Dobrogea Nouă, martie 1968 (Anul 21, nr. 6080-6106)
1968-03-01 / nr. 6080
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Vineri 1 martie 1968 f 4 pagini 30 bani Anul XXI nr. 6080 Reproiectarea unor repere, aplicarea tehnologiilor noi, diminuarea ponderii rebuturilor și a derogărilor, găsirea de înlocuitori, iată doar citeva din pârghiile care acționează în direcția reducerii consumului de metal. Important este ca factorii de răspundere din întreprinderi să depisteze sursele specifice asupra cărora trebuie acționat pentru a se putea obține economii. Privită sub acest unghi, care este traiectoria în care se înscriu măsurile de reducere a consumurilor de metal la S.NT.C. și I.M.U. Medgidia, două din cele mai mari consumatoare din județul Constanța? Fiecare portiță de scurgere a metalului—închisă „Mai întîi trebuie să fac o precizare, deschide discuția tovarășul Vasile Secară, inginer șef la S.N.C. Cred că reducerea consumului de metal nu trebuie privită ca o campanie, ci ca o acțiune permanentă. Plecînd de la această premiză, anul trecut, noi am obținut o economie de 170,5 tone, în primul rînd s-a urmărit reducerea normelor de consum. Așa, de pildă, la reparații de nave, normele de consum au fost reduse de la 11,3 la 8,5 tone pe milionul de lei, la completele de șlepuri pentru export, de la 278 tone pe complet, la 271 tone etc. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că nu au fost neglijate nici alte surse, în 1967, s-au folosit ca înlocuitori 2.433 kg de mase plastice, din care, în șantier s-au confecționat diferite piese, ceea ce a dus la reducerea consumului de metal cu 1.129 kg. . în afară de aceasta, tubulatura de sonde și aerisire la completele de șlepuri s-a executat din PVC, obținîndu-se, pe această cale, o economie de 0,45 tone pe produs“. , în discuția noastră a intervenit și tovarășul Nicolae Tudor, responsabil cu normele de consum în cadrul serviciului tehnolog șef. „în acest an — a spus vorbitorul — noi avem sarcina să realizăm o economie de cel puțin 1 la sută față de cantitatea de metal cuvenită conform normelor. Am întocmit, în acest sens, un plan în care am prevăzut măsuri pentru îmbunătățirea tehnologiei la toate produsele, în special la lucrările de reparații de nave, diminuarea în continuare a derogărilor (și anul trecut ponderea lor a fost foarte mică), întocmirea și folosirea albumelor de croire la șalupele și completele de șlepuri, reproiectarea șalupei de 65 C.P.". „Paralel cu aceasta — a ținut să completeze tovarășul Vladimir Cazacenco, tehnician I C.T.C. — vom urmări, în continuare, reducerea procentului de rebuturi care anul trecut a reprezentat la prelucrări mecanice 0,03 la sută, la neferoase 0,35 la sută, iar la turnătoria de fontă, 1 la sută din producție. Rezultatele de început sunt, de altfel, promițătoare. Pe primele două luni s-au înregistrat numai 3 față de 8 rebuturi înregistrate în perioada corespunzătoare a anului trecut. Rezultatele obținute demonstrează că atunci cînd există preocupare ele nu se lasă mult așteptate. Nu trebuie uitat că sunt B. TRAIAN (Continuare în pag. a lll-a) Ce foc ocupa GOSPODĂRIREA jssficrrissi ® METALULUI în viața întreprinderilor BUN VENIT, PRIMĂVARĂ ! Ne zîmbesc, de citeva zile, din coșurile florăreselor, căpșoarele imaculate ale ghioceilor și tinerescul și veșnicul albastru din petalele învoite ale violetelor. Zvon de primăvară! Ne cheamă din vitrinele magazinelor multicolorele și sprințarele mărfișoare. Zvon de primăvară! Ne cheamă tumultul străzii, înmugurirea de pe ramuri, întîia filă de calendar a lunii lui mărfișor. Și în ziua aceasta dăruim mamelor, soțiilor, fiicelor și iubitelor mărfișoare, mărfișoare însoțite de buchetele de ghiocei și violete. Mărfișorul, în tradiția poporului nostru, înmănunchează trei simboluri: al primăverii, al tinereții, al iubirii. Și constânțenii știu perpetua tradiția. Un exemplu elocvent: s-au vîndut în oraș, pînă astăzi, aproape 300.000 de mărțișoare. Cifră record, dacă ținem să facem o comparație cu anul trecut. E un simbol al creșterii afecțiunii pentru cei dragi, o certitudine că tradiția este respectată și se bucură de toată