Dobrogea Nouă, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6237-6261)

1968-09-17 / nr. 6250

* A A 4 Á A k PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și ai Consiliului popular județean provizoriu Anul XXI nr. 6250 ! Marți, 17 septembrie 1968 ! 4 pagini, 30 ben« Plenara Comitetului județean de partid ÎNTĂRIREA continuă A RÍNDURILOR PARTIDULUI - SARCINĂ DE MARE RĂSPUNDERE A ORGANELOR ȘI ORGANIZAȚIILOR DE PARTID Ieri, a avut loc Plenara Comi­tetului județean Constanța al P.C.R., la care au participat mem­brii și membrii supleanți ai co­mitetului, membrii comisiei jude­țene de revizie, activiști ai Comi­tetului județean de partid, secre­tarii comitetelor municipale orășe­nești și comunale de partid, acti­vul de partid al Comitetului jude­țean. Plenara a analizat modul din materialul prezentat plena­rei, din discuțiile a numeroși vor­bitori a reieșit că întreaga activi­tate a Comitetului județean, organelor și organizațiilor de par­a­tid, pentru continua întărire a fândurilor partidului, intensifica­rea activității de educare a comu­niștilor s-a desfășurat pe baza hotărârilor Congresului al IX-lea al partidului, Conferinței Na­ționale și Plenarei C.C. al P.C.R. din 22—25 aprilie a­ c. Perfecțio­nările aduse structurii organiza­cum organele și organizațiile de partid se ocupă de întărirea conti­nuă a rîndurilor partidului, de a­­­­plicarea prevederilor Statutului P.C.R., privind primirea în partid, educarea partinică a comuniștilor­­ și aplicarea Instrucțiunilor C.C. al­­ P.C.R. cu privire la completarea, eliberarea și păstrarea documen­telor de partid și evidența mem­brilor de partid. torice a partidului — ca urmare a noii împărțiri administrativ­­teritoriale a țării — au așezat munca de partid pe baze și mai trainice, au creat un cadru favo­rabil ridicării pe o treaptă tot mai înaltă a nivelului muncii de partid, a rolului său de conducă­tor politic în mobilizarea mase­lor la înfăptuirea sarcinilor eco­nomice, politice și social-cultura­­le. S-a evidențiat preocuparea or­ganelor și organizațiilor de partid pentru primirea in r­odul comu­niștilor a celor mai înaintați muncitori, țărani, intelectuali, oa­meni ai muncii care s-au distins prin înaltele lor calități morale, politice și profesionale. Organiza­ția județeană de partid a crescut numeric și calitativ, s-a îmbună­tățit compoziția socială, in pre­zent, 75,5 la sută din efectivul organizației județene de partid sunt muncitori și țărani. 90,8 la sută din membrii de partid își desfășoară activitatea nemijlocit în sfera producției bunurilor ma­teriale. Aceasta a asigurat crește­rea rolului de conducător și mo­bilizator al oamenilor muncii la îndeplinirea planului de stat, la ridicarea continuă a nivelului de organizare științifică a producției, la îmbunătățirea calitativă a în­tregii activități economice și so­­cial-cul­turale. Plenara a apreciat că, deși s-au obținut­­ rezultate satisfăcătoare in acest domeniu, continuă, în ace­lași timp, să se manifeste neajun­suri în organizarea și conducerea muncii de primire în partid, res­pectarea prevederilor statutare și a criteriilor privind calitatea ce­lor ce solicită primirea în par­tid. Plenara a subliniat că nea­junsurile în munca de primire în partid continuă să aibă loc in fi­nele organizații de bază din do­menii de activitate criticate și cu alte ocazii: întreprinderi și șantie­re de construcții, comerț, coope­rație, OA.P.