Dobrogea Nouă, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6055-6079)

1968-02-14 / nr. 6066

Pag. a 2-a CĂRȚII Organizarea manifestărilor de masă în sprijinul concursului „Iu­biți cartea“ constituie una din preocupările actuale ale comite­tului U.T.C. și conducerii bibliote­cii din comuna Ostrov. Lecturile în grup și prezentările de cărți,­ serile literare și de ghicitori lite­rare trezesc un viu interes și se bucură de o largă participare din partea tinerilor. De asemenea, pe­riodic, sînt organizate consfătuiri cu cititorii care sînt și participanți la concurs. Astfel au fost organi­zate consfătuiri asupra cărților „Șoseaua Nordului", „Pădurea spînzuraților" etc. înainte de fieca­­re consfătuire, s-a făcut lectura cărților, apoi în cadrul unor dez­bateri colective, tinerii au discu­tat despre subiectul cărții, despre eroii și mesajul ei. De un real folos în sprijinul participanților de către comisia este organizarea concursului a serilor de întrebări și răspunsuri pe tema: „Ce nu am înțeles din bibliografia concursului". Cu acest prilej, se clarifică unele probleme mai puțin înțelese privind tema­tica concursului: în urma unei astfel de seri de întrebări și răs­punsuri, s-a ajuns la concluzia că tinerii citesc mai puține versuri. Pornind de la acest fapt­­­ în ca­drul unor foi ale tineretului s-au inițiat concursuri fulger pe teme de poezie, unde participanții au recitat versuri de Alecsandri, Coș­­buc, Eminescu, Blaga, Jebeleanu, Beniuc etc. Pentru recenzii bibliotecara Ma­ria Cojocaru, apelează de fiecare dată la tinerii care sînt cei mai pasionați cititori. Astfel, au fost prezentate recenziile la romanele „Cordovanii", „Francisca“, ,,Un om între oameni", „Răscoala" etc. Aceste cîteva acțiuni­ organizate­­ au făcut ca, în ultima perioadă, peste­ 40 de tineri să ceară înscri­erea la concursul „Iubiți cartea". N. NICOLAE fi 39 prietenii ! Costumul invizibil A fost odată, prin văleatul... 1965, un Împărat care dorea sa-și îmbrace mădularele cu un costum de trei șaizeci. Pentru aceas­ta, s-a adresat el unui croitor, pre­numele lui Cornel Nicola, ca­re lucrează la cooperativa „îm­brăcămintea“, unitatea din bule­vardul Tomis nr. 10, dar și acasă cu tot atîta „succes“, ba... poate cu mai mulți clienți! împăratul a fost măsurat din cap pînă-n picioare (cu metrul) și programat la prima probă în... săptămina viitoare. De unde să știe nefericitul că, in următorii trei ani, avea să mai fie programat de cel puțin o sută de ori și că i se va lua măsura tot cam de a­­tîtea orii? De unde să știe că meșterului său îi plăcea tare mul­ licoarea aceea pe care un alt îm­părat, de data aceasta veritabil (parol!, e vorba de Buerebista) în­cercase să o desființeze... din ră­dăcină!? în sfirșit, n-avea cum să știe că atunci cînd intră în criză, croitorul este în stare de orice: vinde tot, amanetează tot, pen­tru a-și potoli setea. Vracii îl trimiseseră și la deziabhusizare, dar, nimic! S-a întors cu o sete și­ mai năpraznică. Așa se face că, metamorfozat în vin, costu­mul a fost „mîncat“. La fiecare din cele o sută de probe croito­rul îi punea pe umeri împăratului o haină invizibilă, îi trăgea pe­­picioare niște pantaloni, tot in­vizibili, retușa pe ici — pe colo, incredințîndu-l că acesta va fi cel mai formidabil costum din care s-au văzut în toate împărățiile ve­cine. Credul, împăratul i-a adus și un palton, de data asta gata confec­ționat, pentru ca să i-l facă invi­zibil, dar mai scurt, fiindcă în împărăție se extinsese „moda mi­ni“ și la bărbați și acum, panta­lonii se purtau pînă la genunchi, iar paltoanele pînă la talie, cră­pate în patru părți pe direcția punctelor cardinale. Mare i-a fo­st surprinderea și deziluzia cînd și-a găsit paltonul într-un cui, amanetat la centrul de desfacere a vinului din piața Griviței. Și-a dat