Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)
1968-02-14 / nr. 6066
Pag. a 2-a CĂRȚII Organizarea manifestărilor de masă în sprijinul concursului „Iubiți cartea“ constituie una din preocupările actuale ale comitetului U.T.C. și conducerii bibliotecii din comuna Ostrov. Lecturile în grup și prezentările de cărți, serile literare și de ghicitori literare trezesc un viu interes și se bucură de o largă participare din partea tinerilor. De asemenea, periodic, sînt organizate consfătuiri cu cititorii care sînt și participanți la concurs. Astfel au fost organizate consfătuiri asupra cărților „Șoseaua Nordului", „Pădurea spînzuraților" etc. înainte de fiecare consfătuire, s-a făcut lectura cărților, apoi în cadrul unor dezbateri colective, tinerii au discutat despre subiectul cărții, despre eroii și mesajul ei. De un real folos în sprijinul participanților de către comisia este organizarea concursului a serilor de întrebări și răspunsuri pe tema: „Ce nu am înțeles din bibliografia concursului". Cu acest prilej, se clarifică unele probleme mai puțin înțelese privind tematica concursului: în urma unei astfel de seri de întrebări și răspunsuri, s-a ajuns la concluzia că tinerii citesc mai puține versuri. Pornind de la acest fapt în cadrul unor foi ale tineretului s-au inițiat concursuri fulger pe teme de poezie, unde participanții au recitat versuri de Alecsandri, Coșbuc, Eminescu, Blaga, Jebeleanu, Beniuc etc. Pentru recenzii bibliotecara Maria Cojocaru, apelează de fiecare dată la tinerii care sînt cei mai pasionați cititori. Astfel, au fost prezentate recenziile la romanele „Cordovanii", „Francisca“, ,,Un om între oameni", „Răscoala" etc. Aceste cîteva acțiuni organizate au făcut ca, în ultima perioadă, peste 40 de tineri să ceară înscrierea la concursul „Iubiți cartea". N. NICOLAE fi 39 prietenii ! Costumul invizibil A fost odată, prin văleatul... 1965, un Împărat care dorea sa-și îmbrace mădularele cu un costum de trei șaizeci. Pentru aceasta, s-a adresat el unui croitor, prenumele lui Cornel Nicola, care lucrează la cooperativa „îmbrăcămintea“, unitatea din bulevardul Tomis nr. 10, dar și acasă cu tot atîta „succes“, ba... poate cu mai mulți clienți! împăratul a fost măsurat din cap pînă-n picioare (cu metrul) și programat la prima probă în... săptămina viitoare. De unde să știe nefericitul că, in următorii trei ani, avea să mai fie programat de cel puțin o sută de ori și că i se va lua măsura tot cam de atîtea orii? De unde să știe că meșterului său îi plăcea tare mul licoarea aceea pe care un alt împărat, de data aceasta veritabil (parol!, e vorba de Buerebista) încercase să o desființeze... din rădăcină!? în sfirșit, n-avea cum să știe că atunci cînd intră în criză, croitorul este în stare de orice: vinde tot, amanetează tot, pentru a-și potoli setea. Vracii îl trimiseseră și la deziabhusizare, dar, nimic! S-a întors cu o sete și mai năpraznică. Așa se face că, metamorfozat în vin, costumul a fost „mîncat“. La fiecare din cele o sută de probe croitorul îi punea pe umeri împăratului o haină invizibilă, îi trăgea pepicioare niște pantaloni, tot invizibili, retușa pe ici — pe colo, incredințîndu-l că acesta va fi cel mai formidabil costum din care s-au văzut în toate împărățiile vecine. Credul, împăratul i-a adus și un palton, de data asta gata confecționat, pentru ca să i-l facă invizibil, dar mai scurt, fiindcă în împărăție se extinsese „moda mini“ și la bărbați și acum, pantalonii se purtau pînă la genunchi, iar paltoanele pînă la talie, crăpate în patru părți pe direcția punctelor cardinale. Mare i-a fost surprinderea și deziluzia cînd și-a găsit paltonul într-un cui, amanetat la centrul de desfacere a vinului din piața Griviței. Și-a dat seama cu