-uri, sănătate, în în­vățământul superior etc. Aceasta se explică prin faptul, că Comite­tul municipal Constanța, orășe­nesc Medgidia, unele comitete o­­rășenești și comunale de partid nu și-au concentrat întreaga a­­tenție pentru îmbunătățirea mun­cii organizatorice și politice, în vederea întăririi fândurilor parti­dului din aceste unități. De e­­xemplu s-a arătat că în întreprin­derile de construcție, ponderea membrilor de partid reprezintă 9,8 la sută din totalul salariaților­ In ceea ce privește primirea țăra­nilor cooperatori în piartid, aceas­ta nu reflectă posibilitățile și ce­rințele actuale. Din documentele plenarei a reieșit că, deși sînt or­ganizații cu număr mic de membri de partid, în cursul a­­cestui an, acestea nu au primit nici un membru de partid. Ase­menea exemple se găsesc în or­ganizațiile de bază din C.A.P.­(Continuare în pag. a IlI-a) Organizarea și conducerea muncii de primire în partid „Experiența cîștigată de organele și orga­nizațiile noastre în conducerea muncii de pri­mire în partid da garanția că și în viitor se va asigura primirea în partid a celor mai buni muncitori, țărani, intelectuali, care prin munca, poziția și întreaga lor comportare dovedesc că merită înaltul titlu de membru al Partidului Co­munist Român". NICOLAE CEAUȘESCU: (Din Raportul prezentat la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R.) în condițiile specifice acestui an, au fost întrecute propriile așteptări în producția griului Dovada ca posibilitățile nu sunt epuizate Griul ocupa la cooperativa a­­gricolă de producție din Sinoie, aproximativ 30 la sută din tere­nul arabil, fiind cultura cu pon­derea cea mai însemnată, atît ca suprafață cit și ca aport la reali­zarea veniturilor. Despre o tradi­ție îndelungată în cultura griu­lui în satul Sinoie nu se poate vorbi, dovadă fiind suprafețele restrînse ce se cultivau cu 15-18 ani în urmă. Astfel, in anul 1953 suprafața ocupată cu grîu a fost de 330 ha, ceea ce reprezintă nu­mai 10 la sută din terenul arabil al unității. Neîncrederea în a­­ceastă cultură era determinată și de producțiile mici și chiar foarte mici care se obțineau la unitatea de suprafață. In perioada 1951- 1960 producțiile medii la ha au oscilat între 800 și 1.100 kg, cu excepția anului 1951 cind s-a ob­ținut o producție de numai 443 kg/ha pe o suprafață de 580 h­a­ Pe măsură ce a crescut gradul de mecanizare al lucrărilor la culturile de cereale, suprafața cu griu s-a extins, ajungînd în anul 1957 la 900 ha, în ultimii ani, a­­ceastă cultură ocupînd suprafețe cuprinse între 1.200 și 1.300 ha. Datorită bazei tehnico-materia­­le puse la dispoziția agriculturii de către statul nostru, în ultimii 2 ani la Sinoie s-a reușit sa se realizeze saltul calitativ, materia­lizat prin producțiile ridicate ob­ținute. Dacă in perioada 196 J- 1966 (exceptînd anul 1965) media de producție, la această cultură, a oscilat între 1.400 și 1­600 kg/ha, in anul 1967 s-au obținut 2.750 kg/ha, iar în 1968, producția me­die a ajuns la 3.000 kg/ha. Deși producțiile obținute nu reprezin­­tă limita maximă a posibilități­lor de care dispune unitatea, ele sunt totuși o încununare a muncii depuse de membrii cooperatori și mecanizatori, de către consiliul de conducere, în condiții climati­ce nefavorabile. Obținerea producției medii de griul să urmeze după leguminoa­se pe o suprafață de 470 ha, a­­proape 40 la sută din totalul cul­­turii. Pentru restul culturii, de asemenea, s-au asigurat premer­gătoare bune, care părăsesc tere­nul devreme, acestea fiind repre­zentate prin in de ulei —■ 130 ha (11 la sută) și grîu anul I (36 la sută). După premergătoare care părăsesc terenul târziu (porumb), s-a însămînțat numai o suprafață de 60 ha.Dat fiind faptul că pe 95 la sută din suprafața ce trebuia să fie însămânțată cu griu, plantele premergătoare au părăsit terenul Experiență înaintată la Sineie 3­000 kg/ha în condițiile unui sol­­ destul de sărac și cu un regim al precipitațiilor nefavorabil, a fost posibilă datorită unui complex de măsuri care s-au luat pentru a­­ceastă cultură. Ce trebuie scos în evidență ? Mai întîi trebuie ară­tat că, încă din primăvara anu­lui 1967, prin însămînțarea legu­minoaselor pentru boabe și furaje pe solele care urmau să fie ocu­pate de griu s-a pregătit ampla­sarea acestuia. Acest fapt ne-a permis ca in anul 1967—1968, din timp, s-a creat posibilitatea pregătirii terenului pentru semă­nat în condiții bune. Pregătirea terenului s-a făcut de 2 ori cu grapa cu discuri, urmată de gra­pă reglabilă, ultima lucrare a în­ceput cu cîteva zile mai devreme și s-a continuat în timpul semă­natului. O atenție deosebită a Ing. I. DĂSCĂLINA, cooperativa agricolă de producție Sinoie (Continuare în pag. a II-a) 1 ÎN CUPRINS : * Sport * Fel de fel pag. a II-a­m E bine cunoscut ca „sania se face vara" pag. a IlI-a * La Târgul internațional de la Viena Două medalii de aur și una de argint, in­vențiilor românești pag. a IV-a Colocviu internațional Luni dimineața, in aula A­­­­cademiei a început­­ Colocviul­­ internațional „Fenomene op­­­tice și spectroscopice in cris­­­tale ionice" organizat de A­cademia Republicii Socialiste­­ România, la care, alături de numeroși specialiști români, participă ca invitați fizicieni și alți oameni de știință din Australia, Cehoslovacia, Da­nemarca, Iugoslavia, Japonia, R. D. Germană, R. F. a Ger­maniei, Olanda, Polonia, Un­garia, S.U.A. Lucrările au fost deschise de acad. Șerban Țițeica, vice­președinte al Academiei. A­­ luat apoi cuvintul prof. dr. docent Radu Grigorovici, membru corespondent al A­­cademiei, director adjunct al Institutului de fizică­­in București. In continuare a început pre­zentarea celor 70 de comuni­cări științifice înscrise pe a­­genda colocviului. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU­­ A PRIMIT PE MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL BELGIEI, PIERRE HARMEL Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a primit luni dimineața, la Palatul Republicii, pe ministrul afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel. La primire a participat Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe. In cadrul convorbirii care a a­­vut loc, au fost abordate probleme privind relațiile bilaterale și li­nele probleme internaționale. Constatîndu-se cu satisfacție evo­luția pozitivă a colaborării dintre cele două state în interesul ambe­lor părți, au fost subliniate posi­bilitățile existente de dezvoltare a colaborării româno-belgiene. A fost evidențiată dorința ambelor state de a-și aduce in continuare o contribuție eficientă la cauza păcii și destinderii internaționale,­­ întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă de cordialitate. In încheierea întrevederii, pre­ședintele Consiliului de Stat, Ni­colae Ceaușescu, a înmînat minis­trului afacerilor de externe bel­gian, Pierre Harmel, ordinul „Tu­dor Vladimirescu“ clasa I, acordat pentru merite deosebite și contri­buția adusă la promovarea cauzei păcii și colaborării internaționale, precum și la dezvoltarea relații­lor de prietenie dintre Regatul Belgiei și Republica Socialistă Ro­mânia. Hejun oferit de președintele Consiliului de Stat Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit luni un dejun in onoarea ministrului afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel. Au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Corneliu Man­escu, ministrul afacerilor externe, A­­drian Dimitriu, ministrul justiției, Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cul­tură și Artă, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Alexandru Lăzăreanu, ambasado­rul României numit la Bruxelles. Au luat parte Jan Adriaenssen, ambasadorul Belgiei la București, Louis Colot, ambasador, însărci­nat cu problemele păcii și dezar­mării în M.A.E., Etienne Davig­­non, șeful de cabinet al ministru­lui