Dobrogea Nouă, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6237-6261)

1968-09-18 / nr. 6251

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA f­i Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 6251 j Miercuri, 18 septembrie 1968 4 pagini, 30 bani PROGRAMAREA LINIARĂ 1 INDUSTRIA PETROLIERĂ Incepind cu data de 1 sep­tembrie a.c., la I.C.L.P-P. Con­stanța se experimentează pro­punerea de inovație intitulată ..PROGRAMAREA LINIARA APLICATA LA OPTIMIZA­REA COMPOZIȚIEI MOTO­RINELOR DESTINATE EX­PORTULUI", aparținînd au­torilor Dumitru Vicențiu, se­cretar științific la Centrul de calcul economic și ciberne­tică economică București, Va­sile Ionescu, cercetător ma­tematician la același centru, și ing. Gheorghe Bărbatu, șeful serviciului de organizarea știin­țifică a producției și a muncii din cadrul I.C.L.P-P. Constanța. Inovația, aflată în experimen­tare, reprezintă prima optimi­zare de la distanță a unui pro­ces economic cu ajutorul solu­țiilor indicate de calculatoare electronice aflate la mari dis­tanțe de sfera producției și i­­lustrează totodată colaborarea dintre cercetare și producție, inscriindu-se pe linia tendinței moderne de folosire a calcula­toarelor electronice pentru mă­rirea eficienței economice a activității productive. In mo­mentul de față, inginerul pe­trolist Gh. Bărbatu elaborează modelul matematic concret ca­re reflectă condițiile contrac­tuale de calitate și cantitate pentru tancul petrolier respec­tiv și îmbină toate acestea cu obținerea celor mai economice rețete de amestec. La un număr de 5 tancuri petroliere experi­mentate până în prezent rezul­tă deja o economie de 250.000 lei față de metodele clasice. Experimentarea va fi continua­tă pină la data de 8 decembrie a.c­, cînd se va face o sinteză a rezultatelor economice și teh­nice obținute, după care pro­gramarea liniară va intra în practica cotidiană de preparare din componenți ai motorinelor destinate exportului. Plecarea ministrului afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel Marți la amiază a părăsit Ca­pitala ministrul afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel, cu so­ția, care, la invitația ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mă­­nescu, adresată în numele guver­nului român, a făcut o vizită ofi­cială în țara noastră. Ministrul belgian a fost însoțit de Louis Colot, ambasador, însăr­cinat cu problemele păcii și dez­armării în M.A.E., Etienne Davig­­non, șeful de cabinet al ministru­lui, și Philippe de Schoub­eeie, șeful serviciului de presă din M.A.E. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, se aflau Corneliu Mănescu cu soția, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, A­­lexandru Lăzăreanu, ambasadorul României numit la Bruxelles, funcționari superiori în M.A.E. Erau de față Jan Adriaenssen, ambasadorul Belgiei la București, și membri ai Ambasadei. (Agerpres) In noua clădire a Liceului agri­col Palas-Constanța, în prima zi de școală. In dreapta sus, aspec­tul unei camere de la noul cămin. LA FABRICA DIN OVIDIU Justificările nu conservă nici­odată bine legumele și fructele Discutam zilele trecute cu to­varășul ing. Stelian Bărbat, șeful Inspectoratului general de stat pentru controlul calității mărfu­rilor de export, filiala Constanța, despre unele întreprinderi econo­mice care nu asigură calitatea co­respunzătoare produselor destina­te exportului. „în general — pre­ciza interlocutorul nostru — ne putem mîndri cu produsele fabri­cate de