Dobrogea Nouă, august 1968 (Anul 21, nr. 6210-6235)

1968-08-02 / nr. 6211

Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XX! nr. 6211T Vineri, 2 august 1968 TMTM]~TM4"paginî, Sorbani" Adunările generale ale salariaților Maturitatea unui în această fabrică, unde luna merinoșilor de Palas sau Coba­­din, Lim­anu sau Peștera se me­tamorfozează în zeci de mii de metri pătrați de țesături, în pă­ienjenișuri de fire, ori tone de caiere ca aurul, am avut la adunarea generală a celor ce-i reprezentau pe cei 1.900 salariați din care 70 la sută femei, senti­mentul cunoașterii unui colectiv de muncă, pe cit de tinăr, pe atît de încercat. In informarea pre­zentată de tovarășul ing. Vasile PASCARIU, președintele comite­tului de direcție, directorul între­prinderii integrate de lună, se pre­ciza : „Pe primul semestru, pla­nul producției marfa s-a îndepli­nit în proporție de 101,7 la sută, producția globală — 101,8 la su­tă, producția marfă vîndută și încasată, ca și productivitatea muncii s-au realizat și depășit, iar planul de beneficii s-a reali­zat în proporție de 117 la sută“. Mai concret, la sfîrșitul semes­trului I al acestui an, Cornel Cîr­­ciuma­ru și Ana Papuc, de la sor­tare și pieptănătorie, Elena An­ colectiv drei și Piculina Viroiu, de la fi­latură cardată, Stana Sulcu și E­­lena .Tipa, de la țesătorie, Doina Ciorbaru și Chivu Valahu, de la finisaj, și alte zeci și sute ca ci, muncitori antrenați în întrecerea socialistă, s-au prezentat cu un bilanț bogat: peste 4.000.000 lei depășire­a producției globale și aproape 4.500.000 lei economii la prețul de cost, realizarea unui be­neficiu total de peste 2.000.000 lei. Atît intormarea, cit și cei care au luat cuvîntul și-au pus însă o întrebare care certifică matu­ritatea acestui harnic colectiv; se poate mai bine? Răspunsurile au fost unanim afirmative și ar­gumentate cu nenumărate exem­ple din care cu greu mă încumez să citez, pentru că toate mi s-au părut la fel de interesante. In­ginerul Traian SLAVICI, șeful secției finisaj (și nu numai el), a vorbit despre calitate, ca unul din principalii indicatori. „Sun­tem­ un colectiv matur — spunea el — și nu ne mai putem permite să cheltuim cu revopsirea și repiep­ exigența tinar tănarea unor stofe și linuri“. In­tr-adevăr, s-a desprins că fabrica a „aruncat pe fereastră", in acest fel, peste 200.000 lei, că la țesă­torie a crescut ponderea defecte­lor, iar pe luna trecută indica­torii de calitate n-au fost rea­lizați. Alți vorbitori, printre care Vic­tor ILIE, tehnician, și Gh­eorghe IGNAT, maistru, s-au referit la necesitatea încadrării, sub toate aspectele, în consumurile specifice admise. A ieșit, de pildă, în evi­dență, că în semestrul I s-a de­pășit consum­­ul specific de fire cardate cu 5.211 kg, ceea ce în­seamnă o pierdere valorică de 350.000 lei. Și oamenii au prins a calcula, atîla de-aici, alte 400.000 lei pierduți din cauza lipsurilor nemotivate pe tot semestrul, alte sume din celelalte secții, ceea ce a făcut ca, în 6 luni, cheltuielile neeconomicoase să se ridice la peste 2.400.000 lei. Cu alte cu­vinte, în loc ca această sumă să se adauge la beneficiu, ea s-a În­registrat in coloana alăturată, la pierderi. Ana PETRE, secretara organizației de partid la țesăto­rie, schimbul A, calculînd, a ară­tat că dacă nu se înregistrau cele 415 absențe nemotivate din p­ro­­ducție, secția putea să realizeze, în plus, 1.400 mp de țesături. „La aceasta, arăta ea, a contribuit și comitetul de direcție care nu și-a repartizat­­ membrii săi pe secții să­­ răspundă­­ concret de o anume problemă, i-a antrenat pe specialiștii și alți muncitori toți cu înaltă calificare în organizarea unor studii pe colective care să urmărească, îndeosebi, descoperi­rea și valorificarea superioară a multiplelor rezerve interne de care dispun majoritatea secțiilor noastre. Consider că trebuie mun­cit în așa fel, în noua formă mo­dernă, perfecționată, de condu­cere­a treburilor întreprinderii, încît toți cei ce participă la pro­cesul de producție, indiferent de sectorul sau secția unde