seama cu amă­răciune că nu s-a putut face ni­mic și a plătit cei 200 de lei pe care îi băuse, din­tr-o înghițitură acest nou „Setilă", dibaci cu acul, dar și cu paharul. S-a dus atunci să se plîngă mai marelui croitorilor din acea uni­tate însă a renunțat, cînd a aflat că acesta se numește tot Nicola și că nu este o simplă coinciden­ță de nume, ci e o rudă apropia­tă a năzdrăvanului, împăratul nu și-a pierdut în­crederea, ba a mai recomandat un prieten, croitorului său, care n-a pregetat să-i facă și lui un costum invizibil. într-o săptă­­mînă i-a luat măsura, l-a probat și... l-a aranjat! Acum, se plim­bă prin casă amîndoi, sperînd să-i zărească vreun întreprinzător care să lanseze moda costumelor invizibile. Așteptăm și noi să ve­dem ce se va întîmpla Și-am în­călecat pe-o șa și v-am spus povestea mea. C­ISMAILEANU Numai în luna ianuarie a a­­cestui an, de la Biblioteca că­minului cultural din comuna Os­trov, au fost citite peste 600 de cărți, de către cei 224 de citi­tori înscriși în fișele bibliotecii. A apărut nr. 1|1968 al revistei „PROBLEME ECONOMICE“ în cuprins: Mesajul de salut adresat to­varășului Nicolae Ceaușescu de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, de Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii nna cu prilejul Socialiste Româ­celei de-a 50-a aniversări a zilei de naștere. Dr. VASILE RAUSSER — Noile dimensiuni ale economiei româ­nești în anul 1968 V. PORUmBESCU și I. PREDOI --- Unitatea di­ntre teoria și practica planificării socialiste MIRCEA CONSTANTI­NZEAN­U — Unele aspecte privind reflec­tarea cheltuielilor sociale de producție în prețurile cu ridi­cata din industria bunurilor de consum I. ERHAN — Retrospectivă și perspectivă în acțiunea de or­ganizare științifică a producției și a muncii I. BITULEANU — Creșterea rolului și funcțiilor beneficiului în economie Dr. D. FUNDĂTURĂ — Per­fecționarea organizării și pla­nificării aprovizionării tehnico­­materiale V. ANGHELESCU — Trăsături ale profesiei de director în con­cepția științei conducerii I.­STANESCU și D. BURLACU — îmbunătăți­rea repartizării producției­­ în C.A.P. CONSULTAȚII N. CONDERA și F. SZABÓ — Planificarea a­­griculturii RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORILOR M. C. DEMETRESCU — Princi­pii­­ de informatică economică . ÎNSEMNĂRI M. RUDAREANU — Dezvolta­rea economiei socialiste a Cu­ltei M. ALUPOAIEI și N. POPA (Ploiești) — Pro­ductivitatea muncii în atenția proiectanților noilor obiective industriale S. MUSTAȚA (Arad) — Per­fecționarea formelor de cointe­resare în C.A.P. CRITICA ȘI BIBLIOGRAFIE V.­IOTA — Unele probleme ale valorificării științifice a gîn­­dirii economice a lui N. Bălces­­cu (Dr. Sultana Sută-Selejan, Gîndirea economică a lui Nico­­lae Bălcescu, Editura Academiei, 1967) T. SCHATTELES — Analiza e­­conomică prin cibernetică (Os­kar Lange, Introducere în ciber­netica economică Editura știin­țifică, 1967) I. LEMNIJ — Multiplicitatea factorilor de creștere (Simon Kuznets-, Economic Growth and Structure. Selected Essays. Hei­nemann Educational Books Ltd., London, 1966) INFORMAȚII ȘTIINȚIFICE A FOST ASIMILAT UN NOU PRODUS (Urmare din pag­­i)­ zate la instalațiile de apă, aer și încălzire centrală în ramura con­strucțiilor. Numai T.C.E.H. stanța folosește anual circa Coa­60 de tone de astfel de piese, și nu este nici un secret că pînă a­­cum aprovizionarea era foarte deficitară, cu fitinguri Cînd a­­firm acest lucru mă bazez pe fap­tul că singura unitate din țară producătoare de astfel de piese, Uzina 2 Brașov, poate livra trus­tului de construcții, în acest an, doar 17 tone de fitinguri. Așa că repartizarea către întreprinderea noastră a acestei sarcini de pian s-a făcut într-un mod cu totul jus­tificat și într-un moment de reală necesitate. Noi vom produce în anul în curs cel puțin 20 de