Dobrogea Nouă, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6262-6288)
1968-10-19 / nr. 6278
l- PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Anul XXI nr. 6278 Sîmbata, 19 octombrie 1968 4 pagini, 30 bani LUCRĂRILE DE TOAMNĂ ÎN AGRICULTURĂ TOATA LAUDA CELOR CARE AU LUCRAT LA SEMĂNATUL GRÎULUI 27.000 HA DE PORUMB „AȘTEAPTA SĂ FIE RECOLTATE In ultimele zile, așa cum se desprinde din situația operativă a Direcției agricole județene, a fost intensificat ritmul lucrărilor de toamnă în agricultură. Se mențin totuși serioase lacune în multe unități agricole. u braila IULCEA la GENOA CID CA si are unterm/mr recor^J pon/rVtHjCu' flese My. GUTi MB # ie' Harta județului, pe cooperativele agricole de producție, reprezintă recoltatul porumbului pînă în dimineața zilei de 18 octombrie a.c. EXPERIENȚĂ, ORGANIZARE Așa cum s-a anunțat în ziarul nostru de ieri, cu o zi în urmă, cooperativele agricole de producție din județul nostru au terminat însămînțatul celor 105.000 ha de grîu. In legătură cu acest succes, am adresat cîteva întrebări tovarășului ing. DAN ȘERBU, directorul Direcției agricole județene. Ce concluzii s-au desprins la consfătuirea județeană a griului din acest an? — Prima este aceea că, in județul nostru, există un potențial ridicat, o bogată experiență în ceea ce privește cultura griului. Obținerea in cooperativele agricole a unei producții medii de peste 2.570 kg de grîu la hectar, in condițiile eind pe perioada de vegetație, această cultură a beneficiat doar de jumătate din cantitatea normală de precipitații, faptul că cooperativa agricolă din Cobadin a obținut peste 4.000 kg de grîu, primind pentru a doua oară drapelul de evidențiată pe țară, sunt dovezi grăitoare în acest sens. Experiențele întreprinse de cîțiva ani în ceea ce privește folosirea unor soiuri de mare productivitate, au justificat orientarea de a însămînța aproape 80 la sută din soiul Bezostaia, în condițiile mai vitrege ale județului nostru — aceasta, ar fi o altă concluzie — densitatea (de 550—600 plante la metrul pătrat) trebuie realizată „din sac“, stabilindu-se în acest fel cantități corespunzătoare de sămînță și asigurîndu-se un pat germinativ de cea mai bună calitate. Un pat tare și o plapumă moale, cum spunem noi. Toate acestea ne-au asigurat o răsărire explozivă și uniformă, dat fiind faptul că însămînțarea s-a efectuat la Nicolae CONSTANTIN (Continuare in pag. a XI-a) 68 la sută la recoltatul porum bului e puțin Dacă la grîu, situația se prezintă așa, la recoltatul porumbului, continuă să sc bată pasul pe loc în mod cu totul nejustificat. Astfel, pe județ, s-a recoltat doar 68 la sută din suprafața de porumb, ceea ce înseamnă că peste 27.000 ha de porumb „așteaptă" încă pe timp pentru a fi recoltate. In cooperativele agricole din Lipnița, Cărpiniș, Tudor Vladimirescu, Adincata, Mereni, Lanurile, Gura Dobrogei, Vadu, Dunărea, Rasova, Seimerii, Grădina, Siliștea, Tariverde și altele, în ultima săptămână, s-au recoltat doar cite 10—20 hectare de porumb, adică mai mult s-a stat. Oricît s-ar încerca să se arunce vina pe timpul nefavo(Continuare in pag. a II-a) Nave românești pe mări și oceane Stația de telecomunicații intercontinentale a Direcției generale a navigației civile „Navrom" a recepționat în ultimele zile, numeroase radiograme de la navele care străbat mările și oceanele lumii sub pavilion românesc. Echipajul navei „Bacău“ anunță că a ancorat la Bilbao, unde a transportat produse ale industriei chimice și ușoare din România, în timp ce la Alexandria și Beirut se termină descărcarea unor produse asemănătoare de pe motonavele „Arad" și „Pitești“. De asemenea, „Moldova“ a sosit în