Dobrogea Nouă, octombrie 1968 (Anul 21, nr. 6262-6288)

1968-10-18 / nr. 6277

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXI nr. 6277 VinWi, 18 octombrie 1968 , 4 pagini, 30 bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚUL BOTOȘANI In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldovei, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Gheorghe Stoica, au fost în cursul zilei de joi oaspeții județului Botoșani. Plecînd din Iași, conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu căldură de locuitorii străvechilor așezări moldove­nești de pe drumul Botoșanilor. Ora 11. La intrarea pe teri­toriul județului Botoșani, oas­peții sunt întâmpinați de mii de țărani îmbrăcați în portul stră­moșesc, care îi aclamă înde­lung, manifestîndu-și bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului și sta­tului. începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, pomenit a­­desea de cronicari, ținutul Bo­toșanilor a înscris pagini de neuitat în­ istoria poporului nostru. Pe aici și-a dus Ștefan cel Mare oștile la biruință; aici mai stau și astăzi mărturie cti­torii de seamă ale lui Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă și ale altor domnitori; aceste meleaguri au dăruit spiritualității românești oameni de seamă, pe Mihai E­­minescu, George Enescu, Nico­­lae Iorga, Ștefan Luchian și pe mulți alți cărturari și artiști; de pe aceste meleaguri au por­nit în 1907 marile răscoale ță­rănești, care au cuprins întrea­ga țară. Ținut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfru­musețat și mai mult prin hăr­nicia și priceperea locuitorilor săi, județul Botoșani se înfăți­șează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce și-au pus pecetea pe fiecare așezare. Vibranta evocare a luptelor revoluționare I «VW* *■ ale țărănimii Coloana de mașini se în­dreaptă spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale țărănești ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia și Oltenia, de pe a­­ceste pămînturi și-au ridicat glasul oropsiții cu șase decenii în urmă. Cu adincă emoție conducăto­rii de partid și de stat se o­­presc în fața unei plăci come­morative. „Glorie luptătorilor împotriva jugului burghez o­­moșieresc, pentru pămînt și li­bertate!" — stă înscris în me­moria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit în­­sîngeratul februarie 1907, în satul odinioară flămînd — numit astăzi Flămînzi doar pentru a eterniza un nume in­trat în istorie — se desfășoară o impresionantă evocare a zi­lelor răscoalei. In semn de pios omagiu a­­dus memoriei celor căzuți în 1907, conducătorii de partid și de stat depun o coroană de flori în fața plăcii comemora­tive. Nu departe de aici, urmașii răsculaților, țăranii liberi ai a­­nilor noștri, au ținut să înfă­țișeze înalților oaspeți, ca o re­plică a istoriei, belșugul roa­delor culese de ei. O expoziție prezintă mostre de produse a­­gricole și înfățișează cele mai de seamă realizări economice și social-culturale din această comună. Peste 15.000 de Săteni, repre­zentanți ai țărănimii coopera­tiste din județ, participă apoi la o însuflețită adunare popu­lară. Adunarea este deschisă de tovarășul Gheorghe Ghinea; 1Gcmtíntraff ® în pas. » Hl-a) ÎN PAG. A IV-a • Sesiunea Comitetului pentru folosirea pașnică a spațiului extraterestru * Mexic ’68 Cuvîntul rostit de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul din comuna Flăminzi Urași tovarăși, Dați-mi voie să vă adrese« dum­neavoastră, locuitorilor comunei Flămînzi, tuturor cooperatorilor din județul Botoșani, cele mai călduroase salutări