Dobrogea Nouă, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6237-6261)
1968-09-18 / nr. 6251
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA fi Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 6251 j Miercuri, 18 septembrie 1968 4 pagini, 30 bani PROGRAMAREA LINIARĂ 1 INDUSTRIA PETROLIERĂ Incepind cu data de 1 septembrie a.c., la I.C.L.P-P. Constanța se experimentează propunerea de inovație intitulată ..PROGRAMAREA LINIARA APLICATA LA OPTIMIZAREA COMPOZIȚIEI MOTORINELOR DESTINATE EXPORTULUI", aparținînd autorilor Dumitru Vicențiu, secretar științific la Centrul de calcul economic și cibernetică economică București, Vasile Ionescu, cercetător matematician la același centru, și ing. Gheorghe Bărbatu, șeful serviciului de organizarea științifică a producției și a muncii din cadrul I.C.L.P-P. Constanța. Inovația, aflată în experimentare, reprezintă prima optimizare de la distanță a unui proces economic cu ajutorul soluțiilor indicate de calculatoare electronice aflate la mari distanțe de sfera producției și ilustrează totodată colaborarea dintre cercetare și producție, inscriindu-se pe linia tendinței moderne de folosire a calculatoarelor electronice pentru mărirea eficienței economice a activității productive. In momentul de față, inginerul petrolist Gh. Bărbatu elaborează modelul matematic concret care reflectă condițiile contractuale de calitate și cantitate pentru tancul petrolier respectiv și îmbină toate acestea cu obținerea celor mai economice rețete de amestec. La un număr de 5 tancuri petroliere experimentate până în prezent rezultă deja o economie de 250.000 lei față de metodele clasice. Experimentarea va fi continuată pină la data de 8 decembrie a.c, cînd se va face o sinteză a rezultatelor economice și tehnice obținute, după care programarea liniară va intra în practica cotidiană de preparare din componenți ai motorinelor destinate exportului. Plecarea ministrului afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel Marți la amiază a părăsit Capitala ministrul afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel, cu soția, care, la invitația ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, adresată în numele guvernului român, a făcut o vizită oficială în țara noastră. Ministrul belgian a fost însoțit de Louis Colot, ambasador, însărcinat cu problemele păcii și dezarmării în M.A.E., Etienne Davignon, șeful de cabinet al ministrului, și Philippe de Schoubeeie, șeful serviciului de presă din M.A.E. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau Corneliu Mănescu cu soția, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Lăzăreanu, ambasadorul României numit la Bruxelles, funcționari superiori în M.A.E. Erau de față Jan Adriaenssen, ambasadorul Belgiei la București, și membri ai Ambasadei. (Agerpres) In noua clădire a Liceului agricol Palas-Constanța, în prima zi de școală. In dreapta sus, aspectul unei camere de la noul cămin. LA FABRICA DIN OVIDIU Justificările nu conservă niciodată bine legumele și fructele Discutam zilele trecute cu tovarășul ing. Stelian Bărbat, șeful Inspectoratului general de stat pentru controlul calității mărfurilor de export, filiala Constanța, despre unele întreprinderi economice care nu asigură calitatea corespunzătoare produselor destinate exportului. „în general — preciza interlocutorul nostru — ne putem mîndri cu produsele fabricate de industria noastră socialistă. Avem însă și unități economice care fac excepție de la aprecierea generală, unități ale căror produse sunt refuzate de firmele beneficiare. Fabrica de con■ve și băuturi răcoritoare din doliu, de pildă, este exemplul celui concludent. In perioada care a scurs din acest an ne-a produs mari dureri de cap, având cele mai multe cazuri de produse refuzate". Cele relatate succint de ing. Bărbat au fost confirmate de registrul de evidență a reclamațiilor și refuzurilor înregistrate. Redăm, spre elucidare, cîteva care au fost considerate de noi „semnificative“. O firmă din Anglia refuză să primească un lot de 4« tone de roșii decojite pentru faptul că roșiile au fost găsite