industria noastră socia­listă. Avem însă și unități eco­nomice care fac excepție de la a­­precierea generală, unități ale că­ror produse sunt refuzate de fir­mele beneficiare. Fabrica de con­­■ve și băuturi răcoritoare din doliu, de pildă, este exemplul cel­ui concludent. In perioada care a scurs din acest an ne-a pro­dus mari dureri de cap, având cele mai multe cazuri de produse re­fuzate". Cele relatate succint de ing. Bărbat au fost confirmate de registrul de evidență a reclama­­țiilor și refuzurilor înregistrate. Redăm, spre elucidare, cîteva ca­re au fost considerate de noi „semnificative“. O firmă din An­glia refuză să primească un lot de 4« tone de roșii decojite pentru faptul că roșiile au fost găsite cu pulpa destrămată, etichetele erau murdare și rupte, cutiile turtite etc. Poate observa oricine că mo­tivele de refuz invocate de bene­ficiar sunt pur și simplu deficien­țe ce puteau fi ușor evitate de furnizor. Firma „Bafag" din R.F. a Germaniei reclamă calitatea ne­­corespunzătoare a unui lot de 51 de tone comput de caise amba­lat in cutii incomplet vernizate (asigurate împotriva ruginei). Aici, situația este și mai gravă, deoarece întreaga cantitate a fost ae turnată în țară, în ciuda chel­tuielilor făcute cu transportul și expedierea mărfii. Am putea da multe asemenea exemple. Ce do­vedesc,ele, dacă nu ușurința cu care este privită problema cali­tății produselor destinate expor­tului? Dovada unei slabe preocu­pări față de calitatea produselor fabricate ne-a făcut-o și un alt caz înregistrat pe plan intern. Am fost solicitați intr-o zi, cînd lito­ralul se afla în plin sezon, de către inginera Maria Lurtz, șefa Laboratorului central de analize a I.C.S. „Alimentara“, pentru a a­­sista la o surpriză. Intr-un lot de compot de pere, expediat la Eforie-Sud pentru consum, au fost găsite cîteva navete de cutii care, în loc de compot de pere (așa cum indicau etichetele), con­țineau fasole verde păstăi. Bună afacere pentru fabrică, deoarece compotul costa 6,75 lei cutia, pe cînd fasolea păstăi 3,15 lei­ în a­­fară de inversarea conținutului, laboratorul sesiza și calitatea ne­corespunzătoare a compotului de pere. Din cauza suprasterilizării era complet caramelizat și trans­format in marmeladă. Chiar și pentru un neinițiat în materie de conserve, devine limpede faptul că asemenea deficiențe nu pot fi Genget KAZALI (Continuare în pag. a II-a) DIN COMERȚ Recent, I.C.S. „Metalo-chi­­mic“ a terminat încheierea contractelor pentru produsele de cosmetică ce vor fi puse în vînzare, unele chiar din a­­nul acesta. Amintim cîteva noutăți din acest sector, nou­tăți care se ridică la peste 30 de articole. Laptele nutritiv .Farmec“ pentru menținerea frăgezimii feței, „Crompla­­tin“, un șampon pentru păr în 15 nuanțe, fixativul „Far­mec", folosit înainte de coa­fat, antisudorilicul „Nonodor“, șamponul „Bob“ pentru băr­bați, regeneratorul de păr „Eva“, ca și emulsia „Juve­nal" contra coșurilor sunt doar cîteva dintre aceste articole. Tot noutate este și săpunul special, cu calități de dezin­fectant, pentru lenjerie de co­pii și nou-născuți. A 7-A SESIUNE A COMISIEI MIXTE PENTRU APLICAREA ACORDULUI DE COLABORARE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI OCEANIC INDUSTRIAL Ieri, in sala de șe­dințe a hotelului „București“ din Ma­maia au început lu­crările. celei de a 7-a sesiuni a Comisiei mixte pentru aplica­rea acordului de co­laborare în domeniul pescuitului oceanic industrial. La lucrări iau parte