Dobrogea Nouă, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6289-6314)
1968-11-22 / nr. 6307
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA Anul XXI nr. 6307 Vineri, 22 noiembrie 1968 4 pagini, 30 bani Intrebări adresate unor comitete de direcție din întreprinderi certate cu simțul gospodăresc. AVEȚI SAU NU POSIBILITĂȚI DE SPORIRE A RENTABILITĂȚII PRODUCȚIEI ? DACA AVEȚI, DE CE NU LE VALORIFICAȚI ? Un adevăr axiomatic spune că rostul oricărei activități economice este RENTABILITATEA. Un produs justifică beneficiul pe care-l aduce, prin valoarea de întrebuințare cu care a fost investit, ca urmare a muncii sociale incorporate în el. Și raportul invers proporțional dintre cheltuielile cit mai mici și valoarea cit mai mare a produsului respectiv reprezintă rentabilitatea. Dată fiind complexitatea producției, cu întreg circuitul său economic, se înțelege că între numeroasele elemente care concură la obținerea unei rentabilități superioare trebuie să existe o cât mai deplină armonie. Despre această sincronizare financiar-economică și tehnico-organizatorică au vorbit, mai cu seamă, invitații la masa rotundă organizată de redacția noastră cu specialiști din întreprinderi, precum și de la Filiala Băncii Naționale, Direcția județeană de statistică, Direcția teritorială de control și revizie, în scopul reliefării unor neajunsuri, ce se mai manifestă in activitatea unor unități industriale. Departe de a limita problematica discuției numai la perimetrul funcțional al acestora, exemplele pe care interlocutorii noștri le-au folosit în argumentațiile lor sunt menite să atragă atenția asupra unor similitudini existente și în alte întreprinderi. (Publicăm discuțiile participanților la masa rotunda, în pag. a IlI-a) Mihai MACARIE A ÎNCEPUT STUDIUL SISTEMATIZĂRII LOCALITĂȚILOR RURALE La propunerea Comitetului executiv al Consiliului județean provizoriu Constanța, D.S.A.P.C. a organizat un colectiv de arhitecți, ingineri și geografi care a început efectuarea studiilor de sistematizare a localităților sale. Acțiunea a început cu luun studiu de ansamblu pe județ, după care se va trece la elaborarea propunerilor de sistematizare fiecărei comune. In alcătuirea a acestor studii se au în vedere o serie de criterii, dintre care amintim: stabilirea profilului social-economic al fiecărei localități, creșterea concentrării populației rurale, realizarea unui volum de dotări social-culturale, precum și a unor lucrări edilitare corespunzătoare, reducerea suprafețelor ocupate necorespunzător și redarea lor circuitului agricol. Colectivul are în vedere, de asemenea, localitățile care se încadrează pe anumite trasee turistice, așa cum sunt cele situate pe șoselele Constanța — Hîrșova, Constanța — Mangalia și Constanța — Tulcea, pentru care vor fi aplicate soluții de sistematizare adecvate. In cadrul acțiunii de sistematizare, arhitecții vor ține seama și de zonele geografice ale județului și de caracterul specific al fiecărei localități. Pentru început va definitivată sistematizarea comufinei Mihail Kogălniceanu, localitate care va constitui un experiment pentru determinarea parametrilor reali de sistematizare a celorlalte comune din județ. C. SAMBA Constelația“ Florileni SATUL CONTEMPORAN E dimineață. Omul de lungă mine mă contrazice in grnd. „Ce știi dumneata, ai noștri au tăiat, pînă acum, o postață de coceni“. Ii surprind mișcarea buzelor, dar spune altceva: „Hai Năzdrăvan". Calul simte și galopează silnic peste răstar, cunoaște drumul. Și, totuși, e dimineață. Ceața se scurge molatecă către matcă nevăzută și se toppește treptat, ușor vizibil, în zidul dealului retezat de ploi. Șareta hurducăie, dar noi privim țintă, peste grind. In stiigă sunt fermele de animale, cinci