cu pulpa destrămată, etichetele erau murdare și rupte, cutiile turtite etc. Poate observa oricine că motivele de refuz invocate de beneficiar sunt pur și simplu deficiențe ce puteau fi ușor evitate de furnizor. Firma „Bafag" din R.F. a Germaniei reclamă calitatea necorespunzătoare a unui lot de 51 de tone comput de caise ambalat in cutii incomplet vernizate (asigurate împotriva ruginei). Aici, situația este și mai gravă, deoarece întreaga cantitate a fost ae turnată în țară, în ciuda cheltuielilor făcute cu transportul și expedierea mărfii. Am putea da multe asemenea exemple. Ce dovedesc,ele, dacă nu ușurința cu care este privită problema calității produselor destinate exportului? Dovada unei slabe preocupări față de calitatea produselor fabricate ne-a făcut-o și un alt caz înregistrat pe plan intern. Am fost solicitați intr-o zi, cînd litoralul se afla în plin sezon, de către inginera Maria Lurtz, șefa Laboratorului central de analize a I.C.S. „Alimentara“, pentru a asista la o surpriză. Intr-un lot de compot de pere, expediat la Eforie-Sud pentru consum, au fost găsite cîteva navete de cutii care, în loc de compot de pere (așa cum indicau etichetele), conțineau fasole verde păstăi. Bună afacere pentru fabrică, deoarece compotul costa 6,75 lei cutia, pe cînd fasolea păstăi 3,15 lei în afară de inversarea conținutului, laboratorul sesiza și calitatea necorespunzătoare a compotului de pere. Din cauza suprasterilizării era complet caramelizat și transformat in marmeladă. Chiar și pentru un neinițiat în materie de conserve, devine limpede faptul că asemenea deficiențe nu pot fi Genget KAZALI (Continuare în pag. a II-a) DIN COMERȚ Recent, I.C.S. „Metalo-chimic“ a terminat încheierea contractelor pentru produsele de cosmetică ce vor fi puse în vînzare, unele chiar din anul acesta. Amintim cîteva noutăți din acest sector, noutăți care se ridică la peste 30 de articole. Laptele nutritiv .Farmec“ pentru menținerea frăgezimii feței, „Cromplatin“, un șampon pentru păr în 15 nuanțe, fixativul „Farmec", folosit înainte de coafat, antisudorilicul „Nonodor“, șamponul „Bob“ pentru bărbați, regeneratorul de păr „Eva“, ca și emulsia „Juvenal" contra coșurilor sunt doar cîteva dintre aceste articole. Tot noutate este și săpunul special, cu calități de dezinfectant, pentru lenjerie de copii și nou-născuți. A 7-A SESIUNE A COMISIEI MIXTE PENTRU APLICAREA ACORDULUI DE COLABORARE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI OCEANIC INDUSTRIAL Ieri, in sala de ședințe a hotelului „București“ din Mamaia au început lucrările. celei de a 7-a sesiuni a Comisiei mixte pentru aplicarea acordului de colaborare în domeniul pescuitului oceanic industrial. La lucrări iau parte delegați din cele cinci țări semnatare: Bulgaria, R.D. Germană, Polonia, România și Uniunea Sovietică. Sesiunea are ca obiect luarea in discuție a o serie de probleme privind colaborarea între țările participante la acord, în vederea îmbunătățirii și perfecționării continue a activității flotei de pescuit și a tehnicii pescuitului oceanic industrial. Vor fi dezbătute, de asemenea, probleme legate de cercetările științifice efectuate de fiecare țară în parte în domenii ca: perfecționarea traulului de fund, traularea pelagică — adică în masa apei — prognozele de pescuit, detectarea de pește, bancurilor ambalaje noi pentru peștele congelat etc. Lucrările vor continua timp de o săptamină. PE TEME SOCIALE La virsta de 6 ani Maria Pănescu din Palazu Mare a rămas orfană de ambii părinți. Nu-și dădea seama de gravitatea situației și din această cauză nu s-a alarmat în primele zile. Oameni ajutători și „cu inimă" îi dădeau cîte o bucată de pîine, și Maria iși ducea solitara existență, navigând prin valurile vieții. Valurile o aruncau cînd cu putere, cind mai ușor. Și atunci a învățat să muncească. Mergea prin casele boierilor, spăla, grijea copiii sau făcea alte servicii pentru asigurarea existenței. Și anii treceau. Unul după altul, Maria creștea. Cei prin casele cărora se ducea începuseră s-o privească cu lăcomie. O lăcomie izvorîtă din patimile boierești, într-una