Dobrogea Nouă, august 1968 (Anul 21, nr. 6210-6235)
1968-08-02 / nr. 6211
Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XX! nr. 6211T Vineri, 2 august 1968 TMTM]~TM4"paginî, Sorbani" Adunările generale ale salariaților Maturitatea unui în această fabrică, unde luna merinoșilor de Palas sau Cobadin, Limanu sau Peștera se metamorfozează în zeci de mii de metri pătrați de țesături, în păienjenișuri de fire, ori tone de caiere ca aurul, am avut la adunarea generală a celor ce-i reprezentau pe cei 1.900 salariați din care 70 la sută femei, sentimentul cunoașterii unui colectiv de muncă, pe cit de tinăr, pe atît de încercat. In informarea prezentată de tovarășul ing. Vasile PASCARIU, președintele comitetului de direcție, directorul întreprinderii integrate de lună, se preciza : „Pe primul semestru, planul producției marfa s-a îndeplinit în proporție de 101,7 la sută, producția globală — 101,8 la sută, producția marfă vîndută și încasată, ca și productivitatea muncii s-au realizat și depășit, iar planul de beneficii s-a realizat în proporție de 117 la sută“. Mai concret, la sfîrșitul semestrului I al acestui an, Cornel Cîrciumaru și Ana Papuc, de la sortare și pieptănătorie, Elena An colectiv drei și Piculina Viroiu, de la filatură cardată, Stana Sulcu și Elena .Tipa, de la țesătorie, Doina Ciorbaru și Chivu Valahu, de la finisaj, și alte zeci și sute ca ci, muncitori antrenați în întrecerea socialistă, s-au prezentat cu un bilanț bogat: peste 4.000.000 lei depășirea producției globale și aproape 4.500.000 lei economii la prețul de cost, realizarea unui beneficiu total de peste 2.000.000 lei. Atît intormarea, cit și cei care au luat cuvîntul și-au pus însă o întrebare care certifică maturitatea acestui harnic colectiv; se poate mai bine? Răspunsurile au fost unanim afirmative și argumentate cu nenumărate exemple din care cu greu mă încumez să citez, pentru că toate mi s-au părut la fel de interesante. Inginerul Traian SLAVICI, șeful secției finisaj (și nu numai el), a vorbit despre calitate, ca unul din principalii indicatori. „Suntem un colectiv matur — spunea el — și nu ne mai putem permite să cheltuim cu revopsirea și repiep exigența tinar tănarea unor stofe și linuri“. Intr-adevăr, s-a desprins că fabrica a „aruncat pe fereastră", in acest fel, peste 200.000 lei, că la țesătorie a crescut ponderea defectelor, iar pe luna trecută indicatorii de calitate n-au fost realizați. Alți vorbitori, printre care Victor ILIE, tehnician, și Gheorghe IGNAT, maistru, s-au referit la necesitatea încadrării, sub toate aspectele, în consumurile specifice admise. A ieșit, de pildă, în evidență, că în semestrul I s-a depășit consumul specific de fire cardate cu 5.211 kg, ceea ce înseamnă o pierdere valorică de 350.000 lei. Și oamenii au prins a calcula, atîla de-aici, alte 400.000 lei pierduți din cauza lipsurilor nemotivate pe tot semestrul, alte sume din celelalte secții, ceea ce a făcut ca, în 6 luni, cheltuielile neeconomicoase să se ridice la peste 2.400.000 lei. Cu alte cuvinte, în loc ca această sumă să se adauge la beneficiu, ea s-a Înregistrat in coloana alăturată, la pierderi. Ana PETRE, secretara organizației de partid la țesătorie, schimbul A, calculînd, a arătat că dacă nu se înregistrau cele 415 absențe nemotivate din producție, secția putea să realizeze, în plus, 1.400 mp de țesături. „La aceasta, arăta ea, a contribuit și comitetul de direcție care nu și-a repartizat membrii săi pe secții să răspundă concret de o anume problemă, i-a antrenat pe specialiștii și alți muncitori toți cu înaltă calificare în organizarea unor studii pe colective care să urmărească, îndeosebi, descoperirea și valorificarea superioară a multiplelor rezerve interne de care dispun majoritatea secțiilor noastre. Consider că trebuie muncit în așa fel, în noua formă modernă, perfecționată, de conducerea treburilor întreprinderii, încît toți cei ce participă la procesul de producție, indiferent de sectorul sau secția unde