delegați din cele cinci țări sem­natare: Bulgaria, R.D. Germană, Polonia, România și Uniunea Sovietică. Sesiunea are ca o­­biect luarea in dis­cuție a o serie de pro­bleme privind cola­borarea între țările participante la a­­cord, în vederea îmbunătățirii și per­fecționării continue a activității flotei de pescuit și a tehnicii pescuitului oceanic industrial. Vor fi dez­bătute, de asemenea, probleme legate de cercetările științifice efectuate de fiecare țară în parte în do­menii ca: perfecțio­narea traulului de fund, traularea pe­­lagică — adică în masa apei — progno­zele de pescuit, de­tectarea de pește, bancurilor ambalaje noi pentru peștele congelat etc. Lucrările vor con­tinua timp de o săp­­t­amină. PE TEME SOCIALE La virsta de 6 ani Maria Pănescu din Pa­la­zu Mare a rămas orfa­nă de ambii părinți. Nu-și dădea seama de gravitatea situației și din această cauză nu s-a alarmat în primele zile. Oameni ajutători și „cu inimă" îi dădeau cîte o bucată de pîine, și Maria iși ducea solitara exis­tență, navigând prin va­lurile vieții. Valurile o aruncau cînd cu putere, cind mai ușor. Și a­­tunci a învățat să mun­cească. Mergea prin ca­sele boierilor, spăla, grijea copiii sau făcea alte servicii pentru asi­gurarea­ existenței. Și anii treceau. Unul după altul, Maria creștea. Cei prin casele cărora se du­cea începuseră s-o pri­vească cu lăcomie. O lăcomie izvorîtă din patimile boierești, în­­tr-una din zile a fost înșelată. A crezut prea mult în asemenea oa­meni și în vorbele lor. Dar s-a înșelat. A năs­cut un copil. Rodul u­­nei înșelătorii pe care Maria, neajutorata și nesfătuită de nimeni, nu avea de unde s-o știe. Mincinosul și-a văzut de ale lui. Maria a ră­mas cu Viorel. Și atunci, in acele momente, cu copilul în brațe, s-a ui­tat cu ură către casa a­­celuia care o înșelase și a jurat că din copilul ei va face om. Viorel nu va cunoaște cruzimea vieții. Și ca să-și tradu­că vorbele în fapte, pornit la muncă cu în­a­dârjire. Și-a închis in sufletul ei toată amără­ciunea. Cit era ziua de mare, spăla. Punea ban pe ban. Cînd Viorel s-a făcut de școală, s-a dat să învețe carte. Să în­vețe ceea ce ea nu știa. Băiatul nu a simțit greul, nu a simțit nimic din asprimea muncii. Cînd el a terminat școa­la, mama nu și-a consi­derat datoria plătită. Din nou și-a încordat puterile și i-a făcut casă. Să aibă unde sta copi­lul. Acesta să nu sufe­re cu nimic. Dar anii treceau nemiloși. Părul căpăta ceva din bruma toamnelor târzii. Asta o interesa mai puțin. Se achitase de promisiune. Era mulțumită. Dar tocmai cînd să se bucure de această reu­șită, niște fapte i-au înnegurat din nou viața. Băiatul ei, cel în numele câruia sacrificase totul, tinerețea și viața, a re­­pezit-o brutal. Venit în casa cea nouă, construi­tă cu sudoarea muncii mamei, a și început să nu mai fie mulțumit pentru că este fiul unei spălătorese, pentru că el este rodul unei dragoste nechibzuite. Cuvintele tîlb­ură și spălătoreasă ordinară, la început, e­­rau însoțite mai târziu de amenințări și chiar îmbrânceli. Nimic de spus, poate că mam­a greșea uneori amestecîn­­du-se prea mult în via­ța copilului, dar aceas­ta nu-i dădea dreptul lui Viorel să ajungă așa departe. Poate că viața dură pe care a trăit-o și a închinat-o muncii a MÎNA CARE MÎNGIIE ȘI MÎNA CARE LOVEȘTE înăsprit-o puțin, Viorel avea datoria dar să știe că el a fost idealul mamei, că în numele lui a sacrificat cei mai fru­moși ani, că în numele lui a suportat umilinți, a redus rația de