portul sibian Cerna cu ciment produs de fabricile din țara noastră, iar „Deva“ a ajuns în portul sovietic de la Marea Neagră, Poti, cu 3.500 tone laminate și mărfuri generale românești. In același timp spre Constanța se îndreaptă petroliere și cargouri care navighează tricolorul patriei. „Oltenia“ sub încărcat din portul iranian Rasa Tanara, 3.500 tone de țiței pentru rafinăriile și întreprinderile petrochimice din țară. Din Manchester urmează să plece în curând cargourile „Sibiu", „Tha goviște“ și „Brașov“ care transportă pentru România utilaje și instalații fabricate de firme britanice. La rîndul lor, mineralierele „Reșița“ și „Hunedoara" execută în continuare transporturi pentru firmele sovietice din portul Ilicevsk spre Japonia. ADUNĂRI DE DĂRI DE SEAMĂ ȘI ALEGERI ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID Atmosferă de lucru, climat propice liberului schimb de păreri Pe bună dreptate, constructorii din cadrul șantierului de locuințe Tomis-Nord, aparținând de Trustul de construcții locale, au cu ce se mândri în activitatea lor. Predînd anul acesta în folosință 600 de apartamente ce au primit calificative de „bine" și „foarte bine“, concentrîndu-și eforturile pentru terminarea a încă 250 de apartamente, ei înfăptuiesc una din prevederile de seamă ale programului conceput de partid pentru creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc. Despre succesele acestea, despre faptul că planul de producție pe nouă luni ale anului a fost îndeplinit în proporție de 103,5 la sută, s-a amintit, foarte succint, în darea de seamă a biroului organizației de bază din acest șantier. Firește, erau și alte lucruri bune de spus, dar nimeni nu s-a mirat că raportul activității pe un an de zile insistă așa de puțin asupra bilanțului realizărilor și, fără a desconsidera câtuși ,bl puțin succesele și experiența pozitivă, acordă cea mai mare atenție problemelor rămase încă nerezolvate, aspectelor negative din activitatea șantierului. Că lucrărilor adunării de dare de seamă și alegeri i-au fost străine spiritul festivist, atmosfera de paradă și tendințele de automulțumire, dovedește cel mai bine faptul că, o fără excepție, participanții la dezbateri, pătrunși de înalta responsabilitate pe care le-o incumbă calitatea de membru al partidului, folosind dreptul inalienabil de a-și exprima nestingherit puncții de vedere, au luat poziție hotărîtă împotriva unor tare ce-și fac simțită încă prezența. De altfel, darea de seamă s-a și referit la câteva din acestea, având astfel meritul de a fi reușit să orienteze în bună măsură cursul dezbaterilor. Este vorba, in primul rând, de indisciplină — manifestată sub forma absențelor din producție și a întârzierilor, a nerespectării ordinelor și indicațiilor, ceea ce a avut drept consecință realizarea unei productivități a muncii sub cea planificată — de risipă de materiale concretizată prin depășirea cu 1.700.000 lei a cheltuielilor la acest capitol etc. Am reținut din cuvîntul unor participanți la dezbateri, printre care Dumitru Căpățînă, Gheorghe Dragu, Oprea Virdel și ing. ■Nicolae Ienescn, numeroase aspecte negative, care, așa după cum pe drept cuvînt au apreciat vorbitorii, umbresc ceea ce este bun în activitatea constructorilor. Manipularea și depozitarea materialelor se fac uneori fără nici o răspundere, pe șantiere zac aruncate nu numai grămezi de cărămizi și saci de ciment, ci și elemente de timplărie, care se degradează sub privirile pasive ale lucrătorilor, șefilor de echipă, maiștrilor și inginerilor. Sunt dese cazurile de descompletare a feroneriei și a unor instalații sanitare și electrice, înlocuirea pieselor sustrase făcîndu-se