din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia (aplauze, urate). Ne aflăm în comuna unde in 1907 țăranii, apăsați de jugul mo­șieresc, s-au răsculat pentru drep­tul de a fi stăpâni pe pămîntul pe care-l munceau, pentru dreptul la o viață liberă, independentă, fără stăpâni și asupritori (aplauze, ur­ale). Flacăra răscoalei aprinsă in fe­bruarie 1907 la Flămînzi a cu­prins întreaga țară românească. Toate satele, întreaga țărănime s-au ridicat la luptă împotriva feudalismului, împotriva moșieri­­m­ii, a regimului burghezo-moșie­­resc, cu hotărâre să scuture jugul asupritorilor. Această luptă, e ade­vărat, s-a soldat cu peste 11.000 de victime — țărani răpuși de gloanțele burgheziei și moșieri­­mii. Ea a înspăimântat însă nu numai stăpânirea de la noi, ci și clasele stăpinitoare din țările ve­cine, gata să intervină pentru a îinnăbuși răscoala, lupta pentru li­bertate și dreptate socială a țără­nimii românești in care vedeau un pericol pentru propriile lor interese. Este Încă o dovadă că întotdeauna asupritorii de pretu­tindeni și-au dat mina, s-au unit pentru a înnăbuși mișcarea de eli­berare națională și socială. Au căzut jertfe, dar aceste jertfe n-au făcut decit să îndîrjească și mai mult țărănimea română, po­porul român, hotărîrea lor de a-și cîștiga libertatea și independența națională, de a întrona în țară un regim de dreptate socială (urale puternice, îndelungate). S-a vorbit aici de spontaneita­tea acestei răscoale. Lucrurile nu stau chiar așa, tovarăși. Răscoala din 1907 nu a fost o întâmplare, ci rezultatul creșterii conștiinței ță­rănimii noastre, a setei ei stră­vechi de libertate și o viață mai bună. Răscoala a fost consecința unui regim ce se cerea înlăturat o dată pentru totdeauna. Răscoala din 1907 a fost semnalul ridicării țărănimii românești la luptă, ală­turi de clasa muncitoare, de for­țele progresiste ale societății, pen­tru răsturnarea vechii orânduiri, pentru crearea orânduirii celor ce muncesc în țara noastră (aplau­ze, urale puternice). In istoria poporului român, de-a lungul veacurilor, țărănimea a dat multe jertfe, a dus, se poate spune, greul luptei pentru elibe­rarea națională și socială. Răscoa­lele conduse de Doja, Horia, Cloș­ca și Crișan, răscoalele din 1907 sînt numai cîteva momente din șirul luptelor purtate în secole de țărănimea României pentru drep­­tate socială, pentru eliberarea na­țională, pentru păstrarea ființei națiunii noastre. Știți bine că în forțele de luptă ale lui Ștefan cel Mare țărănimea moldoveana s-a aflat totdeauna in primele rân­duri; ea a fost aceea care l-a aju­tat atit pe Ștefan cel Mare, cit și pe alți voievozi moldoveni să apere ființa noastră națională, să înfăptuiască unitatea națională a poporului nostru (urale, aplauze). Iată de ce, participind la acest miting al țărănimii din Botoșani, din comuna Flămînzi, ne reamin­tim cu evlavie de cei care au a­­prins flacăra răscoalei din 1907, aducem omagiul nostru tuturor acelora care, de-a lungul secole­lor, au udat pământul românesc cu sîngele lor și prin munca și lupta lor au făurit România de astăzi (aplauze, urale puternice). Desigur, tovarăși, trăim acum alte vremuri. Poporul român, sub conducerea Partidului Comunist, a devenit stăpîn pe destinele sale. Clasa muncitoare, țărănimea, in­telectualitatea construiesc în Ro­mânia o orânduire nouă, fără mo­șieri și capitaliști, orânduirea ce­lor ce muncesc cu brațele și cu mintea, în care toate bunurile a­­parțin poporului. Amintindu-ne de trecutul glorios de luptă, ne angajăm să facem totul pentru a asigura înaintarea continuă a pa­triei