hrană. Pentru ca Viorel să nu cunoască greul, pentru ca Viorel să învețe, să aibă alt viitor decit al ei. Nimeni nu pune la îndoială faptul că mama s-ar fi putut să greșeas­că uneori, dar oricît de grave ar fi aceste gre­șeli ele nu pot­ să mear­gă pină acolo nicit să a­­nuleze totul. Mama a venit la pro­curatură. Printre sughi­țurile de prins rostea cu drag numele copilului. — Vrei să-l dezmoște­­nești, a întrebat-o pro­curorul? — A, nu, nu vreau așa ceva. Este copilul meu? Vreau doar să-i a­­trageți atenția. Și așa mă doare prea mult tre­cutul, de ce să-mi amin­ C. CORODEANU (Continuare in pag. a Il-a) Un obiect zburător necunoscut fotografiat la Cluj Redactorii Agenției „Agerpres” Ludo­vic Roman și Gh. Brates­cu relatează : Un grup de excursioniști din Cluj a observat deasupra unei pă­duri din apropierea orașului un obiect zburător care-și schimba cu rapiditate poziția și direcția de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă, cu un diametru de circa 10 m și emitea o lumină de culoa­re albă. Timp de cite­va minute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a Îndepărtat cu repeziciune de pămint. El a putut fi fotogra­fiat de tin­arul Emil Barnea, ele la Direcția de sistematizare și ar­hitectură din Cluj. Imaginile obți­nute sunt de o deosebită claritate. Fotografiile, după cum a remarcat inginerul electronist Florin Gheor­­ghiuu­ de la D.S.A.P.C. Cluj, un pasionat cercetător al acestui fe­nomen, indică o similitudine între obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă în ziua de 3 august 1065 la Santa Alta din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesi­zări asemănătoare și din partea altor martori oculari în diferite rân­duri. Nu este pentru prima oară când sunt văzute în România ase­menea obiecte, care au stirnit in­teresul întregii lumi. Presa a sem­nalat, la timpul cuvenit, un obiect zburător, observat de cinci stații meteorologice din Carpații Occi­dentali, precum și la Reșița și O­­ravița, care a evoluat la înălțimi între 7.000—30.000 m fiind vizibil cu ochiul liber, prin binoclu și teodolit. După cum se știe, in ca­drul unor numeroase congrese, simpozioane și conferințe interna­ționale care au avut loc în ulti­mele luni cu privire la existența unor asemenea obiecte, s-a emis părerea că acestea, denumite con­vențional „fenomenul O.Z.N.“, ar putea fi de origine extraterestră, aparținînd unor ființe care încear­că să intre în legătură cu pamin­te și prin undii telepatice. BERBECUȚII SE ÎNGRAȘĂ CU FURAJE, NU CU PLIMBĂRI Anul acesta, pentru prima oară, cooperativele agricole din județul nostru și-au planificat să îngrași­ un număr însemnat de berbecuți destinați exportului. în afara ce­lor 10.000 livrați în primăvară, în­grășătoriile au fost populate cu alte 30.000 de capete. Din aceștia, mai bine de 4.000 au și fost valo­rificați la un preț destul de bun. „Adăugind la venitul realizat din valorificarea cărnii și lîna tunsă de pe berbecuțul îngrășat, ne-a informat ing. Iosif Filipescu, de la Uniunea cooperatistă județea­nă, rezultă un beneficiu de 200 lei. Și asta e foarte bine, coope­rativele care au organizate ase­­menea îngrășăturii realizînd ve­nituri însemnate“. Ne-am intere­sat apoi cum au aplicat coopera­tivele agricole învățămintele des­prinse cu prilejul schimbului de experiență organizat la Peștera de către Uniunea județeană. „Pri­spus la plecare ing. Vasiliu — vom reține pentru îngrășare toți berbecuții, deoarece, ne-am con­vins că valorificați