cu cheltuieli mari și pierderi de timp. Comuniștii Gheorghe Gîdei, ing. Dan Cucu, Petre Boboc, ing. Gheorghe Mușat, Nicolae Socariei și alții au făcut numeroase aprecieri critice cu privire la activitatea biroului organizației de bază, a unor membri ai acestuia, a membrilor de partid. S-a arătat, de pildă, că munca politico-ideologică pentru dezvoltarea conștiinței socialiste a comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii, pentru lărgirea orizontului cultural și creșterea pregătirii profesionale și politice, pentru cunoașterea principiilor politicii interne și externe a partidului nu este temeinic organizată, iar eficacitatea ei este scăzută. In stilul și metodele de muncă ale biroului organizației de bază, au existat deficiențe, sfera de cuprindere a problemelor e încă îngustă. in încheierea dezbaterilor adunării a luat cuvîntul tovarășul ing. PETRE C. ION, secretar al Comitetului județean de partid, care a apreciat ca deosebit de pozitiv faptul că la dezbateri a luat cuvîntul un număr mare de comuniști, că aceștia au criticat deschis, cu curaj, neajunsurile care mai există. În continuare, vorbitorul a făcut cîteva recomandări cu privire la activitatea de viitor a organizației de partid, a comuniștilor, insistând asupra necesității creșterii răspunderii fiecăruia la locul de muncă, a participării ferme la îndeplinirea sarcinilor. Combătând cu hotărâre actele de indisciplină, lipsa de grijă față de avutul obștesc, organizația de partid trebuie să dovedească că aceste racile nu reprezintă o fatalitate pentru șantierele de construcții, că ele pot fi lichidate cu desăvârșire. Tovarășul Petre s-a referit, în continuare, la sarcinile mari ce stau în fața comuniștilor, a constructorilor, atît în perioada care a mai rămas pînă la sfârșitul anului, cit, mai ales, în anul următor, când va trebui construit un număr mult mai mare de apartamente, unele din ele cu grad de confort diferențiat. G. STOIOVICI Reacții la plus 36 grade Celsius Cind mercurul termometrului găzduit cîteva clipe lei subțioară stă în jurul acestei cifre se poate spune că pacientul e sănătos tun. Împinsă însă ca măsură a unei comunități, cifra spune mai mult... Ea spune că oamenii îndrăgostiți de propria lor bunăstare, din care derivă invariabil sănătatea și fericirea fiecăruia, încearcă vultureasca sete de înălțimi, devine minuțiozitate Această sete de schiță, dar în egală măsură curaj profesional și civic, devine noapte petrecută lingă grohăitul betonierelor, înseamnă fier spînzurind între cer și pămint în îmbrățișarea de fulgere a sudurii în chip de trainic schelet pe care alți meșteri vor ademeni betonul, piatra și sticla. Pe pămîntul dintre soare și Dunăre, două porți străjuiesc simbolic și nu numai simbolic, frenezia macaralelor și a schelelor care unesc oamenii, pămîntul și cerul într-un tot constructiv. Ungă Hîrșova, pe locul străvechiului vad al oilor pe unde s-au strecurat dintotdeauna turmele la iernat, instalații Benetto, adăugite de inventivitate autohtonă, sapă lăcătele enormelor pile care vor sprijini marele pod rutier, ca o legătură pe totdeauna intre stepele țării, despărțite de Dunăre. Mîine, într-un mîine simbolic, dar apropiat totuși, va fi 1969. Anul cînd bacurile vor intra în istorie, trecînd întregul du-tevino al legăturilor rutiere pe seama punții de beton și oțel. Îngusta șosea care lega Hîrșova de capul de acostare al bacului devine neîncăpătoare. Și constructorii de la I.C.H. se pregătesc să dureze o alta, care, ocolind aglomerația urbană Hirșovei, va racorda podul de a Constanța. La capătul opus, în apa neliniștită și verde a mării de dincolo de hotarele tradiționale ale