cinstirea. Oameni de toate vîrstele, dăruiți mamelor, soțiilor, fiicelor și iubitelor mărțișoare! In acest gest sînt înmănuncheate respectul, dragostea și prețuirea. Mărțișorul este simbolul anotimpului înnoitor. Să-l cinstim cum se cuvine. Bun venit primăvară! I. DRAGANESCU COMUNICAT La 6 martie a.c., se convoacă la Sofia Comitetul Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. La o serie de lucrări ce se execută în noul port maritim Constanța, scafandrii sunt prezenți și în această perioadă rece. Echipa celor 1X scafandri ai întreprinderii de construcții hidrotehnice din localitate, condusă de Ion Sîrbu, lucrează în prezent la confecționarea paturilor de piatră și așezarea blocurilor mari prefabricate din beton în greutate de 80—100 tone fiecare, necesare construcției celor două mutuare (laturile porții de intrare în noul port). Lucrătorii adîncurilor pornesc într-o nouă misiune la 13—14 metri sub apă. La capătul digului de larg, la peste 2,5 km depărtare de mal, se lucrează la cheiul de acostare a navelor de serviciu, la viitorul far, în fotografii: două aspecte cotidiene de pe șantier. Text și foto: G. CIOROBEA ÎN CUPRINS: Opinii pedagogice IN PAS CULE VIEȚII CERINȚEPag. a !!-a ■ MESAJUL DE SOLIDARITATE ADRESAT POPORULUI VIETNAMEZ DE ÎNTÎLNIREA CONSULTATIVĂ DE LA BUDAPESTA Pag. a !V-a Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat, a șefilor cultelor din România Joi la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit, la Palatul Consiliului de Stat, în audiență de prezentare, pe șefii cultelor din țara noastră. La solemnitate au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, vicepreședinții Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și Ștefan Peterfi, secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, și șeful Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru. Au fost prezenți Justinian Marina, patriarhul bisericii ortodoxe române, însoțit de Justin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, Mladin Nicolae, arhiepiscop de Alba Iulia și Sibiu și mitropolit al Ardealului, Firmilian Marin, arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei, Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului, Antim Nica Tîrgovișteanul, episcop, vicar patriarhal, Visarion Ploieșteanul, episcop, vîcar patriarhal, Marton Aron, episcop romano-catolic de Alba lulia, însoțit de Huber Iosif, consilier al episcopiei romano-catolice de Alba-lulia, Francisc Augustin, conducătorul arhiepiscopiei romano-catolice din București, însoțit de Bertalan Blaziu, consilier al arhiepiscopiei romano-catolice București, Petru Pleșca, episcop romano-catolic și provicar al arhiepiscopiei de București; Nagy Iuliu, episcop al episcopiei reformate Cluj, însoțit de Tobes Ștefan, consilier al episcopiei reformate Cluj, Papp Ladislau Iosif, episcop al Episcopiei reformate Oradea, însoțit de Santha Paul, vicarul episcopiei reformate Oradea; Binder Hermann, vicar al episcopiei evanghelice de confesiune augustană Sibiu, însoțit de Hochmeister Albert, prim-curator general al bisericii evanghelice C A. Sibiu; Rosen Moses, șef rabin al cultului mozaic, însoțit de Amarilus Ițic, membru în consiliul superior rabinic; Kiss Alexa, episcop al episcopiei unitariene Cluj, însoțit de (Continuare în pag. a lll-a) RAID ANCHETA CORPURI STRĂINE în „meniul“ T.A.P.L. Consumatorul, oricare ar fi el, intră într-un local de alimentație publică, aruncă o privire fugitivă asupra preparatelor expuse, se așază la masă și așteaptă. Ce i se poate oferi? Există o varietate a meniurilor, localul oferă o ambianță plăcută, deservirea este operativă? Iată cîteva întrebări la care va încerca să răspundă raidul întreprins prin cîteva unități din municipiul Constanța. Varietate... invariabilă De la început, o precizare: în ultimul timp, diriguitorii comerțului local au organizat numeroase expoziții culinare. Mobilul lor e în principal, pentru a prezenta noi preparate și a cunoaște preferințele consumatorilor. Tendința e salutară: în majoritatea localurilor, ca urmare a unei aprovizionări judicioase, pot fi servite, după preferințe, preparate reci și