pe culmile progresului și ci­vilizației, ale bunăstării (urale prelungite). Dacă țărănimea noastră poate să-și clădească astăzi viața așa cum dorește, aceasta se datorește în primul rând faptului că s-a aliat cu o clasă de nădejde, cu un prie­ten încercat, cu clasa muncitoare, clasa cea mai avansată a socie­tății. Dacă țărănimea poate să-și înfăptuiască astăzi năzuințele spre o viață mai bună, aceasta se datorește faptului că are un con­ducător încercat, Partidul Comu­nist Român, al cărui țel suprem este bunăstarea întregului popor. Am ascultat vorbind aici preșe­dinți de cooperative, primarul co­munei Flămînzi, un profesor. Ei ne-au vorbit despre realizările in dezvoltarea agriculturii, în dez­voltarea satelor de pe aceste me­leaguri in activitatea de învăță­­mint. Am auzit vorbindu-se aici de averi obștești de milioane de lei , în trecut aproape nici mo­șierii mi-și socoteau averea în milioane. Toate acestea, tovarăși, oglindesc viața nouă, schimbările radicale care s-au produs în sa­tul românesc. Sunt numai 8 ani de la încheierea cooperativizării in România. In acești 6 ani agri­cultura patriei noastre a obținut însă succese remarcabile în toate domeniile. Ele ies în evidență chiar dacă ne referim numai la situația acestui an. După cum știți, cu toate că am avut o secetă pre­lungită- agricultura noastră a reu­șit să obțină recolte mulțumitoa­re care asigură hrana țărănimii, hrana populației de la orașe, ne­voile industriei, și­ trebuie să spu­nem, ne dau și disponibilități de export. Gîndiți-vă numai la anii 1946—1947 și la anul acesta și pu­teți singuri vedea ce înseamnă a­­gricultura socialistă. Folosind mecanizarea, îngrășămintele chi­mice, știința in lucrarea pămintu­­l­ui, putem invite­ toate greutăți­le, inclusiv cele create de natură și putem smulge roade tot mai bogate pământului. Aceasta dove­dește justețea drumului pe care partidul comunist a îndrumat ță­rănimea românească, drumul uni­rii în cooperative agricole, drumul socialismului. Acuma este evident pentru toată lumea că numai pe această cale agricultura româ­nească se poate dezvolta rapid, poate asigura recolte îmbelșugate, creșterea bunăstării țărănimii, progresul întregii economii națio­nale (aplauze puternice). Mai avem, desigur, încă multe de făcut. Ogoarele patriei noastre păstrează încă multe rezerve ne­folosite. Trebuie să organizăm in așa fel activitatea in cooperative și în întreprinderile de stat incit să folosim cu maximum de ran­dament mijloacele puse de stat la dispoziție pentru creșterea intr-un ritm tot mai rapid a producției agricole. Numai pe această cale pot spori veniturile fiecărui coo­perator, agricultura poate contri­bui tot mai mult la creșterea a­­vuției materiale a patriei socia­liste. Țărănimea noastră, aliatul de nădejde al clasei muncitoare, iși aduce contribuția tot mai ac­tivă la dezvoltarea socialistă României, la desăvârșirea con­n­strucției socialiste, la crearea condițiilor pentru a trece la fău­rirea comunismului în patria noastră (aplauze, urale). Suntem­ convinși că țărănimea din Flă­­mînzi, țărănimea din județul Bo­toșani, la fel ca întreaga țărăni­me din România nu va precupeți nici un efort pentru a obține re­zultate tot mai bune in activita­tea cooperativelor, a întreprinde­rilor de stat, pentru a obține re­colte tot mai mari. Știți, tovarăși, că despre răscoa­lele din 1907 s-a scris mult. Ele au inspirat pe scriitori, pe artiști plastici. Rebreanu a scris minu­nat despre răscoalele din 1907. Cei care au scris, au sculptat, au pictat sau au compus atunci des­pre lupta țărănimii au trăit