amărăciune că nu s-a putut face nimic și a plătit cei 200 de lei pe care îi băuse, dintr-o înghițitură acest nou „Setilă", dibaci cu acul, dar și cu paharul. S-a dus atunci să se plîngă mai marelui croitorilor din acea unitate însă a renunțat, cînd a aflat că acesta se numește tot Nicola și că nu este o simplă coincidență de nume, ci e o rudă apropiată a năzdrăvanului, împăratul nu și-a pierdut încrederea, ba a mai recomandat un prieten, croitorului său, care n-a pregetat să-i facă și lui un costum invizibil. într-o săptămînă i-a luat măsura, l-a probat și... l-a aranjat! Acum, se plimbă prin casă amîndoi, sperînd să-i zărească vreun întreprinzător care să lanseze moda costumelor invizibile. Așteptăm și noi să vedem ce se va întîmpla Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea mea. CISMAILEANU Numai în luna ianuarie a acestui an, de la Biblioteca căminului cultural din comuna Ostrov, au fost citite peste 600 de cărți, de către cei 224 de cititori înscriși în fișele bibliotecii. A apărut nr. 1|1968 al revistei „PROBLEME ECONOMICE“ în cuprins: Mesajul de salut adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, de Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii nna cu prilejul Socialiste Româcelei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere. Dr. VASILE RAUSSER — Noile dimensiuni ale economiei românești în anul 1968 V. PORUmBESCU și I. PREDOI --- Unitatea dintre teoria și practica planificării socialiste MIRCEA CONSTANTINZEANU — Unele aspecte privind reflectarea cheltuielilor sociale de producție în prețurile cu ridicata din industria bunurilor de consum I. ERHAN — Retrospectivă și perspectivă în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii I. BITULEANU — Creșterea rolului și funcțiilor beneficiului în economie Dr. D. FUNDĂTURĂ — Perfecționarea organizării și planificării aprovizionării tehnicomateriale V. ANGHELESCU — Trăsături ale profesiei de director în concepția științei conducerii I.STANESCU și D. BURLACU — îmbunătățirea repartizării producției în C.A.P. CONSULTAȚII N. CONDERA și F. SZABÓ — Planificarea agriculturii RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR M. C. DEMETRESCU — Principii de informatică economică . ÎNSEMNĂRI M. RUDAREANU — Dezvoltarea economiei socialiste a Cultei M. ALUPOAIEI și N. POPA (Ploiești) — Productivitatea muncii în atenția proiectanților noilor obiective industriale S. MUSTAȚA (Arad) — Perfecționarea formelor de cointeresare în C.A.P. CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE V.IOTA — Unele probleme ale valorificării științifice a gîndirii economice a lui N. Bălcescu (Dr. Sultana Sută-Selejan, Gîndirea economică a lui Nicolae Bălcescu, Editura Academiei, 1967) T. SCHATTELES — Analiza economică prin cibernetică (Oskar Lange, Introducere în cibernetica economică Editura științifică, 1967) I. LEMNIJ — Multiplicitatea factorilor de creștere (Simon Kuznets-, Economic Growth and Structure. Selected Essays. Heinemann Educational Books Ltd., London, 1966) INFORMAȚII ȘTIINȚIFICE A FOST ASIMILAT UN NOU PRODUS (Urmare din pagi) zate la instalațiile de apă, aer și încălzire centrală în ramura construcțiilor. Numai T.C.E.H. stanța folosește anual circa Coa60 de tone de astfel de piese, și nu este nici un secret că pînă acum aprovizionarea era foarte deficitară, cu fitinguri Cînd afirm acest lucru mă bazez pe faptul că singura unitate din țară producătoare de astfel de piese, Uzina 2 Brașov, poate livra trustului de construcții, în acest an, doar 17 tone de fitinguri. Așa că repartizarea către întreprinderea noastră a acestei sarcini de pian s-a făcut într-un mod cu totul justificat și într-un moment de reală necesitate. Noi vom produce în anul în curs cel puțin 20 de tone