lucrează, să devină ochii și urechile comitetului de direcție". A fost prezentat, in cadrul adunării generale a reprezentanților salariaților, un plan de măsuri. Este normal să fie așa deoarece, prin intrarea în funcțiune a noii secții de filatură pieptănată, sarcinile sunt aproape duble în acest semestru. Cei care au discutat au făcut, însă, noi propuneri, mai profunde, mai la obiect. Dovadă concludentă că cei ce muncesc la întreprinderea integrată de lină, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, vor pune, în continuare, umărul și priceperea lor la realizarea și depășirea tuturor indicatorilor de plan. Nicolae CONSTANTIN și BREVIAR PORTUAR II Navigatorii flotei noastre maritime comerciale, certâta poartă tricolorul patriei aproape pe toate meridianele globului întîmpină „Ziua Marinei" cu peste 270.000 tone mărfuri transportate peste prevederile planului pe primele șapte luni din acest an. Față de aceeași perioadă a anului trecut realizările dobîndite reprezintă o creștere de 850.000 tone. La parcursul mărfurilor, navele flotei noastre au reușit să realizeze peste plan în aceeași perioadă, 1.047.000.000 tone mile, ceea ce înseamnă cu 4.855.000.000 tone/mile mai mult ca în cele șapte luni ale anului trecut. ■ Realizările respective, au atras după sine și depășirea planului la indicatorul lei/valută. De la începutul anului și pînă acum, s-au dat 6.947.000 lei valută peste prevederile planului de venituri la lei/valută. Aceasta înseamnă că, față de perioada corespunzătoare a anului trecut s-a înregistrat o creștere de 31.340.000 lei. ■ Numai în primul semestru din acest"'an," au fost operate în danele portului Constanța un număr de 886 nave într-un timp efectiv de 2.425 zile, față de 2.624 zile care erau normate, încărcătura medie pe zona capacitate realizată, este cu 7,30 la sută mai mare decît cea realizată în semestrul I al anului trecut, iar procentul timpului de mers cu încărcătură crește cu 6,5 la sută. De la începutul acestui sezon estival, lebăda Mării Negre, a făcut pînă în prezent 33 de voiaje, însumînd un drum de 14.800 mile marine, ceea ce pe puțin nu este egal cu o dată înconjurul pămîntului la ecuator. în timpul acestor voiaje au fost transportați peste 12.000 de turiști care și-au înscris aprecierile superlative în cartea de onoare a navei. Mai trebuie adăugat că, în semestrul I, planul de beneficii a fost realizat în proporție de 117,1 la sută, iar cuantumul cheltuielilor a fost redus cu peste 11 la sută. — Explozie de spumă Foto GOROBEA In zona industrială a municipiului Constanta, Combinatul de morarit și panificație „Dobrongea" se distinge prin masivitate și arhitectură. TREBUIE RftLITE, IN CONTINUARE, „CHEILE“ pentru Închiderea „PORTIȚELOR“ DE IROSIRE A TIMPULUI DE MUNCĂ A trecut mai bine de un an de zile de la apariția Hotărrii Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la reglementarea programului de muncă și întărirea disciplinei în întreprinderi, ministere, instituții centrale, sfaturi populare și organizații obștești. Avînd în vedere faptul că în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, în prezent, activitatea practică de aplicare a măsurilor stabilite cu acest prilej, FOLOSIREA COMPLETĂ ȘI PRODUCTIVĂ A TIMPULUI DE LUCRU CONSTITUIE UN OBIECTIV IMPORTANT, biroul Comitetului județean de partid si-a trecut în planul sau de activitate să facă O ANALIZĂ TEMEINICĂ A MODULUI CUM S-A OCUPAT BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI JUDEȚEAN AL SINDICATELOR DE ÎNTĂRIREA DISCIPLINEI IN PRODUCȚIE SI FOLOSIREA INTEGRALĂ A TIMPULUI DE LUCRU în lumina hotărrii amintite. Recent, p.j.a avut loc această ședința. Ce concluzii s-au desprins? (PUBLICAM IN PAG. A III-A ACESTE CONCLUZII) ÎN ZIARUL DE AZI LITORAL ’68 SCURT METRAJ FEL DE FEL pag. a II-a Comunicatul privind întîlnirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai Prezidiului C.C. al P.C.C. pag. a IV-a Constanța — Brăila, cu autobuzul Intre Constanța și Brăila a fost pusă în circulație