to­ne de fitinguri de diferite dimen­siuni. — Cunoaștem că produ­cerea fitingurilor din fontă maleabilă necesită multi­ple pregătiri; au fost rezol­vate toate probleme­le le­gate de asimilare? — Intr-adevăr, pregătirea nou­lui flux de producție ne-a pus multe probleme noi. A fost ne­voie de o utilare cu noi aparate de mătură și control a elemente­lor componente ale fantei pe par­cursul fabricației. Aceste aparate au fost procurate și puse în fun­cțiune O altă greutate ce trebuia trecută era operațiunea de ma­­leabilizare a fontei prin încălzi­rea la o anumită temperatură și apoi menținerea constantă a a­­cestei temperaturi, lucru pe care îl realizăm cu ajutorul unor apa­rate speciale de control și înre­gistrare. A mai rămas problema aprovizionării cu materie primă, care n-a fost rezolvată decît par­țial, nefiind cuprinși în planul de aprovizionare. Va trebui deci să fim ajutați mai mult de forul nos­tru tutelar. Consider că nu este o greutate de netrecut și concen­­trîndu-ne eforturile și în acest nou sector de producție al unității noastre, vom obține rezultatele scontate. i — Nu avem decit să u­­răm metalurgiștilor de la „Energia" succes în noua lor activitate, astfel încît să facă încă odată dovada că „marca" fabricii reprezintă o chestiune de onoare pen­tru fiecare membru al co­lectivului Omni și locul potrivit Cînd am ajuns la coloana a V-a a U.R.S. Pardina, programul de lucru se sfîrșise. Unii munci­tori se urcaseră deja pe ponto­­nul­ dormitor pentru a se odihni. Alții discutau pe diferite teme, bă­­tînd în picioare zăpada de pe m­­al. Intr-un grup l-am recunoscut pe Iacob Chirnoagă, șeful coloanei. Prin gesturi măsurate încerca să se facă înțeles, în momentul cînd ne-a observat a venit în întîm­­pinarea noastră, oferindu-se să ne conducă într-o cabină a pon­tonului. — De fapt, ne pregătim pentru analiza activității de astăzi. Obiș­nuim ca in fiecare seară să dez­batem cum ne-am îndeplinit sar­cinile de plan, ce rezultate am obținut și ce avem de făcut. Și re­zultatele sunt bune. Printr-o între­ținere rațională a tractoarelor, prin recunoașterea fondului stu­­ficol, obținem economii de 20 lei la fiecare tonă recoltată. Din cal­culele pe care le-am făcut am a­­juns la concluzia că cifra poate fi depășită. Priveam acest t­înăr și mă gîn­­deam la vorbele tovarășului ing. Dan Băltăneanu, directorul uni­tății: „Este unul din cei mai buni șefi de coloană". Venise la T.A.V.S. cu 8 ani în urmă. Terminase o școală de me­canici agricoli, lucrase puțin timp la S.M.Î. Mihail Kogălniceanu după­­ satisfacerea stagiului mili­ti­tar a venit în deltă. A lucrat mai întîi ca recoltator, apoi șef de atelier mobil, ca din 1963 să îndeplinească funcția de șef de coloană. — Poate vă veți mira de ce am venit aici. Lucram cum s-ar spu­ne pe uscat, cîștigam bine, eram aproape de casa părintească. Și totuși... Simțeam nevoia să lucrez în deltă. Știam că acolo e mai greu, că multe luni din an (cît ți­ne campania) voi fi departe de freamătul obișnuit al urbelor, că poate voi duce dorul... cuiva, dar am plecat. Vroiam să fac ceva care să-mi dea satisfacție. De a­­tunci au trecut destui ani. — Ai avut vreodată un moment de ezitare, te-ai gîndit măcar o clipă să „evadezi"? — Nu am avut timp de așa ceva. De altfel, am toate moti­vele să n-o fac. Aici consider că am realizat tot ceea c­e îmi era în putință. Delta este o școală a muncii și a caracterelor. Nu l-am mai reținut. Sincerita­tea vorbelor (și colegii de coloa­nă pot să confirme acest lucru) ne-a dat pe deplin convingerea că atunci cînd într-un loc de muncă este un om­ potrivit, nici o greutate nu va despărți pe unul de celălalt. Traian BRATIANU „CUPA MICILOR SPERANȚE II Competiția de minifotbal do­tată cu „Cupa micilor speranțe“, organizată de Consiliul orășenesc­­ al pionierilor a început duminică in Sala sporturilor. La startul în­trecerilor, s-au prezentat, prin­tre altele, formațiile școlilor ge­nerale 8, 10 26, 4, 16, 21, 18 și 20. Partidele, de un bun nivel teh­nic, au dat la iveală, așa cum era și de așteptat, o serie de ta­lente, ca Bătrînu Jean și Casin Ion de la școlile nr. 9 și respec­tiv 26. In prima zi a întrecerilor, s-au înregistrat următoarele rezultate: Școala generală nr. 16 — Liceul nr. 3­3—1; Școala generală nr.