calde. „Cind am ocazia, trec pe la berăria „Populară", ne mărturisea tehnicianul veterinar Mihai Florea, pentru că știu că aici pot găsi ce doresc". „Localul meu preferat e „Sulina", afirma muncitorul I. Ștefan. „Intru destul de rar într-o unitate de alimentație publică, spunea inginerul C. P., dar cind o fac nu ocolesc bufetul „Sinaia". Preferințele consumatorilor nu pot fi îndoielnice. Ele își au suportul în varietatea preparatelor și băuturilor pe care le pot servi în localurile amintite, ca de altfel în multe altele. Din păcate, însă, nu peste tot întîlnești aceeași situație: „îmi lipsesc preparate din pește, se destăinuia Constantin Pi Iarmnos, responsabilul restaurantului gării (existența lor ar putea contribui la realizarea planului, care, în general, nu atinge suma planificată ? E greu de dat un răspuns: în orice caz, ele sunt căutate), apoi nu întotdeauna există cantități suficiente de ciorbă de burtă. „Uneori, preparatele din carne sunt insuficiente", ne spunea Hristu Manaculi, ajutor de responsabil la bufetul „Mangalia“. Apoi, restaurantul „Victoria", în afară de obișnuita friptură și încă vreo cîteva preparate, altceva nu mai oferă, ca să nu mai vorbim de faptul că se servește ca salată doar... castraveți acri (e adevărat că, uneori, se mai găsește și salată verde, dar aceasta este o raritate). Să nu ne mai mirăm atunci de ce vînzările au scăzut în ultimul timp, la acest restaurant? în primul rînd, aici e vorba de un anumit dezinteres față de consumatori. De ce să-i pretindem remiză, cînd nu suntem în stare să-l oferim ce dorește? De ce se creează obligații față de consumatori și nu se achită de ele? „Perlele“ T.A.P.L.-ului nu pot fi devalorizate ? Un consumator stă la o masă și așteaptă de 10 minute. Se uită în jur după un ospătar. Nimic, în cele din urmă, face atentă debarasoarea, rugînd-o să cheme ospătarul în raionul căruia se așezase. Era la bar. Dar, ce păcat! A dat din cap ca și cînd îl deranjase și abia după alte zece minute s-a apropiat de masa consumatorului respectiv să întrebe foarte plictisit, ce dorește. A plecat, avînd grijă să repeadă debarasoarea și nu s-a mai întors, lăsînd-o pe aceasta din urmă să servească. Cine-i acest om (ospătarul), îmbrăcat în halat alb, pe care unitatea (statul) l-a mandatat cu îndatorirea de a servi consumatorul? Am aflat puțin mai tîrziu , îl cheamă Vasile Tudor. Lucrează de mai mulți ani în Geogel KAIALI Traian BRATIANU ((Continuare în pag. a IîI-a) COTIDIENE UN NOU ANSAMBLU DE LOCUINȚE In cel mai tînăr cartier al municipiului nostru — Tomis Nord — au început lucrările de construcție a unui nou ansamblu de locuințe. Acesta va cuprinde peste 40 de blocuri, însumînd 3.600 de apartamente cu cîte două, trei și patru camere, amplasate, îndeosebi în apropierea lacului Tabacarie și a noii artere de legătură a orașului Constanța cu stațiunea Mamaia. ÎMPOTRIVA CANICULEI S-a terminat construcția clădirii unui mare congelator de unt la Întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui din Constanța, destinat asigurării unor condiții optime de păstrare a untului și în lunile călduroase. Construcția cuprinde mai multe tunete și camere speciale, unde pot congelate 150 tone de unt, prefium și spații pentru depozitarea acestuia, un laborator de analize, ateliere de întreținere. DOCHERII CERNAVODENI Ca un ecou la frumoasele succese în muncă, obținute de docherii constânțeni, sunt realizările colegilor lor din parșitul fluvial Cernavoda. Deși planul anului în curs prevede executarea unui volum de lucrări, în conditiile tehnice existente, cu peste 70.000 tone mai mare decât anul trecut, harnicul colectiv de muncitori de aici s-a angajat să realizeze, în plus, încă 10.000 tone, să reducă cu 0,5 la sută timpul de staționare a navelor sub operațiuni de încărcare-descărcare, să extindă gradul de mecanizare a operațiunilor de manipulare a mărfurilor cu 2,66 la sută și să realizeze un beneficiu peste plan de 100.000 lei. INSTALAȚIE MADE „ENERGIA" Bateria de pentru vulcanizat presă electrică semeringuri, concepută și realizată la J.M. „Energia“ Constanța a început să producă. Grafie acestei noi instalații, la