cursă rapidă de autobuze. In numai 4 ore și 18 minute, străbătând locuri pitorești din județele Constanța și Tulcea, se poate ajunge la Brăila. Autobuzul, pe această nouă linie, circulă zilnic, plecarea din Constanța având la ora 16,00 și sosirea la Brăila la ora 20,18. Plecarea din Brăila se face la ora 5,47 și sosirea la Constanța la ora 10,00. Noi capacități turistice De curînd, în stațiunea turistică Mangalia a fost dat în folosință un nou hotel. El are 440 de locuri și oferă turiștilor întreg confortul. De asemenea, la parterul noului hotel, a fost deschis un restaurant modern pentru deservirea turiștilor. sportivă, în construcție Orașul nostru, în care activează in prezent 4 echipe de fotbal divizionare — Farul. Portul, Electrica și I.T.C., echipe de volei, de handbal și de baschet, se va îmbogăți cu o nouă bază sportivă. Amplasată in cartierul „Construcții" porții nr. 4 de in apropierea intrare in port), noua bază sportivă va avea teren de fotbal, de baschet, mai multe terenuri de volei și pistă de atletism. Baza sportivă va avea o tribună cu o capacitate de 10.900 de locuri. Apartinimi asociației sportive „Portul“, construcția va fi dată in folosință in cursul anului viitor. Din ce în ce mai izolate, toleranța, teama de a acționa mai persistă uneori, favorizînd afacerismul venal, goana după cîștiguri ilicite. Cu cîteva zile în urmă, cooperativa „Arta fotografică“ înainta forurilor tutelare o justificată plîngere din care reproducem un fragment: „Cu toate eforturile deosebite depuse pentru o bună organizare a deservirii foto pe litoral, întîmpinăm greutăți din partea unui număr însemnat de fotografi clandestini și particulari, care nu numai că diminuează încasările cooperativei și ale statului, prin sustragerea de la impunere fiscală — n.n.), dar aduc și prejudicii morale care știrbesc prestigiul cooperativei, prin aceea că fotografiază, în numele nostru, turiștii în perioada cînd se fac schimbările de serie cu aparatul fără film, încasînd sumele respective, după care dispar pentru cîteva zile pînă la plecarea seriei, reapărind apoi și executînd fotografii de calitate proastă". Oricît ar părea de ciudat, afirmațiile de mai sus corespund întru totul realității. Cum a fost posibilă apariția unei asemenea situații? Puțină contabilitate Un fotograf cooperator realizează în timpul sezonului o producție de 49.000—50.000 lei, asupra căreia se percepe un impozit de 6.000—7.000 lei, la care se mai adaugă și impozitul pe salariu, în aceeași perioadă, un fotograf particular realizează același câștig, dar impozitul perceput de stat pentru practicarea acestei meserii nu depășește suma de 2.000—3.000 lei anual. Adăugind la cele de mai sus și „amănuntul“ că fotograful cooperator încasează doar o cotă parte producția realizată, în timp din ce un fotograf particular își oprește pentru sine întregul beneficiu (care, în timpul sezonului, pe litonii, se ridică la „modesta" sumă de 15.000—20.000 lei lunar — n.n.) putem și mai lesne să ne explicăm exodul amatorilor de cîștiguri ilicite către meseria de fotograf particular. Dar tot așii de bine re putem da seama și de paguba pe care acești „meseriași“ o provoacă statului, prin sustragerea de la plata impozitului pe venit. Electricianul fotograf Paul Mucenicul, de profesie electrician la o întreprindere din Piatra Neamț, abandonează munca cinstită și, avid de cîștiguri ilicite, se „mută“ în vara anului 1987 în Constanța. Aici, profitind de bunăvoința unor tovarăși de la fostul Sfat popular oraș Constanța, obține autorizația de practicare a meseriei de fotograf, seria 10106” nr. 736, pentru anul 1967; înarmat acum cu documente în regulă, sus-numitul își începe „activitatea“. Fotografiază in dreapta și-n stiigă, în localurile publice, pe plajele litoralului, în grădini și parcuri, la nunți, și botezuri, încasînd zeci de mii de lei, cu ușurința cu care și-ar incasa câștigul la Loto un jucător norocos. Cumva , credeți că pentru veniturile realizate cu atîta ușurință