­­1 — Școala generală nr. 3 1—1; Școala generală nr. 4 — Școala generală nr. 26 1—1; Școala ge­nerală­ nr. 18 — Școala genera­lă n­r. 20 0—5; Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 8­0—1; Școala generală nr. 21 — Școala generală nr. 17 3—0. Scorul etapei a fost înregistrat de către echipa Școlii nr. 20. O comportare foarte bună a avut și formația reprezentativă a ele­­vilor de la Școala nr. 21. Etapele viitoare ne vor arăta în ce­­ mă­sură rezultatele de duminică pot fi considerate surprize sau nor­male. Oricum, „Cupa micilor speran­țe“,­ și-a dovedit utilitatea și ,toc­mai din această cauză, am dori să i se asigure și o cursivitate a întrecerilor. Ar fi păcat să se piardă pe drum. C­UPA „16 FEBRUARIE” Sîmbătă și duminică, arena de popice a Asociației C.F.R. Con­stanța a găzduit tradiționala în­trecere sportivă dotată cu Cupa „16 Februarie". La startul între­cerilor au participat trei asociații sportive (Argus, Voința și C.F.R.) însumînd 20 de sportivi. Demnă de remarcat a fost valoarea dis­putei sportive, toți participanții dovedindu-se bine puși la punct atît la lansarea bilelor cît și în pregătirea fizică. La individual primul loc a fost ocupat de Voi­­nea Anghel (C.F.R. Constanța), care a totalizat 430 popice dobo­­rîte. O performanță care îi dă dreptul să aspire la un loc în lo­tul național. Pe locul II, Crăciu­­lescu V., 394 popice doborite, iar pe locul III, Tudose Gheorghe cu 385 popice doborite. La pereteli locul I a fost ocupat de Voinea Anghel și Tudose Gheorghe cu 824 popice doborite, pe locul II Crăciulescu V. și Antonescu T- In fine, pe locul III, Voicu I. și Dinu George au realizat 732 popice doborite. Sportivilor cîștigători le-au fost înmînate cupe, plache­te și diplome din partea comite­tului sindicatului C.F.R. de către tovarășul Tămîiariu Ion, președin­tele comitetului sindicatului C.F.R. în concluzie, o competiție utilă care a atras la startul, ei un nu­măr mare de concurenți și spec­­­tatori- Dumitru MANU, activist sindical 9,15—12,30: Jocurile Olimpice de iarnă. Schi fond ștafetă 4x10 km — bărbați. Patinaj viteză 500 m bărbați ; 17,30: Curs de limba engleză (secția a 3-a). 17,58 : Su­marul zilei . 18,00: Telecronica economică. Cazul­ celor 1.200. 18,30: Pentru copii. Ala­bala . Că­lătorie muzicală ; 19,00: Studioul pionierilor : Răsplata îndemînării ; 19,30: Telejurnalul de seară; 19,50: Buletinul meteorologic. Publicitate; 20,00: Album liric : Ion Minulescu; 20,15: Transfocator ; 20,45: Tele­­cinemateca : „Iubirea lor". Film artistic, cu Bette Davis și Charles Boyer; 23,10: Jocurile Olimpice de iarnă. Patinaj artistic : proba de figuri libere-perechi , 24,00: Telejurnalul de noapte. DOBROGEA NOUĂ nr. 6066 Concursul „Ștafeta isteților", în­trecere culturală pasionantă care antrenează toate­ unitățile de pio­nieri din orașul Constanța, a a­­juns în aceste zile de februarie la cea de a 9-a etapă. Început o dată cu anul școlar, concursul a cuprins pînă în prezent, în cele două divizii ale sale, nu mai pu­țin de 20 de școli care, două cîte două, și-au disputat întîieta­­tea la probele de desen, fantezie, versificație, perspicacitate, rebus, îndemînare, observație și muzică. în prima divizie, simbolica șta­fetă — fanionul albastru — a fost cucerită de Școala generală nr. 1 și apărată timp de 6 etape împo­triva asalturilor „echipajelor" de la școlile