fiecare patru minute se realizează acum 18 semeringuri, în loc de 4 bucăți cet se obfineau prin vechiul sistem. Trebuie adăugat că la confecționarea semeringurilor, reglarea presiunii și a temperaturii se face automat, noua instalație ridicîndu-se astfel la nivelul cerințelor tehnice actuale. Constituirea Comitetului județean al femeilor Ieri a avut loc adunarea activului mișcării de femei din județul Constanța, cu care prilej s-a constituit Comitetul județean al femeilor. La adunare au participat tovarășii Ion C. Petre și Gheorghe Crișovan, secretari ai Comitetului județean de partid, Constantin Carata, președintele Consiliului sindical județean, și Florica Andrei, membră a comitetului executiv al Consiliului Național al Femeilor din Republica Socialistă România, membre ale comitetelor și comisiilor de femei, activiste obștești, în funcția de președintă a Comitetului județean al femeilor a fost aleasă tovarășa Veta Ionescu, ca vicepreședinte tovarășele Zinca Țuțuianu, Silvia Teodorescu, Maria Băjan, iar ca secretară tovarășa Elena Tomazian. In disputa dintre agronom și zootehnist, pierd animalele Specialiștii susțin că nu poți obține producții sporite în zootehnie fără o hrană abundentă ; însușirile productive dobîndite de descendenți nu pot fi consolidate, dacă aceștia nu sînt furajați în mod corespunzător, într-un cuvînt succesul în zootehnie e hotărît de baza furajeră. Și totuși, deși baza furajeră este mult discutată, deficiențele privind organizarea și producerea furajelor se perpetuează de la un an la altul. Deoarece producția furajeră se include în aria de activitate a inginerului agronom, în numeroase cazuri inginerul zootehnist manifestă nemulțumiri generate de faptul că furajelor li se acordă puțină atenție. Amplasarea furajelor pe terenurile mai puțin fertile, folosirea cotei de îngrășăminte repartizate acestor culturi în alte scopuri, întîrzierea recoltatului, diminuarea suprafețelor sau schimbarea destinației unor plante, iată cîteva din cauzele care influențează în mod negativ baza furajeră. Ancheta noastră și-a propus să evidențieze faptul că zootehnistul, specialistul cu creșterea animalelor, poate rezolva problema bazei furajere, atunci cînd acesta își asumă răspunderea să producă furajele. Primul care și-a spus părerea în legătură cu problema pusă în discuție a fost inginerul Petre RUDEANU, specialist cu baza furajeră de la Direcția agricolă județeană. „Cu toate îmbunătățirile înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește producerea furajelor, se semnalează, an de an, deficite la toate sortimentele. Anul trecut, de pildă, cooperativele agricole și-au asigurat numai 50 la sută din necesarul de fin, 68 la sută din concentrate și 60 la sută din suculente“. — După cite cunoaștem producțiile furajere în ultimii 5 ani au fost în continuă creștere. Care este atunci explicația neasigurării în nici unul din ani a balanței furajere ? — S-ar putea găsi multe explicații: în primul rînd suprafața repartizată producerii furajelor e mică comparativ cu încărcătura de animale la 100 de ha și în al doilea rînd urmarea înrădăcinării unei tendințe greșite precum că furajele se fac oriunde și oricum. Față de necesarul de 4.900 mp furaje pe unitate vită mare, noi realizăm 2.100—2.300 mp. In ceea ce privește tendința de care aminteam, cu toate că s-au introdus plante noi în cultură (lucerna și sparceta) in cele mai multe unități producția fiind în continuă creștere, aceasta e mult rămasă în urmă comparativ cu ceea ce se realizează în prezent la grîu, porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. La cooperativa agricolă din Limanu, de pildă, furajele au fost amplasate pe 44 de sore, la Negru Vodă, Straja, Lanurile și Viișoara, agronomii in „dorința" de a-și depăși planul la grîu, sau la porumb, au diminuat la recoltat suprafețele cu aceste culturi destinate bazei furajere. Tot anul trecut 346 tone Anchetă organizată de Ing. Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) • Pămîntul e același, producția trebuie mărită • in scripte da, în iesle ba • Cînd „ciupești“ din baza furajeră • Zootehnistul—beneficiar și producător