sus-numitul a plătit vreun impozit către stat? Nici vorbă. Și asta pentru simplul motiv că, așa după cum ne-a declarat tovarășul Bosman, șeful serviciului financiar al Consiliului popular municipal Constanța, el însuși semnatarul autorizației oferite cu un an în urmă lui Mucenicul — „problema" a scăpat din vedere serviciului financiar. Numai că această „scăpare din vedere“ a favorizat apariția unui gol de circa 9.000 lei în veniturile pe care statul nostru le realizează de pe urma impozitelor. Surprins de către organele de miliție, in ziua de 21 iulie a.c., lucrînd clandestin, „întreprinzătorul" fotograf trece brusc prîntr-un „proces de conștiință“ și se prezintă la secția financiară, pe 29 iulie a.c., unde își completează — după mai bine de un an — o declarație de impunere. . Ne punem întrebarea: cum a fost posibil ca sus-numitul individ să nu fie „găsit" de organele secției financiare, cînd acestea cunoșteau foarte bine nu (Continuare in caștia) Climatul toleranței facilitează obținerea de cîștiguri ilicite LA MAMAIA s-a deschis aI V-lea Festival de folclor Aseară, pe scena Teatrului de vară din Mamaia, a fost ridicată cortina inaugurală a celui de-al V-lea Festival de folclor, prin spectacolul prezentat de Ansamblul folcloric al artiștilor amatori din județul Suceava. In cadrul ambiant, oferit de generozitatea și frumusețea peisajului maritim românesc, a fost prezentat un spectacol al cântecului, dansului și portului popular, cu obiceiuri străvechi legate de anumite sărbători ale anului, de nuntă și de petrecere. Spectacolul prezentat s-a bucurat de un deosebit succes, fiind răsplătit, în repetate rânduri, de aplauzele spectatorilor. j lIPSE LIPSELE PIRIM Lăsăm în urma noastră vestigiile milenare ale piramidelor și le îndreptăm spre taxi pentru a vizita Cairo. In lipsa noastră, dolofanul șofer Aii a tras un pui bun de somn. La apariția noastră, a sosit brusc în picioare, a ambalat mașina și peste cîteva clipe pornim la drum. Intrăm in marele oraș în paralel cu numeroasele canale ale fluviului Nil. Străbatem cale de mai mulți kilometri periferia de un pitoresc inedit și la un moment dat ne trezim in plin centru, contemplînd șirurile compacte de blocuri inalte și construcții gigantice cu tencuială multicoloră, ce în majoritatea lor 20 sau depășesc chiar 30 de etaje, înarmați cu ghidul turistic al marelui oraș, ne propunem să vizităm Moscheia Albastră și Mu- ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE zeul Arheologic. Timp de o oră și jumătate, traversăm cu viteză redusă magistralele și arterele principale. Trecem mai multe poduri aruncate peste Nil, in centrul orașului, adevărate monumente arhitectonice și documente istorice. Centrul orașului este presărat cu parcuri și grădini împodobite de numeroase statui antice și moderne. Minaretele albe ale moscheilor țîșnesc din verdele vegetației ca niște explozii de alb împietrit. Marea capitală a Egiptului, a cărei populație depășește patru milioane de locuitori, este strins legată de prezența Nilului, care-i dă o frumusețe aparte, dar mai ales apa, fără de care viața ar fi de neconceput. De această apă dătătoare de viață se leagă vegetația de un verde vesel a marilor și numeroaselor parcuri peste care tronează crestele cocotierilor, și arborii de beton ai construcțiilor moderne. Ne continuăm drumul îndreptîndu-ne spre unul dintre cele mai importante monumente ale civilizației orientale din Cairo — Moscheia Albastră. Edificiul se revarsă pe o colină la periferia orașului și este identic cu celelalte două moschei albastre cunoscute în lumea islamică: cele din Istanbul și Mekia. Pătrundem in interior printr-un portic susținut de masive coloane de marmură albastră, străjuite de două raze mari — nu mai înainte de a încălca papucii de protecție ce ne sunt puși la dispoziție. Cupola principală susținută de coloane din imensă, marmură albastră, concordă in chip plăcut cu pereții împodobiți cu D. DUMITRIU 1 Șerbani GHEORGHIU (Continuare in pag. a IV »)