din zile a fost înșelată. A crezut prea mult în asemenea oameni și în vorbele lor. Dar s-a înșelat. A născut un copil. Rodul unei înșelătorii pe care Maria, neajutorata și nesfătuită de nimeni, nu avea de unde s-o știe. Mincinosul și-a văzut de ale lui. Maria a rămas cu Viorel. Și atunci, in acele momente, cu copilul în brațe, s-a uitat cu ură către casa aceluia care o înșelase și a jurat că din copilul ei va face om. Viorel nu va cunoaște cruzimea vieții. Și ca să-și traducă vorbele în fapte, pornit la muncă cu înadârjire. Și-a închis in sufletul ei toată amărăciunea. Cit era ziua de mare, spăla. Punea ban pe ban. Cînd Viorel s-a făcut de școală, s-a dat să învețe carte. Să învețe ceea ce ea nu știa. Băiatul nu a simțit greul, nu a simțit nimic din asprimea muncii. Cînd el a terminat școala, mama nu și-a considerat datoria plătită. Din nou și-a încordat puterile și i-a făcut casă. Să aibă unde sta copilul. Acesta să nu sufere cu nimic. Dar anii treceau nemiloși. Părul căpăta ceva din bruma toamnelor târzii. Asta o interesa mai puțin. Se achitase de promisiune. Era mulțumită. Dar tocmai cînd să se bucure de această reușită, niște fapte i-au înnegurat din nou viața. Băiatul ei, cel în numele câruia sacrificase totul, tinerețea și viața, a repezit-o brutal. Venit în casa cea nouă, construită cu sudoarea muncii mamei, a și început să nu mai fie mulțumit pentru că este fiul unei spălătorese, pentru că el este rodul unei dragoste nechibzuite. Cuvintele tîlbură și spălătoreasă ordinară, la început, erau însoțite mai târziu de amenințări și chiar îmbrânceli. Nimic de spus, poate că mama greșea uneori amestecîndu-se prea mult în viața copilului, dar aceasta nu-i dădea dreptul lui Viorel să ajungă așa departe. Poate că viața dură pe care a trăit-o și a închinat-o muncii a MÎNA CARE MÎNGIIE ȘI MÎNA CARE LOVEȘTE înăsprit-o puțin, Viorel avea datoria dar să știe că el a fost idealul mamei, că în numele lui a sacrificat cei mai frumoși ani, că în numele lui a suportat umilinți, a redus rația de hrană. Pentru ca Viorel să nu cunoască greul, pentru ca Viorel să învețe, să aibă alt viitor decit al ei. Nimeni nu pune la îndoială faptul că mama s-ar fi putut să greșească uneori, dar oricît de grave ar fi aceste greșeli ele nu pot să meargă pină acolo nicit să anuleze totul. Mama a venit la procuratură. Printre sughițurile de prins rostea cu drag numele copilului. — Vrei să-l dezmoștenești, a întrebat-o procurorul? — A, nu, nu vreau așa ceva. Este copilul meu? Vreau doar să-i atrageți atenția. Și așa mă doare prea mult trecutul, de ce să-mi amin C. CORODEANU (Continuare in pag. a Il-a) Un obiect zburător necunoscut fotografiat la Cluj Redactorii Agenției „Agerpres” Ludovic Roman și Gh. Bratescu relatează : Un grup de excursioniști din Cluj a observat deasupra unei păduri din apropierea orașului un obiect zburător care-și schimba cu rapiditate poziția și direcția de înaintare. Obiectul avea o formă rotundă, cu un diametru de circa 10 m și emitea o lumină de culoare albă. Timp de citeva minute a evoluat vizibil cu ochiul liber, apoi s-a Îndepărtat cu repeziciune de pămint. El a putut fi fotografiat de tinarul Emil Barnea, ele la Direcția de sistematizare și arhitectură din Cluj. Imaginile obținute sunt de o deosebită claritate. Fotografiile, după cum a remarcat inginerul electronist Florin Gheorghiuu de la D.S.A.P.C. Cluj, un pasionat cercetător al acestui fenomen, indică o similitudine între obiectul observat la Cluj cu un altul înregistrat pe peliculă în ziua de 3 august 1065 la Santa Alta din California (S.U.A.). Observatorul astronomic din Cluj a primit sesizări asemănătoare și din partea altor martori oculari în diferite rânduri. Nu este pentru prima oară când sunt văzute în România asemenea obiecte, care au stirnit interesul întregii lumi. Presa a semnalat, la timpul cuvenit, un obiect zburător, observat de cinci stații meteorologice din Carpații Occidentali, precum și la Reșița și Oravița, care a evoluat la înălțimi între 7.000—30.000 m fiind vizibil cu ochiul liber, prin binoclu și teodolit. După cum se știe, in cadrul unor numeroase congrese, simpozioane și conferințe internaționale care au avut loc în ultimele luni cu privire la existența unor asemenea obiecte, s-a emis părerea că acestea, denumite convențional „fenomenul O.Z.N.