lucrează, să devină ochii și urechile comi­tetului de direcție". A fost prezentat, in cadrul a­­dunării generale a reprezentan­ților salariaților, un plan de mă­suri. Este normal să fie așa de­oarece, prin intrarea în funcți­une a noii secții de filatură piep­tănată, sarcinile sunt aproape du­ble în acest semestru. Cei care au discutat au făcut, însă, noi propuneri, mai profunde, mai la obiect. Dovadă concludentă că cei ce muncesc la întreprinderea in­tegrată de lină, sub îndrumarea permanentă a comitetului de par­tid, vor pune, în continuare, umă­rul și priceperea lor la realizarea­­ și depășirea tuturor indicatorilor­­ de plan. Nicolae CONSTANTIN și BREVIAR PORTUAR­ II Navigatorii flotei noastre maritime comerciale, cer­tâta poartă tricolorul patriei aproa­pe pe toate meridianele globu­lui întîmpină „Ziua Marinei" cu peste 270.000 tone mărfuri transportate peste prevederile planului pe primele șapte luni di­n acest an. Față de aceeași perioadă a anului trecut reali­zările dobîndite reprezintă o creștere de 850.000 tone.­­ La parcursul mărfurilor, navele flotei noastre au reușit să realizeze peste plan în ace­eași perioadă, 1.047.000.000 tone mile, ceea ce înseamnă cu 4.855.000.000 tone/mile mai mult ca în cele șapte luni ale anului trecut. ■ Realizările respective, au atras după sine și depășirea planului la indicatorul lei/valu­­tă. De la începutul anului și pînă acum, s-au dat 6.947.000 lei valută peste prevederile planului de venituri la lei/valu­­tă. Aceasta înseamnă că, față de perioada corespunzătoare a anului trecut s-a înregistrat o creștere de 31.340.000 lei. ■ Numai în primul semestru din­ acest"'an," au fost operate în danele portului Constanța un număr de 886 nave într-un timp efectiv de 2.425 zile, față de 2.624 zile care erau normate, încărcătura medie pe zona ca­pacitate realizată, este cu 7,30 la sută mai mare decît cea rea­lizată în semestrul I al anului trecut, iar procentul timpului de mers cu încărcătură crește cu 6,5 la sută.­­ De la începutul acestui sezon estival, lebăda Mării Ne­gre, a făcut pînă în prezent 33 de voiaje, însumînd un drum de 14.800 mile marine, ceea ce pe puțin nu este egal cu o dată înconjurul pămîntului la ecua­tor. în timpul acestor voiaje au fost transportați peste 12.000 de turiști care și-au înscris apre­cierile superlative în cartea de onoare a navei. Mai trebuie adăugat că, în semestrul I, pla­nul de beneficii a fost realizat în proporție de 117,1 la sută, iar cuantumul cheltuielilor a fost redus cu peste 11 la sută. — Explozie de spumă Foto G­­OROBEA In zona industrială a municipiului Constanta, Combinatul de morarit și panificație „Dobron­gea" se distinge prin masivitate și arhitectură. TREBUIE RftLITE, IN CONTINUARE, „CHEILE“ pentru Închiderea „PORTIȚELOR“ DE IROSIRE A TIMPULUI DE MUNCĂ A trecut mai bine d­e un an de zile de la a­­pariția Hotărrii Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la reglementarea programului de muncă și întărirea disciplinei în întreprinderi, ministere, instituții centrale, sfaturi populare și organizații obștești. Avînd în vedere faptul că în acțiunea de organizare științifică a produc­ției și a muncii, în prezent, activitatea practică de aplicare a măsurilor stabilite cu acest prilej, FOLOSIREA COMPLETĂ ȘI PRODUCTIVĂ A TIMPULUI DE LUCRU CONSTITUIE UN OBIEC­TIV IMPORTANT, biroul Comitetului județean de partid si-a­ trecut în planul sau de activitate să facă O­ ANALIZĂ TEMEINICĂ A MODULUI CUM S-A OCUPAT BIROUL EXECUTIV AL CON­SILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR DE ÎN­TĂRIREA DISCIPLINEI IN PRODUCȚIE SI FO­LOSIREA INTEGRALĂ A TIMPULUI DE LUCRU în lumina hotărrii amintite. Recent, p.j.a avut loc această ședința. Ce­ con­cluzii s-au desprins? (PUBLICAM IN PAG. A III-A ACESTE CONCLUZII) ÎN ZIARUL DE AZI LITORAL ’68 SCURT METRAJ FEL DE FEL pag. a II-a Comunicatul privind întîlnirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai Prezidiului C.C. al P.C.C. pag. a IV-a Constanța — Brăila, cu autobuzul Intre Constanța și Brăila a fost pusă în circulație cursă