portului, la adăpostul digurilor cu care abia s-au obișnuit ochii localnicilor, danele de acostare ale mineralierelor de 24.500 tdtv și cele ale și mai „grelelor” petroliere vor ieși de sub valurile potolite împădurite de macarale și cutreierate de trenuri și de mașini. Sus, dincolo de țărmul cîndva abrupt sub care se desfășura limba de plajă bolovănoasă a „viilor“, forfota portului capătă riposta dezdoirilor către cer. La centrala de termoficare din Palas, unde se amestecă astăzi haotic în aparență, dar strict necesar pentru bunul mers al lucrului, constructorii și montatorii, se pregătește o altă festivitate a anului care vine: punerea sub presiune a primului turbogenerator de 50 de megawați. Conducte de diametre apreciabile, „înmormîntate“ pe sub artere de circulație, curți de Nicolae FĂTU (Continuare in pag. a II-a) In pagina a III-a citiți MAGAZIN OPINII Un proverb bătrînesc spune: „Ca să cunoști bine un om, trebuie să mănânci cu el un sac cu sare". Desigur, proverbul ascunde în el mult adevăr, dar respectarea lui ar duce la aceea că oamenii s-ar căsători și ar deveni părinți exact la vîrsta la care ar trebui să devină bunici. Dar, este totuși absolut necesară, înainte de a lua o hotărîre așa de serioasă cum este căsătoria, o perioadă de „cunoaștere reciprocă". în cîteva luni de zile, fiecare poate afla despre celălalt tot ce este important pentru o viață familială fericită: obiceiuri, preferințe, gradul exact de cultură și instrucție — raportat la al său, vîrsta — pe care unii o ascund de grijă în primele săptămîni, principii de viață, idealuri, dorințe mărturisite și nemărturisite, înclinația către anumite vicii — care ar întuneca cerul fericirii conjugale dacă ar fi descoperite prea tîrziu, obiceiuri, într-un cuvînt, tot ceea ce este necesar ca doi viitori soți să știe unul despre altul. In perioada aceasta, ambii au tot timpul să-și (pentru deschidă sufletul a se scuti de imputări reciproce mai tîrziu), și numai la urmă, după o deliberare severă, să ia o hotărîre în astfel de condiții de desăvârșită cunoaștere reciprocă, încît nici unul din doi să nu aibă apoi motive să se considere „o biată victimă", care nu-și mai poate reface viața decit divorțând. Unii închid ochii la început din comoditate, alții din naivitate, alții din interes, alții, pur și simplu, pentru că pornesc la drum grăbiți, nepăsători la ceea ce ar putea urma, cu ochii închiși, ori socotind că trecutul „încărcat în aventuri galante" reprezintă tocmai garanția unei viitoare cumințenii și a unui viitor liniștit, pentru că, desigur, partenerul sortit să devină soț ori soție s-a săturat de o viață ușuratică și abia așteaptă să înceapă, în sfârșit, una nouă, pe baze solide și corecte. O cunoaștere reciprocă reală ferește de surprize și de regrete tardive, că el are o prea mare înclinație spre pahar, iar ea spre infidelitate, că ea are studii mai mari decît dînsul, că prăpastia diferenței de instrucție și cultură între ei este așa de mare, încît niciodată nu ar mai putea avea un subiect comun de discuție (o dată epuizat cel pe tema lunii, stelelor și a cerului albastru ca marea), că mai înainte de căsătorie el..., iar ea... și alte asemenea lucruri. în felul acesta, s-ar evita și tragediile care încep cu toate părțile, smucirea în demina, a unor copii nevinovați, „îmbărbătați" cu „tu, rămîi cu mine și-ți ia tăticul o mămică nouă," ori „lasă, nu mai plânge, că-ți aduce mămica un alt tătic..."! tot argumentările, scuzele ce se aduc sînt întotdeauna facile. Alte „argumente" care conțin, în ele, traumatismele de mai tîrziu. Sandu ANATOL, medic psihiatru (Continuare în pag. a II-a) SA NU NE JUCAM CU DRAGOSTEA