in asemenea condiții ei ne aduc venituri spo­rite". La Tortomanu, unde am găsit, de asemenea, o situație brigadierul Stroie Vîlsan bună, ne-a informat că din cauza căldurii din vară nu s-a putut acumula, in prima perioadă, sporul plani­ficat. In a doua jumătate a lunii august, cînd vremea s-a răcit, au fost luate măsuri de suplimenta­re a rației de furaje, încât in ju­rul datei de 30 septembrie aici se va putea valorifica jumătate din berbecuții puși la îngrășat. Pre­ședintele cooperativei agricole din Siliștea, Titus Alexe, ne-a vorbit de faptul că mai bine de jumă­tate din berbecuți au greutatea de livrare, dar încă nu s-a pre­zentat nimeni pentru a-i ridica. Ca urmare, se intimplă greutăți. Am fost și la Ovidiu. Cei 52 de berbecuți care au mai rămas să fie valorificați sînt ținuți sub cerul liber, consumînd fîmiri ne­măcinate, motivîndu-se, pe de o parte, că moara cu ciocănele nu poate face față și pentru lucru sau, pe de altă parte, acest că „mieluții" consumă furajele și așa întregi cum sînt. Nimeni însă din conducerea cooperativei agricole Ovidiu nu s-a uitat sub grătare și alături de acestea pentru a ve­dea câtă lucerna s-a scuturat, a­­ceasta fiind de fapt partea cea mai importantă, rămînînd doar tulpinile uscate, tari și necomesti­bile. „N-avem plan“ — spuneau tovarășii de aici. Dar, oare, un lucru se face cu simț gospodăresc numai atunci cînd ai plan? Vine curind frigul, cînd pentru mulți problema adăpostirii berbe­­cuților ridică probleme. Iată de ce credem că este bine să existe preocupare de pe acum, pentru a asigura adăposturile necesare, pentru mărirea rației de furaje șî efectuarea unor sotizări periodice. Planul de livrare are, ce-i drept, scadență până la sfârșitul lunii de­cembrie, dar până atunci por fi luate măsuri eficiente. Și mai e ceva: retribuirea oamenilor. Pe unde am fost, am­ aflat că retri­buirea se face în procente, funcție de numărul de capete în­in­grijite, fără a se lua drept bază sporul în greutate. Or, cointere­sarea îngrijitorilor lipsește. Lt. MIHAI r­aid-anchetA­ vind realizările, a continuat ing. Filipescu, îți dai seama imediat de modul cum se preocupă de a­­ceastă problemă unele consilii de conducere. De pildă, cooperative­le din Gura Vodă, Ultima, Istria, Crucea, Topalu, Peștera și Viile au valorificat un număr mare de berbecuți la greutatea de peste 35 kg, iar cooperatorii din Poiana și Agigea și-au realizat în între­gime planul de livrare“. — Dar în legătură cu cei ca­re nu respectă indicațiile date, privind îngrășarea berbecuților, ce ne puteți spune? — Sunt și unități care au con­siderat că berbecuții se îngrașă oricum. Așa, de pildă, la Tichi­­lești, Tîrgușor și Biruința, în loc ca berbecuții să fie ținuți la sta­­bulație, așa cum s-a indicat, s-a procedat la plimbarea acestora, în plus, aici, ca și în alte părți, rația de furaje n-a fost cores­punzătoare. La Miorița, în loc să se administreze zilnic 450—500 g de concentrate, s-au dat doar 150 g. De asemenea, la Arsa, Ivrine­­zu, Coch­irleni și în alte părți, berbecuții au fost introduși tîr­­ziu la stabulație, din care cauză, deși aceștia au ajuns aproape de greutatea normală, sînt încă slabi. Ca urmare, in starea în ca­re se găsesc nu pot fi valorifi­cați. t Am vizitat cîteva cooperative agricole, pentru a vedea cum se preocupă consiliile de conducere de­ sarcina primită. La Cuza Vo­dă, așa cum ne-a informat ing. Elena Vasiliu, din 578 de capete au și fost livrați 240, încasîn­­du-se suma de 130.000 