de fitinguri de diferite dimensiuni. — Cunoaștem că producerea fitingurilor din fontă maleabilă necesită multiple pregătiri; au fost rezolvate toate problemele legate de asimilare? — Intr-adevăr, pregătirea noului flux de producție ne-a pus multe probleme noi. A fost nevoie de o utilare cu noi aparate de mătură și control a elementelor componente ale fantei pe parcursul fabricației. Aceste aparate au fost procurate și puse în funcțiune O altă greutate ce trebuia trecută era operațiunea de maleabilizare a fontei prin încălzirea la o anumită temperatură și apoi menținerea constantă a acestei temperaturi, lucru pe care îl realizăm cu ajutorul unor aparate speciale de control și înregistrare. A mai rămas problema aprovizionării cu materie primă, care n-a fost rezolvată decît parțial, nefiind cuprinși în planul de aprovizionare. Va trebui deci să fim ajutați mai mult de forul nostru tutelar. Consider că nu este o greutate de netrecut și concentrîndu-ne eforturile și în acest nou sector de producție al unității noastre, vom obține rezultatele scontate. i — Nu avem decit să urăm metalurgiștilor de la „Energia" succes în noua lor activitate, astfel încît să facă încă odată dovada că „marca" fabricii reprezintă o chestiune de onoare pentru fiecare membru al colectivului Omni și locul potrivit Cînd am ajuns la coloana a V-a a U.R.S. Pardina, programul de lucru se sfîrșise. Unii muncitori se urcaseră deja pe pontonul dormitor pentru a se odihni. Alții discutau pe diferite teme, bătînd în picioare zăpada de pe mal. Intr-un grup l-am recunoscut pe Iacob Chirnoagă, șeful coloanei. Prin gesturi măsurate încerca să se facă înțeles, în momentul cînd ne-a observat a venit în întîmpinarea noastră, oferindu-se să ne conducă într-o cabină a pontonului. — De fapt, ne pregătim pentru analiza activității de astăzi. Obișnuim ca in fiecare seară să dezbatem cum ne-am îndeplinit sarcinile de plan, ce rezultate am obținut și ce avem de făcut. Și rezultatele sunt bune. Printr-o întreținere rațională a tractoarelor, prin recunoașterea fondului stuficol, obținem economii de 20 lei la fiecare tonă recoltată. Din calculele pe care le-am făcut am ajuns la concluzia că cifra poate fi depășită. Priveam acest tînăr și mă gîndeam la vorbele tovarășului ing. Dan Băltăneanu, directorul unității: „Este unul din cei mai buni șefi de coloană". Venise la T.A.V.S. cu 8 ani în urmă. Terminase o școală de mecanici agricoli, lucrase puțin timp la S.M.Î. Mihail Kogălniceanu după satisfacerea stagiului milititar a venit în deltă. A lucrat mai întîi ca recoltator, apoi șef de atelier mobil, ca din 1963 să îndeplinească funcția de șef de coloană. — Poate vă veți mira de ce am venit aici. Lucram cum s-ar spune pe uscat, cîștigam bine, eram aproape de casa părintească. Și totuși... Simțeam nevoia să lucrez în deltă. Știam că acolo e mai greu, că multe luni din an (cît ține campania) voi fi departe de freamătul obișnuit al urbelor, că poate voi duce dorul... cuiva, dar am plecat. Vroiam să fac ceva care să-mi dea satisfacție. De atunci au trecut destui ani. — Ai avut vreodată un moment de ezitare, te-ai gîndit măcar o clipă să „evadezi"? — Nu am avut timp de așa ceva. De altfel, am toate motivele să n-o fac. Aici consider că am realizat tot ceea ce îmi era în putință. Delta este o școală a muncii și a caracterelor. Nu l-am mai reținut. Sinceritatea vorbelor (și colegii de coloană pot să confirme acest lucru) ne-a dat pe deplin convingerea că atunci cînd într-un loc de muncă este un om potrivit, nici o greutate nu va despărți pe unul de celălalt. Traian BRATIANU „CUPA MICILOR SPERANȚE II Competiția de minifotbal dotată cu „Cupa micilor speranțe“, organizată de Consiliul orășenesc al pionierilor a început duminică