acele vremuri, le-au înțeles și le-au re­dat in cuvinte, în culori sau în muzică, au exprimat năzuințele de libertate și dreptate ale țără­nimii românești. Astăzi trăim alte vremuri. Dar și azi avem scrii­tori, compozitori, pictori, sculp­tori, oameni de creație. Trăind vremurile noi de bunăstare, de înflorire continuă a satului româ­nesc, sperăm că ei vor ști să re­dea viu năzuințele și înfăptuirile de azi ale țărănimii, să înfățișeze deceniile în care oamenii muncii, eliberați de exploatare, înfrângând nenumărate greutăți, făuresc o societate nouă, societatea bună­stării tuturor celor ce muncesc în România (vii aplauze). M-am referit la faptul că țără­nimea, de-a lungul veacurilor, a fost sprijinul de nădejde în lupta pentru r­ealiniarea principatelor române, pentru unitatea naționa­lă, iar azi, alături de clasa munci­toare, constituie un sprijin de nă­dejde al politicii partidului de dezvoltare și înflorire a României socialiste, de apărare a indepen­denței și suveranității patriei (aplauze, urale). Noi știm că ur­mașii celor care și-au dat viața pentru a deveni stăpîni pe pă­­mint nu vor admite niciodată ca pămîntul patriei să se afle sub jugul străin, că­ci vor apăra cu viața independența și suveranita­tea patriei socialiste (aplauze, u­­rale). România, ca țară socialistă, are mulți prieteni. Avem prieteni în țările socialiste. Obținând succese tot mai mari in construcția socia­listă, fiecare popor își întărește țara și în același timp întărește forța generală a socialismului, fa­ce imposibil u­n atentat la inde­pendența și suveranitatea națio­nală a statelor noastre. Avem prieteni și in țările cu alte orân­duiri sociale, deoarece partidul și guvernul nostru dezvoltă conti­nuu prietenia atit cu țările socia­liste, cit și cu celelalte popoare. Numai pe această cale se pot asi­gura condiții de dezvoltare pașni­că și de bunăstare pentru fiecare popor, se poate asigura pacea în întreaga lume. Noi vom face și în viitor totul pentru a dezvolta con­tinuu prietenia cu țările socialis­te, colaborarea cu toate popoarele lumii in lupta pentru pace și pro­gres (aplauze). Dați-mi voie, tovarăși, să vă urez din toată inima, dumnea­voastră, cooperatorilor din Flă­mânzi — comună cu o denumire istorică ce nu mai corespunde realităților de azi, dar care amin­tește vremurile luptelor eroice — întregii țărănimi din județul Bo­toșani urarea de a obține succese tot mai mari în creșterea pro­ducției agricole, în dezvoltarea cooperativelor, venituri tot mai mari, o viață tot mai îmbelșuga­tă. Vă urez să întăriți continuu prietenia și alianța cu frații voștri muncitori, cu clasa muncitoare, cu intelectualitatea, unitatea po­porului in jurul partidului și gu­vernului — forța care asigură triumful socialismului in Româ­nia, înălțarea României pe culmi tot mai înalte de progres și civi­lizație — să vă aduceți contribu­ția la întărirea independenței și suveranității patriei noastre so­cialiste (aplauze, urale). Vă doresc la toți multă sănăta­te, o viață tot mai îmbelșugată și fericită (aplauze, urale puternice, prelungite). „MARCA FABRICII“­emblemă a prestigiului „Una din sarcinile actuale de cea mai ma­re însemnătate a organelor de partid și de stat, a unităților economice, a tuturor oameni­lor muncii, este îmbunătățirea continuă a cali­tății produselor, condiția esențială pentru sa­tisfacerea cerințelor economiei naționale, ale producției și consumului, pentru ridicarea ni­velului de trai al populației". (Din Raportul tovarășului Nicolae Ceaușescu la Conferința Națio­nală a P.C.R.) S-a încheiat și cel de-al Ill-lea trimestru