“, ar putea fi de origine extraterestră, aparținînd unor ființe care încearcă să intre în legătură cu paminte și prin undii telepatice. BERBECUȚII SE ÎNGRAȘĂ CU FURAJE, NU CU PLIMBĂRI Anul acesta, pentru prima oară, cooperativele agricole din județul nostru și-au planificat să îngrași un număr însemnat de berbecuți destinați exportului. în afara celor 10.000 livrați în primăvară, îngrășătoriile au fost populate cu alte 30.000 de capete. Din aceștia, mai bine de 4.000 au și fost valorificați la un preț destul de bun. „Adăugind la venitul realizat din valorificarea cărnii și lîna tunsă de pe berbecuțul îngrășat, ne-a informat ing. Iosif Filipescu, de la Uniunea cooperatistă județeană, rezultă un beneficiu de 200 lei. Și asta e foarte bine, cooperativele care au organizate asemenea îngrășăturii realizînd venituri însemnate“. Ne-am interesat apoi cum au aplicat cooperativele agricole învățămintele desprinse cu prilejul schimbului de experiență organizat la Peștera de către Uniunea județeană. „Prispus la plecare ing. Vasiliu — vom reține pentru îngrășare toți berbecuții, deoarece, ne-am convins că valorificați in asemenea condiții ei ne aduc venituri sporite". La Tortomanu, unde am găsit, de asemenea, o situație brigadierul Stroie Vîlsan bună, ne-a informat că din cauza căldurii din vară nu s-a putut acumula, in prima perioadă, sporul planificat. In a doua jumătate a lunii august, cînd vremea s-a răcit, au fost luate măsuri de suplimentare a rației de furaje, încât in jurul datei de 30 septembrie aici se va putea valorifica jumătate din berbecuții puși la îngrășat. Președintele cooperativei agricole din Siliștea, Titus Alexe, ne-a vorbit de faptul că mai bine de jumătate din berbecuți au greutatea de livrare, dar încă nu s-a prezentat nimeni pentru a-i ridica. Ca urmare, se intimplă greutăți. Am fost și la Ovidiu. Cei 52 de berbecuți care au mai rămas să fie valorificați sînt ținuți sub cerul liber, consumînd fîmiri nemăcinate, motivîndu-se, pe de o parte, că moara cu ciocănele nu poate face față și pentru lucru sau, pe de altă parte, acest că „mieluții" consumă furajele și așa întregi cum sînt. Nimeni însă din conducerea cooperativei agricole Ovidiu nu s-a uitat sub grătare și alături de acestea pentru a vedea câtă lucerna s-a scuturat, aceasta fiind de fapt partea cea mai importantă, rămînînd doar tulpinile uscate, tari și necomestibile. „N-avem plan“ — spuneau tovarășii de aici. Dar, oare, un lucru se face cu simț gospodăresc numai atunci cînd ai plan? Vine curind frigul, cînd pentru mulți problema adăpostirii berbecuților ridică probleme. Iată de ce credem că este bine să existe preocupare de pe acum, pentru a asigura adăposturile necesare, pentru mărirea rației de furaje șî efectuarea unor sotizări periodice. Planul de livrare are, ce-i drept, scadență până la sfârșitul lunii decembrie, dar până atunci por fi luate măsuri eficiente. Și mai e ceva: retribuirea oamenilor. Pe unde am fost, am aflat că retribuirea se face în procente, funcție de numărul de capete îningrijite, fără a se lua drept bază sporul în greutate. Or, cointeresarea îngrijitorilor lipsește. Lt. MIHAI raid-anchetA vind realizările, a continuat ing. Filipescu, îți dai seama imediat de modul cum se preocupă de această problemă unele consilii de conducere. De pildă, cooperativele din Gura Vodă, Ultima, Istria, Crucea, Topalu, Peștera și Viile au valorificat un număr mare de berbecuți la greutatea de peste 35 kg, iar cooperatorii din Poiana și Agigea și-au realizat în întregime planul de livrare“. — Dar în legătură cu cei care nu respectă indicațiile date, privind îngrășarea berbecuților, ce ne puteți spune? — Sunt și unități care au considerat că berbecuții se îngrașă oricum. Așa, de pildă, la Tichilești, Tîrgușor și Biruința, în loc ca berbecuții să fie ținuți la stabulație, așa cum s-a indicat, s-a procedat la plimbarea