in Sala sporturilor. La startul întrecerilor, s-au prezentat, printre altele, formațiile școlilor generale 8, 10 26, 4, 16, 21, 18 și 20. Partidele, de un bun nivel tehnic, au dat la iveală, așa cum era și de așteptat, o serie de talente, ca Bătrînu Jean și Casin Ion de la școlile nr. 9 și respectiv 26. In prima zi a întrecerilor, s-au înregistrat următoarele rezultate: Școala generală nr. 16 — Liceul nr. 33—1; Școala generală nr.1 — Școala generală nr. 3 1—1; Școala generală nr. 4 — Școala generală nr. 26 1—1; Școala generală nr. 18 — Școala generală nr. 20 0—5; Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 80—1; Școala generală nr. 21 — Școala generală nr. 17 3—0. Scorul etapei a fost înregistrat de către echipa Școlii nr. 20. O comportare foarte bună a avut și formația reprezentativă a elevilor de la Școala nr. 21. Etapele viitoare ne vor arăta în ce măsură rezultatele de duminică pot fi considerate surprize sau normale. Oricum, „Cupa micilor speranțe“, și-a dovedit utilitatea și ,tocmai din această cauză, am dori să i se asigure și o cursivitate a întrecerilor. Ar fi păcat să se piardă pe drum. CUPA „16 FEBRUARIE” Sîmbătă și duminică, arena de popice a Asociației C.F.R. Constanța a găzduit tradiționala întrecere sportivă dotată cu Cupa „16 Februarie". La startul întrecerilor au participat trei asociații sportive (Argus, Voința și C.F.R.) însumînd 20 de sportivi. Demnă de remarcat a fost valoarea disputei sportive, toți participanții dovedindu-se bine puși la punct atît la lansarea bilelor cît și în pregătirea fizică. La individual primul loc a fost ocupat de Voinea Anghel (C.F.R. Constanța), care a totalizat 430 popice doborîte. O performanță care îi dă dreptul să aspire la un loc în lotul național. Pe locul II, Crăciulescu V., 394 popice doborite, iar pe locul III, Tudose Gheorghe cu 385 popice doborite. La pereteli locul I a fost ocupat de Voinea Anghel și Tudose Gheorghe cu 824 popice doborite, pe locul II Crăciulescu V. și Antonescu T- In fine, pe locul III, Voicu I. și Dinu George au realizat 732 popice doborite. Sportivilor cîștigători le-au fost înmînate cupe, plachete și diplome din partea comitetului sindicatului C.F.R. de către tovarășul Tămîiariu Ion, președintele comitetului sindicatului C.F.R. în concluzie, o competiție utilă care a atras la startul, ei un număr mare de concurenți și spectatori- Dumitru MANU, activist sindical 9,15—12,30: Jocurile Olimpice de iarnă. Schi fond ștafetă 4x10 km — bărbați. Patinaj viteză 500 m bărbați ; 17,30: Curs de limba engleză (secția a 3-a). 17,58 : Sumarul zilei . 18,00: Telecronica economică. Cazul celor 1.200. 18,30: Pentru copii. Alabala . Călătorie muzicală ; 19,00: Studioul pionierilor : Răsplata îndemînării ; 19,30: Telejurnalul de seară; 19,50: Buletinul meteorologic. Publicitate; 20,00: Album liric : Ion Minulescu; 20,15: Transfocator ; 20,45: Telecinemateca : „Iubirea lor". Film artistic, cu Bette Davis și Charles Boyer; 23,10: Jocurile Olimpice de iarnă. Patinaj artistic : proba de figuri libere-perechi , 24,00: Telejurnalul de noapte. DOBROGEA NOUĂ nr. 6066 Concursul „Ștafeta isteților", întrecere culturală pasionantă care antrenează toate unitățile de pionieri din orașul Constanța, a ajuns în aceste zile de februarie la cea de a 9-a etapă. Început o dată cu anul școlar, concursul a cuprins pînă în prezent, în cele două divizii ale sale, nu mai puțin de 20 de școli care, două cîte două, și-au disputat întîietatea la probele de desen, fantezie, versificație, perspicacitate, rebus, îndemînare, observație și muzică. în prima divizie, simbolica ștafetă — fanionul albastru — a fost cucerită de Școala generală nr. 1 și apărată timp de 6 etape împotriva asalturilor „echipajelor" de la școlile