al anului. Ca urmare a eforturilor depuse, a muncii asi­due desfășurate de colectivele din întreprinderile industriale ale ju­dețului nostru pentru îndeplini­rea sarcinilor economice puse în față de partid prin planurile de producție, rezultatele sunt edifica­toare. Pe ansamblul industriei județului, toți indicatorii princi­pali ai planului au fost îndepli­niți și depășiți. Unul dintre acești „indicatori”, cărora li s-a acor­dat, în continuare, în acest an, atenție deosebită, este și cel al CALITĂȚII PRODUSELOR. In urma unor discuții avute cu activiști de partid, cu conducă­tori de întreprinderi, cu alți spe­cialiști, s-au desprins cîteva pro­bleme actuale legate de calitatea producției realizate de întreprin­derile județului nostru. S-AU DESPRINS TENDINȚELE AC­TUALE CE SE MANIFESTĂ ÎN ACEST DOMENIU. Părerile celor cu care s-a discutat au fost una­nime în a aprecia că, in anul a­­cesta, s-au realizat produse ai căror indici tehnico-funcționali și parametri de funcționare sunt su­periori în comparație cu perioa­da anterioară. Tot mai apreciate sunt pe piața internă și externă produsele fabricate în între­prinderile constănțene. Merită a fi remarcate pentru nive­lul lor calitativ superior, produ­sele Uzinei de superfosfați și a­­cid sulfuric Năvodari, cimentul produs de fabricile din Medgidia și Cernavodă, remorcile de 5 tone fabricate de I.M.U. Medgidia și alte produse ale industriei repu­blicane și locale din județ. in Comparativ cu alți ani, în 1968, majoritatea întreprinderilor, S-A ACORDAT ATENȚIE DEO­SEBITĂ ÎMBUNĂTĂȚIRII TEH­NOLOGIILOR ȘI METODELOR MODERNE DE FABRICAȚIE, IZVOR AL UNEI CALITĂȚI ÎNALTE. Dincolo de aceste rea­lizări de ordin tehnic și tehnolo­gic, un factor important, care a dus la obținerea unor produse de calitate­ superio­ară, a fost acela că ORGANELE ȘI ORGANIZAȚII­LE DE PARTID DIN ÎNTRE­PRINDERI ȘI-AU ÎNDREPTAT. TOT MAI MULT, EFORTURILE SPRE CANALIZAREA ACTIVI­TĂȚII INGINERILOR ȘI TEHNI­CIENILOR către munca din CONCEPȚIE, ORGANIZAREA MAI BUNĂ A ACTIVITĂȚII IN ACEST SECTOR. Ca urmare, în prezent, un număr tot mai mare de ingineri și tehnicieni din uni­tățile economice își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor tehnice. întreprinderile dispun astăzi de sectoare capabile să re­zolve cu succes toate problemele pe care se ridică planul tehnic. Remarcabil este că s-au extins o serie de inițiative valoroase, sti­mulatoare pentru activitatea de concepție. In multe întreprinderi s-au înființat „ateliere", sunt or­ganizate grupe de specialiști care se ocupă și răspund de proiecta­rea, modernizarea, perfecționa­rea, de concepția constructivă și tehnică, de funcționarea in ex­ploatare, de randamentul in uti­lizare, de calitatea produselor pe care le fabrică unitatea in care lucrează. în alte unități se prac­tică organizarea de consfătuiri periodice cu beneficiarul sau cu cei care cooperează în producție, cu organele comerciale, unde se discută modul de comportare al produselor, calitatea lor și ce a­­nume mai trebuie făcut ca ele să corespunda și mai bine atribute­lor calității superioare. In general, se poate spune că, incontestabil, în munca de con­cepție s-au obținut rezultate bune. Au fost, însă, și cazuri când între­prinderilor li s-au dat proiecte pentru executarea unui produs fără ca, în prealabil, acestea să-și spună măcar un cuvînt asupra lor, asupra modului cum ar putea să-l asimileze, să-l fi văzut mă­car funcționînd în stadiul de ex­perimentare, în perioada de pro­bă. Așa s-a intîmplat cu remor­ca tehnologică pentru agricultură care se fabrică în prezent la