rapidă de autobuze. In­­ numai 4 ore și 18 minute, străbătând locuri pitorești din județele Constanța și Tulcea, se poate ajunge la Brăila. Autobuzul, pe această nouă linie, circulă zilnic, plecarea din Constanța având la ora 16,00 și sosirea la Brăila la ora 20,18. Plecarea din Brăila se face la ora 5,47 și sosirea la Constanța la ora 10,00. Noi capacități turistice De curînd, în stațiunea tu­ristică Mangalia a fost dat în folosință un nou hotel. El are 440 de locuri și oferă turiș­tilor întreg confortul. De a­­semenea, la parterul noului hotel, a fost deschis un res­taurant modern pentru de­servirea turiștilor. sportivă, în construcție Orașul nostru, în care ac­tivează in prezent 4 echipe de fotbal divizionare — Fa­rul. Portul, Electrica și I.T.C., echipe de volei, de handbal și de baschet, se va îmbo­găți cu o nouă bază sporti­vă. Amplasată in cartierul „Construcții" porții nr. 4 de­­ in apropierea intrare in port), noua bază sportivă va avea teren de fotbal, de baschet, mai multe terenuri de volei și pistă de atletism. Baza sportivă va avea o tri­bună cu o capacitate de 10.900 de locuri. Apart­inimi asocia­ției sportive „Portul“, con­strucția va fi dată in folosin­ță in cursul anului viitor. Din ce în ce mai izolate, tole­ranța, teama de a acționa mai persistă uneori, favorizînd aface­rismul venal, goana după cîști­­guri ilicite. Cu cîteva zile în urmă, coope­rativa „Arta fotografică“ înainta forurilor tutelare o justificată plîngere din care reproducem un fragment: „Cu toate eforturile deosebite depuse pentru o bună organizare a deservirii foto pe li­toral, întîmpinăm greutăți din partea unui număr însemnat de fotografi clandestini și particu­lari, care nu numai că diminuea­ză încasările cooperativei­­ și ale statului, prin sustragerea de la impunere fiscală — n.n.), dar a­­duc și prejudicii morale care știrbesc prestigiul cooperativei, prin aceea că fotografiază, în nu­mele nostru, turiștii în perioada cînd se fac schimbările de serie cu aparatul fără film, încasînd sumele respective, după care dis­par pentru cîteva zile pînă la ple­carea seriei, reapărind apoi și e­­xecutînd fotografii de calitate proastă". Oricît ar părea de ciudat, afir­mațiile de mai sus corespund în­tru totul realității. Cum a fost posibilă apariția unei asemenea situații? Puțină contabilitate Un fotograf cooperator reali­zează în timpul sezonului o pro­ducție­ de 49.000—50.000 lei, asu­pra căreia se percepe un impozit de 6.000—7.000 lei, la care se mai adaugă și impozitul pe salariu, în aceeași perioadă, un fotograf particular realizează același câș­­tig, dar impozitul perceput­­ de stat pentru­ practicarea acestei meserii nu depășește suma de 2.000—3.000 lei anual. Adăugind la cele de mai sus și „amănun­tul“ că fotograful cooperator în­casează doar o cotă parte producția realizată, în timp din ce un fotograf particular își oprește pentru sine întregul beneficiu (care, în timpul sezonului, pe li­tonii, se ridică la „modesta" su­mă de 15.000—20.000 lei lunar — n.n.) putem și mai lesne să ne explicăm exodul amatorilor de cîștiguri ilicite către meseria de fotograf particular. Dar tot așii de bine r­e putem da seama și de paguba pe care acești „meseriași“ o provoacă statului, prin sustra­gerea de la plata impozitului pe venit. Electricianul fotograf Paul Mucenicul, de profesie e­­lectrician la o întreprindere din Piatra Neamț, abandonează mun­ca cinstită și, avid de cîștiguri­ ili­cite, se „mută“ în vara anului 1987 în Constanța. Aici, profitind de bunăvoința unor tovarăși de la fostul Sfat popular oraș Con­stanța, obține autorizația de prac­ticare a meseriei de fotograf, se­ria 10106” nr. 736, pentru anul 1967; înarmat acum cu docu­mente în regulă, sus-numitul își începe „activitatea“. Fotografiază in dreapta și-n stiigă, în localu­­rile publice, pe plajele litoralu­lui, în grădini și parcuri, la nunți, și botezuri, încasînd zeci de mii de lei, cu ușurința cu care și-ar incasa câștigul la Loto un jucă­tor norocos. Cumva , credeți că pentru veniturile realizate cu a­­tîta ușurință