generale nr. 2, 3, 4, 5, 6 și 7, apoi de Școala generală nr. 8, actuala deținătoare, neînvinsă pe timp de 3 etape. in cea de a doua divizie, pionierii de la Școala generală nr. 17 și-au cucerit și apărat trofeul de colegii lor din școlile generale nr. 16, 18, 19, 20, 21, 22 și 23, apoi au fost nevoiți să-l cedeze celor de la Școala generală nr. 24. Zilele trecute, într-o atmosferă entuziastă, a avut loc dubla întîlnire între reprezentanții școlilor generale nr. 8 și 10, 24 și 25. Prima întrecere s-a terminat cu victoria Școlii generale nr. 8 care a realizat 705 puncte, cea de a doua, cu succesul Școlii generale nr. 25 care a totalizat 790 puncte, cucerind ștafeta de la Școala generală nr. 24. Merită evidențiați pentru istețimea lor pionierii Filimon Ion, Mituc Marian — de la Școala generală nr. 8, Memet Agar și Enache Viorel — Școala generală nr. 25. Aceștia au obținut, pentru frumoasele lor răspunsuri, punctajul maxim, 125 de puncte. ★ Cenaclul literar „Pescărușul" al pionierilor constănțeni și-a desfășurat, recent, obișnuita ședință de lucru. Pe „șantierul literar" al tinerelor talente, pionierii Dobrescu Elena (Liceul Eforie Sud), Dragomir Mirela (Liceul pedagogic), Gîrbă Cornelia (Școala generală nr. 2), Silea Eugen (Școala generală nr. 12), Fati Lorin (Școala generală nr. 28) ș.a., au prezentat noile lor creații în versuri sau în proză. ★ " Micii actori amatori de la Casa pionierilor, îndrumați cu pricepere și răbdare în cadrul cercului de artă dramatică de actorul constănțean Romeo Mogoș s-au întîlnit, zilele trecute, cu elevii de la Școala populară de artă, din clasa de actorie condusă de actrița Ileana Ploscaru. In cadrul întîlnirii, care a constituit un util schimb de experiență între cele 2 colective, elevii au discutat despre pregătirea actorului amator, despre creațiile realizate de ei la luminile rampei. Elevii de la Școala populară de artă au prezentat fabule de La Fontaine, Gr. Alexandrescu și Ranetti, iar pionierii au recitat versuri și au prezentat piesa într-un act (2 tablouri) „Drumul spre stele“ de Tiberiu Vornic. Au fost răsplătiți cu călduroase aplauze pionierii: Pînzaru Luminița, Beșleagă Liliana, Mariana, Trif Livia, Onu Prundiș Gabriela, Luca Mariana și Ștefănescu Gheorghe. In ciclul „Cinematografia noastră națională" a avut loc prima întîlnire a pionierilor iubitori ai celei de a 7-a arte cu uns realizator de film, urmată de proiecții. La invitația Consiliului orășenesc al pionierilor, în colaborare cu ACIN-București și întreprinderea cinematografică regională Dobrogea, regizorul Octav Ioniță a vorbit în sala cinematografului „Republica" despre „începuturile cinematografiei românești". Cei peste 1.000 de copii prezenți au urmărit etapele în care s-a dezvoltat cinematografia noastră națională de-a lungul timpului și filmul artistic „Lanterna cu amintiri“. Aurel FILIPESCU, instructor, Consiliul orășenesc al pionierilor Constanța ÎNTREPRINDEREA regionala DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII DOBROGEA VA OFERĂ, prin magazinul de reprezentare din Constanța, str. Ștefan cel Mare nr. 17, UN BOGAT SORTIMENT DE RATE ȘI SEMIPREPARATE PREPADE CARNE: — Salamuri : „București", rusesc, italian, „Poiana“, de vară, „Caraiman", „AlpIn", parizer ; — GHIUDEM ȘI BABIC ; — ȘUNCA DE PRAGA ; — MUȘCHI FILE ; — CEAFA ■ AFUMATĂ ; — CIRNAȚI DE CASA ; — DEBREȚIN ; — CRENVURȘTI ; - PASTA PENtRU MICI ȘI CHIFTELE ; - TOBA, LEBARVURST ; - GUȘA ȘI SLĂNINA AFUMATA; - MUSCHI ȚIGĂNESC ; - COLȚUNAȘI CU BRINZA ȘI CARNE ; . - DROB, CAȘ PUI CONGELAT și DE CARNE, alte produse. In unitățile de desfacere a subproduselor ale I.R.I.C., puteți cumpăra : - MĂRUNTAIE de vită și porc — inimă, ficat, creier, limbă, momițe, picioare și capete de porc și de vită.