lei (adău­­gîndu-se bineînțeles, în afara căr­nii, și contravaloarea linii obți­nute), îți atrage atenția, de la început, preocuparea pentru a­­menajarea saivanelor, a grătare­lor, măcinarea furajelor. îngriji­­torii Gh. Spătaru și I. Angheles­­cu se preocupă cu tot simțul răs­punderii. ’.Pentru la anul — ne-a HALI OG SEPTEMBRIE Septembrie a venit cu semne vizibile de toamnă care se res­pectă. Cîteva zile de ploaie au dat foșnetului uscat al porum­bului sunet moale de steag ră­vășit. Te gîndești fără să vrei la irozii vîntului care vor porni să ucidă cu albastrele spade, frun­zarele, la bruma care va veni să strivească ce a mai scăpat. Dar e suficient să se spargă o geană de senin printre norii de culoa­rea cenușii și blindat, dar încă puternicul soare, va dovedi oa­menilor și vegetației că se mai află încă sub schiptru­l ocroti­tor. Nu, n-a venit încă vremea întronării ruginei pe frunzele viei, uriașele teascuri își plimbă măselele din plin strivind ciorchinii dolofani. Dar aici­, pe cele 154 de hectare de v­ie ale fermei numărul trei a­l.Al.S. [1 un r.ii Medgidia, culesul, început cu destulă vreme în urmă, p­e tim­pul celor dinții semne de îmbu­­jorare de pe ciorchinii lui „Car­dinal“, continuă liniștit și meto­dic, fără tradiționala îmbrăcă­minte de cîntece și de gesturi exuberante. Stalactitele de un galben domol ale lui ,J?‘ance precoce“ umplu lădițele elegan­te, încinse cu eșarfe multicolore care vor reprezenta podgoria în numeroase orașe ale c­ontinentu­­lu­i, grămezile de lăzi capătă găzduirea vagoanelor frigorifice, vagoanele se aliniază altora, um­plute cu aromele­­ și culorile altor ferme, și devin trenuri gata de călătorii lungi și triumfătoare. Tovarășul Constantin Ange­­lescu, ajutorul șefului de fermă, care ne însoțește de la hala de sortare la locul culesului, face apel la cifre precise. Din totalul de 580 tone de struguri recol­tate până în prezent, 300 de tone au luat calea exportului. Cior­chinii voinici, ai „Arfuz­ali“-ului și ai „Italiei“ promit alte tone, alte trenuri cu­ delicate și fine arome care-și vor lua zborul spre mai toate centrele Europei. Pentru Constantin Angelescu și pentru oamenii care poartă alături de el răspunderea fai­moasei podgorii așternute pe platforma plată din fața zonei industriale a Medgidiei, toate acestea înseamnă o dublă vic­torie. Consacrarea internațională a viei aflate la cel de al doilea an de rod este dublată de o pro­ducție bună chiar într-un an normal și foarte bună, dacă ți­nem seama că drumul de la nă­ruita aguridă până la rotunda plinătate a ciorchinilor a avut loc într-o vară lipsită aproape în totalitate de precipitații. O remarcabilă îngrijire a com­pensat în cea mai mare măsură l zgîrcenia norilor. La „Cardinal“ s-au cules cîte 10.500 de kilo­grame la hectar. „Panes precoce“ asigură păstrarea în aceleași li­mite a producției, în timp ce următoarele două soiuri la care se va strămuta în curind cule­sul dau semne vizibile de mai mult. Seceta a fost prin urmare în­vinsă. Toamna s-a instaurat gos­podărește în vie cu semne de rod bogat. Dar, departe de a se declara mulțumiți de toate acestea, oa­menii se gîndesc la ziua aceea, din ce în ce mai apropiată, cind calmul Olt adus de excavatoare și dragi peste mijlocul fierbinte al Dobrogei se va revărsa bine­făcător și fertil și la rădăcinile viei acesteia tinere, înstelată de stalactite înmiresmate și dulci. Și sărbătoarea culesului capătă de pe acum plenitudinea lui mîine. Nicolae FATU

Next