afacerilor externe, Philippe de Schoutheete, șeful serviciului de presă din M.A.B., Robert van Overt­erg­he, consilier al Ambasa­dei Belgiei la București. Primiri­ la Consiliul de Miniștri . Luni dimineața, președintele Consiliului de Miniștri, Gheorgh­e Maurer, a primit Ion pe ministrul afacerilor externe al Belgiei, Pierre Harmel. La întrevedere a participat Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, în cadrul convorbirii, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cor­dială, au fost discutate probleme privind perspectivele relațiilor româno-belgiene, precum și unele aspecte ale situației internațio­nale. Prima zi de școală. Foto: G. CIOROBEA Și și-au ocupat locurile în băncii. Și s-a strigat catalogul... Și a început școala... SUCCES! In fiecare început de toamnă, drumurile țării capătă un aer de sărbătoare. Pe străzi de oraș sau pe poteci de munte, pe șosele sau pe ulițe sătești, pășesc „batalioa­nele" de copii. Ținta lor e aceeași: școala. Către ea ne-am îndreptat și noi pașii în dimineața zilei de ieri. Am pătruns în curtea unei școli cu discreția pe care o im­pune sentimentul unei manifes­tări solemne. Ne-am oprit in­tr-un colț și am privit școlarii. Curtea răsuna de glasurile lor vesele. Apoi, forfota s-a potolit. Au devenit gravi. Sosise clipa fes­tivității deschiderii noului an școlar. Sosise clipa în care se des­chideau iarăși porțile către cele mai îndrăznețe visuri. Și în a­­ceastă clipă, am văzut in­el pe creatorii de mîine (ingineri, arhi­­tecți, doctori, tehnicieni sau mun­citori cu o înaltă calificare), care vor duce mai departe ștafeta îm­plinirilor noastre contemporane, care se vor apropia de cota maxi­mă : comunismul. Dar, pentru a­­ceasta, vor trebui să muncească cu r­ână și devotament, să se pregătească cu pasiune și perse­verență. La dispoziție, se vor sta cei 2.366 de profesori, 1.243 de învățători și peste 514 educatoare, cadre didactice din județul nos­tru, hotărîte să ducă la îndepli­nire în anul școlar care urmează toate înnoirile ce decurg din ulti­mele sarcini trasate de partid în domeniul învățământului. Dintre acestea, școlarizării copiilor de 6 ani i s-a acordat cea mai mare a­­tenție. Au fost pregătite 25 de clase speciale, care vor primi pe cei peste 759 de „boboci” dornici să se înfrupte cu un ceas mai de­vreme din nectarul cunoașterii. Asupra lor, se vor opri, și în a­­cest an, cu devotament și pasiune, profesori ca Dumitru Simionescu, sau învățători ca Elisabeta Breza, cadre cu o pregătire psihopedago­­gică adecvată instruirii și edu­cării acestor școlari. Iată de ce, dragi pionieri, șco­lari și elevi din tot cuprinsul ju­dețului nostru, ne adresăm vouă cu convingerea că sînteți con­știenți de menirea voastră în vii­tor. Chezășie vă sînt aceste fru­moase și sărbătoresc împodobite școli. Chezășie vă sunt grija și dragostea cu care vă înconjoară partidul, întregul nostru popor. De la voi, de la cei adunați acum intr-un ultim „pe loc repaus“, se așteaptă acea desfășurare deplină a puterilor, care, adunate, vor în­semna, nu­­ undva, ci foarte cu­rând, ridicarea patriei noastre so­cialiste pe cele mai înalte culmi ale progresului și civilizației. Și nu uitați suprema dovadă a aces­tui țel, o constituie fapta, activi­tatea voastră utilă și înălțătoare, învățătura perseverentă. La tradiționala serbare de ieri, au fost prezenți și­ oaspeți de onoare, reprezentanți ai organe­lor și organizațiilor de partid și de stat, ai organizațiilor obștești, părinți, profesori. Au mai fost prezente flori, multe flori... Apoi, a sunat clopoțelul pentru prima oară în noul an școlar. Elevii și-au ocupat locurile în bănci, iar pro­fesorii la catedre. Și s-a strigat catalogul... Și a început noul an școlar. Succes . DAN DUMITRIU

Next