generale nr. 2, 3, 4, 5, 6 și 7, apoi de­­ Școala generală nr. 8, actuala deținătoare, neîn­vinsă pe timp de 3 etape. in cea de a­­ doua divizie, pionierii de la Școala generală nr. 17 și-au cu­cerit și apărat trofeul de colegii lor din școlile generale nr. 16, 18, 19, 20, 21, 22 și 23, apoi au fost nevoiți să-l cedeze celor de la Școala generală nr. 24. Zilele trecute, într-o atmosferă entuziastă, a avut loc dubla întîl­­nire între reprezentanții școlilor generale nr. 8 și 10, 24 și 25. Pri­ma întrecere s-a terminat cu vic­toria Școlii generale nr. 8 care a realizat 705 puncte, cea de a do­ua, cu succesul Școlii generale nr. 25 care a totalizat 790 puncte, cucerind ștafeta de la Școala ge­nerală nr. 24. Merită evidențiați pentru istețimea lor pionierii Fili­­mon Ion, Mituc Maria­n — de la Școala generală nr. 8, Memet A­­gar și Enache Viorel — Școala generală nr. 25. Aceștia au obți­nut, pentru frumoasele lor răs­punsuri, punctajul maxim, 125 de puncte. ★ Cenaclul literar „Pescărușul" al pionierilor­­ constănțeni și-a desfă­șurat, recent, obișnuita ședință de­­ lucru. Pe „șantierul literar" al ti­nerelor talente, pionierii Dobrescu Elena (Liceul Eforie­ Sud), Drago­­mir Mirela (Liceul pedagogic), Gîr­bă Cornelia (Școala generală nr. 2), Silea Eugen (Școala generală nr. 12), Fati Lorin (Școala gene­rală nr. 28) ș.a., au prezentat noi­le lor creații în versuri sau în pro­ză. ★ " Micii actori amatori de la Casa pionierilor, îndrumați cu pricepe­re și răbdare în cadrul cercului de artă dramatică de actorul con­­stănțean Romeo Mogoș s-au întîl­­nit, zilele trecute, cu elevii de la Școala populară de artă, din cla­sa de actorie condusă de actrița Ileana Ploscaru. In cadrul întîlnirii, care a con­stituit un util schimb de experi­ență între cele 2 colective, elevii au discutat despre pregătirea ac­torului amator, despre creațiile re­alizate de ei la luminile rampei. Elevii de la Școala populară de artă au prezentat fabule de La Fontaine, Gr. Alexandrescu și Ra­­netti, iar pionierii au recitat ver­suri și au prezentat piesa într-un act (2 tablouri) „Drumul spre stele“ de T­iberiu Vornic. Au fost răsplătiți cu călduroase aplauze pionierii: Pînzaru Luminița, Beș­leagă Liliana, Mariana, Trif Livia, Onu Prundiș Gabriela, Luca Mariana și Ștefănescu Gheorghe. In ciclul „Cinematografia noas­tră națională" a avut loc prima întîlnire a pionierilor iubitori ai celei de a 7-a­­ arte cu uns realiza­tor de film, urmată de proiecții. La invitația Consiliului orășe­nesc al pionierilor, în colaborare cu ACIN-București și întreprinde­rea cinematografică regională Dobrogea, regizorul Octav Ioniță a vorbit în sala cinematografului „Republica" despre „începuturile cinematografiei românești". Cei peste 1.000 de copii pre­zenți au urmărit etapele în care s-a dezvoltat cinematografia noastră națională de-a lungul timpului și filmul artistic „Lanter­na cu amintiri“. Aurel FILIPESCU, instructor, Consiliul orășenesc al pionierilor Constanța ÎNTREPRINDEREA regionala DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII DOBROGEA VA OFERĂ, prin magazinul de reprezentare din Constanța, str. Ștefan cel Mare nr. 17, UN BO­GAT SORTIMENT DE RATE ȘI SEMIPREPARATE PREPA­DE CARNE: — Salamuri : „București", ru­sesc, italian, „Poiana“, de vară, „Caraiman", „AlpIn", parizer ; — GHIUDEM ȘI BABIC ; — ȘUNCA DE PRAGA ; — MUȘCHI FILE ; — CEAFA ■ AFUMATĂ ; — CIRNAȚI DE CASA ; — DEBREȚIN ; — CRENVURȘTI ; - PASTA PENtRU MICI ȘI CHIFTELE ; - TOBA, LEBARVURST ; - GUȘA ȘI SLĂNINA AFU­MATA; - MUSCHI ȚIGĂNESC ; - COLȚUNAȘI CU BRINZA ȘI CARNE ; . - DROB, CAȘ PUI CONGELAT și DE CARNE, alte pro­duse. In unitățile de desfacere a subproduselor ale I.R.I.C., puteți cumpăra : - MĂRUNTAIE de vită și porc — inimă, ficat, creier, lim­bă, momițe, picioare și capete de porc și de vită.

Next