I.M.U. Medgidia. La acest produs, abia după ce a fost introdus în fabricație, după ce a fost dat în exploatare, după ce aproape pen­tru fiecare bucată s-au primit reclamații, s-a observat da­că nu e bună una, ba­că nu e bună al­ta. Uzina a făcut, după cum afir­mă tovarășii de la serviciul de concepție, numeroase modificări în documentație. Numai du­pă ce s-a fabricat un număr destul de mărișor de asemenea remorci, s-a ajuns la o înțelege­re să se facă o reexperimentare în condiții grele de lucru pentru a se vedea ce e de făcut pentru îmbunătățirea ei. Or, dacă nu era „o pripeală“ în omologarea aces­tei remorci, dacă între Institutul Central pentru Mecanizarea A­­griculturii, respectiv între Insti­tutul pentru proiectarea de ma­șini agricole Timișoara care a proiectat această remorcă, și I.M.U.M. ar fi fost o colaborare mai strânsă, credem că nu s-ar fi ajuns la această situație de a se produce remorci știindu-se că ele nu sunt tocmai bune. O corelație veșnic actuală: cantitate-calitate Congresul al IX-lea al partidu­lui, Conferința Națională au pus în fața întregului popor sarcina ridicării eficienței întregii activi­tăți economice. ÎNALTUL NIVEL CALITATIV AL PRODUCȚIEI ESTE UN IZVOR AL CREȘTERII ACESTEI EFICIENȚE. In ce re­lații sunt noțiunile economice CANTITATE-CALITATE? Un fapt îmbucurător pentru activita­tea întreprinderilor industriale din județul nostru în acest an îl con­stituie rezultatele bune obținute în ceea ce privește îmbunătățirea calității produselor, mărturii în acest sens sunt elogiile și apre­cierile pozitive aduse de benefi­ciari. Cum se explică succesele? In primul rând ele sunt legate de aplicarea în viață a măsurilor stabilite în acțiunea de organiza­re științifică a producției și a muncii și, în al doilea rînd, sunt urmare a creșterii răspunderii fiecărui om la locul său de mun­că, a interesului crescut de a face lucru bun. „MARCA FABRICII" A DEVENIT pentru aproape toa­te unitățile. O „EMBLEMA A PRESTIGIULUI". Și tocmai a­­ceastă „emblemă a prestigiului” obligă la mai mult! Din datele centralizate pe județ rezultă, însă, dacă le descifrezi detaliile, că, pe lângă lăudabilele succese, mai sunt fenomene care „ruginesc" calitatea produselor. Dumitru MÂNDROIUȚ (Continuare la pag. a II-a) IERI. COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEȚ AU TERMINAT SEMĂNATUL GRÎULUI De la Direcția agricolă și Uniu­nea județeană a cooperativelor a­­gricole de producție, s-a aflat că, o dată cu terminarea suprafețelor ce le-au mai avut de însămînțat, în cursul zilei de ieri, cooperativele a­­gricole de producție din județul Constanța au încheiat campania vnsămînțărilor de toamnă pe cele 105.000 de ha planificate a fi se­mănate cu grîu. Datorită bunei or­ganizări a muncii, a pregătirii din timp a tractoarelor și semănătorilor, a asigurării semințelor selecționa­te, semănatul griului s-a făcut in această toamnă in bune condiții, in perioada optimă. Ținind cont de experiența anului a­ceste, cind cu toate condițiile cli­materice nefavorabile,, județul Con­stanța a obținut o producție medie ridicată de grîu la hectar, in ju­deț aproape întreaga suprafață a fost insămințata cu soiul Bezostaia. Cooperatorii din Cobadin, care au obținut pentru a doua oară con­secutiv steagul de fruntași pe țară in cultura griului, și de această da­tă au fost primii care au terminat semănatul. Fruntașe sunt, de aseme­nea, cooperativa agricolă din Co­­stigna, precum și cele din raza de activitate a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii din Gogea­lac, Dorobanți, Horia, Topraisar și altel«.

Next