sus-numitul a plă­tit vreun impozit către stat? Nici vorbă. Și asta pentru simplul motiv că, așa după cum ne-a de­clarat tovarășul Bosman, șeful serviciului financiar al Consiliu­lui popular municipal Constanța­, el însuși semnatarul autorizației oferite cu un an în urmă lui Mucenicul — „problema" a scă­pat din vedere serviciului finan­ciar. Numai că această „scăpa­re din vedere“ a favorizat apa­riția unui gol de circa 9.000 lei în veniturile pe care statul nos­tru le realizează de pe urma im­pozitelor. Surprins de către or­ganele de miliție, in ziua de 21 iulie a.c., lucrînd clandestin, „în­treprinzătorul" fotograf trece brusc prîntr-un „proces de con­știință“ și se prezintă la secția financiară, pe 29 iulie a.c., unde își completează — după mai bine de un an — o declarație de im­punere. . Ne punem întrebarea: cum a fost posibil ca sus-numi­­tul individ să nu fie „găsit" de organele secției financiare, cînd acestea cunoșteau foarte bine nu (Continuare in caș­­ti­a) Climatul toleranței facilitează obținerea de cîștiguri ilicite LA MAMAIA s-a deschis aI V-lea Festival de folclor Aseară, pe scena Teatrului de vară din Mamaia, a fost ridicată cortina inaugurală a celui de-al V-lea Festival de folclor, prin spectacolul pre­zentat de Ansamblul folclo­ric al artiștilor amatori din județul Suceava. In cadrul ambiant, oferit de generozi­tatea și frumusețea peisajului maritim românesc, a fost pre­zentat un spectacol al cânte­cului, dansului și portului popular, cu obiceiuri stră­vechi legate de anumite săr­bători ale anului, de nuntă și de petrecere. Spectacolul prezentat s-a bucurat de un deosebit succes, fiind răsplă­tit, în repetate rânduri, de aplauzele spectatorilor. j lIPS­­E LI­PSELE PIRIM Lăsăm în urma noastră v­esti­­giile milenare ale piramidelor și l­e îndreptăm spre taxi pentru a vizita Cairo. In lipsa noastră, do­lofanul șofer Aii a tras un pui bun de somn. La apariția noas­tră, a sosit brusc în picioare, a ambalat mașina și peste cîteva clipe pornim la drum. Intrăm in marele oraș în paralel cu nume­roasele canale ale fluviului Nil. Străbatem cale de mai mulți kilo­metri periferia de un pitoresc inedit și la un moment dat ne trezim in plin centru, contemplînd șirurile compacte de blocuri inal­te și construcții gigantice cu ten­cuială multicoloră, ce în majoritatea lor 20 sau depășesc chiar 30 de etaje, înarmați cu ghidul turistic al marelui oraș, ne propunem să vi­zităm Moscheia Albastră și Mu- ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE zeul Arheologic. Timp de o oră și jumătate, traversăm cu viteză redusă magistralele și arterele principale. Trecem mai multe poduri aruncate peste Nil, in cen­trul orașului, adevărate monu­mente arhitectonice și documente istorice. Centrul orașului este presărat cu parcuri și grădini îm­podobite de numeroase statui an­tice și moderne. Minaretele albe ale moscheilor țîșnesc din ver­dele vegetației ca niște explozii de alb împietrit. Marea capitală a Egiptului, a cărei populație depășește patru milioane de locuitori, este strins legată de prezența Nilului, care-i dă o frumusețe aparte, dar mai ales apa, f­ără de care viața ar fi de neconceput. De această apă dătătoare de viață se leagă vege­tația de un verde vesel a marilor și numeroaselor parcuri peste ca­re tronează crestele cocotierilor, și arborii de beton ai construcții­lor moderne. Ne continuăm drumul îndrep­­tîndu-ne spre unul dintre cele mai importante monumente ale civilizației orientale din Cairo — Moscheia Albastră. Edificiul se revarsă pe o colină la periferia orașului și este identic cu cele­lalte două moschei albastre cu­noscute în lumea islamică: cele din Istanbul și Mekia. Pătrun­­dem in interior printr-un portic susținut de masive coloane de marmură albastră, străjuite de două raze mari — nu mai îna­inte de a încălca papucii de pro­tecție ce ne sunt puși la dispozi­ție. Cupola principală susținută de coloane din imensă, mar­mură albastră, concordă in chip plăcut cu pereții împodobiți cu D. DUMITRIU 1 Șerbani GHEORGHIU (Continuare in pag. a IV »)

Next