.R., de activiști de partid. 1 In ziarul de azi: ■ SPORT Voleiul și baschetul — din nou în actualitate , ■ ATLAS ■ CIRCULAȚIA pe timpul intemperiilor ■ Lupte, violente în centrul Scrigonului ■ Operațiunile de deblocare a Canalului de Suez au fost suspendate 0 cerința imperioasă Zilele trecute, am participat la adunarea generală de dare de seamă a cooperativei agricole din Oltina, aflînd multe, chiar foarte multe lucruri interesante. Nu a fost vorbitor care să nu fi remarcat rolul deosebit de important al mecanizării, chimizării și irigațiilor în creșterea producției agricole, în creșterea eficienței muncii cooperatorilor și a rentabilizării fiecărui produs agricol. Batală Marin și Gimpirea Ion au arătat că sporirea producției vegetale este realizată în principal ca urmare a mecanizării lucrărilor și extinderii chimizării. Producția de orez, de circa 4.500 kg la hectar (cea mai mare producție pe regiune), are la bază chimizarea largă, atît în ceea ce privește fertilizarea solului, cit și a combaterii dăunătorilor și, mai ales, a buruienilor. Experiențele făcute anul trecut, cînd alături de ierbicidul Stăm s-a folosit și Ordramul, au dovedit că prin chimizare și aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare, longevitatea orezariei poate fi mult mărită". Astfel, în anul trecut, în orezărie pe parcelele de 5 și 6 ani pe care arătura a fost efectuată din toamnă, semănatul s-a făcut în timpul optim, iar combaterea buruienilor a fost o preocupare permanentă a consiliului de conducere și orezarilor, producția de orez realizată fiind de 3.900. Ing. Nelu MALCEV, directorul S.M.T.-ului Băneasa._______ ___________ (Continuare în pag. a ll-a) „Luna cărții la sate“ Ne-am obișnuit ca, în fiecare an, la începutul lunii februarie, să ne întîlnim la căminele culturale pentru a deschide tradiționala „Lună a cărții la sate". Anul acesta, la a 8-a ediție, „Luna cărții la sate", înscrisă în calendarul celor mai însemnate manifestări culturale, capătă un plus de semnificație. Ea se desfășoară într-un moment cînd, datorită măsurilor preconizate de partid și de stat, se lărgesc perspectivele localităților rurale, posibilitățile acestora de a urca noi trepte ale civilizației și culturii. . » Așteptată deopotrivă de cititori, scriitori și editori, „Luna cărții la sate" constituie un prilej de bilanț pe diverse planuri, de trasare a noi jaloane pe drumul ascendent al realizării și a receptării unor noi valori culturale corespunzătoare etapei actuale. Factor de prim ordin în dezvoltarea culturalștiințifică a oamenilor muncii de toate preocupările — cartea a pătruns pînă în cele mai izolate cătune și familii, crescînd considerabil producția editorială (în anul 1966 s-au tipărit 4,2 exemplare cărți pe cap de locuitor). Valorificarea patrimoniului spiritual al poporului român este ilustrată destul de edificator prin tirajele mari : peste 2.800.000 exemplare din creația lui Mihai EMINESCU, peste 6 milioane din basmele și povestirile lui Ion CREANGĂ, peste 2 milioane exemplare din creația lui I. L CARAGIALE etc. In ansamblul producției editoriale românești, peste 75 la sută reprezintă literatura originală de specialitate din toate domeniile. Cartea românească a ajuns azi să se bucure de aprecierea unanimă pe plan intern și prin participarea României la un număr mare de expoziții internaționale de carte — s-a bucurat de un înalt prestigiu, obținînd numeroase premii. Este edificator și faptul că circa 1.500 cărți beletristice și științifice ale autorilor români au fost traduse în 50 de țări și în 60 de limbi. După datele publicate de UN.E.S.C.O., țara noastră ocupă unul din primele Jocuri din lume în privința operelor din traducerilor literatura universala, tipărite în tiraje impresionante. Gheorghe LOTCĂ, Jef serviciu carte R.C.C. Dobrogea (Continuare în pag. a ll-a) In aceste zile, la librăria cu autoservire a cooperativei de consum din comuna Murfatlar Foto : G. CIOROBEA