acestora, în plus, aici, ca și în alte părți, rația de furaje n-a fost corespunzătoare. La Miorița, în loc să se administreze zilnic 450—500 g de concentrate, s-au dat doar 150 g. De asemenea, la Arsa, Ivrinezu, Cochirleni și în alte părți, berbecuții au fost introduși tîrziu la stabulație, din care cauză, deși aceștia au ajuns aproape de greutatea normală, sînt încă slabi. Ca urmare, in starea în care se găsesc nu pot fi valorificați. t Am vizitat cîteva cooperative agricole, pentru a vedea cum se preocupă consiliile de conducere de sarcina primită. La Cuza Vodă, așa cum ne-a informat ing. Elena Vasiliu, din 578 de capete au și fost livrați 240, încasîndu-se suma de 130.000 lei (adăugîndu-se bineînțeles, în afara cărnii, și contravaloarea linii obținute), îți atrage atenția, de la început, preocuparea pentru amenajarea saivanelor, a grătarelor, măcinarea furajelor. îngrijitorii Gh. Spătaru și I. Anghelescu se preocupă cu tot simțul răspunderii. ’.Pentru la anul — ne-a HALI OG SEPTEMBRIE Septembrie a venit cu semne vizibile de toamnă care se respectă. Cîteva zile de ploaie au dat foșnetului uscat al porumbului sunet moale de steag răvășit. Te gîndești fără să vrei la irozii vîntului care vor porni să ucidă cu albastrele spade, frunzarele, la bruma care va veni să strivească ce a mai scăpat. Dar e suficient să se spargă o geană de senin printre norii de culoarea cenușii și blindat, dar încă puternicul soare, va dovedi oamenilor și vegetației că se mai află încă sub schiptrul ocrotitor. Nu, n-a venit încă vremea întronării ruginei pe frunzele viei, uriașele teascuri își plimbă măselele din plin strivind ciorchinii dolofani. Dar aici, pe cele 154 de hectare de vie ale fermei numărul trei al.Al.S. [1 un r.ii Medgidia, culesul, început cu destulă vreme în urmă, pe timpul celor dinții semne de îmbujorare de pe ciorchinii lui „Cardinal“, continuă liniștit și metodic, fără tradiționala îmbrăcăminte de cîntece și de gesturi exuberante. Stalactitele de un galben domol ale lui ,J?‘ance precoce“ umplu lădițele elegante, încinse cu eșarfe multicolore care vor reprezenta podgoria în numeroase orașe ale continentului, grămezile de lăzi capătă găzduirea vagoanelor frigorifice, vagoanele se aliniază altora, umplute cu aromele și culorile altor ferme, și devin trenuri gata de călătorii lungi și triumfătoare. Tovarășul Constantin Angelescu, ajutorul șefului de fermă, care ne însoțește de la hala de sortare la locul culesului, face apel la cifre precise. Din totalul de 580 tone de struguri recoltate până în prezent, 300 de tone au luat calea exportului. Ciorchinii voinici, ai „Arfuzali“-ului și ai „Italiei“ promit alte tone, alte trenuri cu delicate și fine arome care-și vor lua zborul spre mai toate centrele Europei. Pentru Constantin Angelescu și pentru oamenii care poartă alături de el răspunderea faimoasei podgorii așternute pe platforma plată din fața zonei industriale a Medgidiei, toate acestea înseamnă o dublă victorie. Consacrarea internațională a viei aflate la cel de al doilea an de rod este dublată de o producție bună chiar într-un an normal și foarte bună, dacă ținem seama că drumul de la năruita aguridă până la rotunda plinătate a ciorchinilor a avut loc într-o vară lipsită aproape în totalitate de precipitații. O remarcabilă îngrijire a compensat în cea mai mare măsură l zgîrcenia norilor. La „Cardinal“ s-au cules cîte 10.500 de kilograme la hectar. „Panes precoce“ asigură păstrarea în aceleași limite a producției, în timp ce următoarele două soiuri la care se va strămuta în curind culesul dau semne vizibile de mai mult. Seceta a fost prin urmare învinsă. Toamna s-a instaurat gospodărește în vie cu semne de rod bogat. Dar, departe de a se declara mulțumiți de toate acestea, oamenii se gîndesc la ziua aceea, din ce în ce mai apropiată, cind calmul Olt adus de excavatoare și dragi peste mijlocul fierbinte al Dobrogei se va revărsa binefăcător și fertil și la rădăcinile viei acesteia tinere, înstelată de stalactite înmiresmate și dulci. Și sărbătoarea culesului capătă de pe acum plenitudinea lui mîine. Nicolae FATU