sute de vite mari la îngrășat, pe flux, ca intr-un combinat industrial. In dreapta, coama teșită a unui deal răsucit. A fost sau nu, aici, o movilă, care înfrunta solitară scurgerea vremii și era, cum pretinde legenda, de culoarea moliftului, verde tot anul? Sau poate numai dorința oamenilor de a o încinge cu um brîu verde de livezi i-a îndemnat să-și boteze satul Movila Verde. Fantezia se „plimbă“ liberă prin decenii. La sediul cooperativei am stat aplecat deasupra unei pînze din harangic îmbibată cu rășină. Era o hartă, întocmită la 1883, care delimita, topografic, „suprafețele pământului de cultură". Sunt scrise acolo, pe ea, intr-o autentică caligrafie românească, nume românești, băștinași de mai multe generații. Numele unora le-am intilnit in spusele bătrânilor: „Aici a fost fîntîna lui Moga, dincolo fîntîna lui Ion Pirvu-Căpitan“. Numele altora — Totea, Boantă — îl poartă strănepoții lor de astăzi, cooperatori și gospodari cu aceeași faimă. Documentului acela i-ar sta bine intr-un muzeu al satului, un colț în căminul cultural unde s-ar putea strînge obiecte casnice și vechi mărturii. O cronică a satului ar fi o punte între generații. Năzdrăvan sforăie și-o ia razna. Nici el n-a mai văzut atîtea remorci încărcate cu porumb. Remorci de cite 3 și 5 tone trase de tractoare. E un tablou in mișcare cu miros de motorină arsă. Nimic din lirismul pastelului coșbuceian, în drum alte tractoare, alte autocamioane acoperă, cu zgomotul lor, un presupus cîntec de cules. Dar aflu altceva: „Dăm zor, avem mult porumb pe jos". Mărturisirea era mai curînd un reproș pe care însoțitorul meu și-l făcea cu jenă, dar sincer: „Da, am cam rămas în urmă cu lucrările“. Oprim la grădină, în colțul văii triunghiulare, in care culorile și aromele toamnei mai stăruie încă, stăruie și admonestările unui bătrînel pentru întârzierea cu care se ridică, din cîmp, legumele strînse, menajează nici pe Nu-i reporter: „Și dumneata... să-l critici, nu te uita că-i secretar. Comuniștii l-au ales tocmai pentru că este tînăr și poate să alerge". Bătrânul este un simplu paznic, dacă acceptăm că aceasta este o simplă funcție, dar sever și exigent. De fapt, este tatăl secretarului. O fi pare unul dintre acei localnici despre care am auzit vorbindu-se că la începutul secolului proiecta să trans- Petre ZĂRNESCU (Continuare în pag. a III-a) TELEGRAMA Excelenței Sale Domnului CHARLES HELOU Președintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia zilei naționale a Republicii Liban am plăcerea să adresez Excelenței Voastre felicitări cordiale, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate și progres poporului libanez, și să exprim totodată convingerea că relațiile prietenești româno-libaneze se vor dezvolta continuu. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Noi brutării sătești Locuitorii din comunele Rasova, Saraiu, Poarta Albă și Nicolae Bălcescu au început să se aprovizioneze cu pîine de la brutăriile din localitate. In prezent, în județul Constanța funcționează 27 de brutării sătești. Acțiunea de dezvoltare a rețelei de brutării la sate continuă. Astfel de unități vor mai intra în funcțiune, pina la sfârșitul anului, în localitățile Chimogeni și Tortomanu, iar la Mircea Vodă și Lipnița vor începe lucrările de construcție. In cuprins : Copiii iubesc sportul, dar nu li se asigură peste diții tot să-l practice • Fel de fel pag. a II-a • AEFLECTAT“ PARTENERII COALIȚIE! ? Corespondență din Italia • Cuvîntarea reprezentantului român în Comitetul pentru teritoriile sub tutelă și neautonome al Adunării Generale O.N.U. pag. a IV-a con- INIȚIEREA ESTETICA, factor eficient in educarea tinerei iri generații Școala, organizațiile U.T.C. și de pionieri, folosind uriașa bază materială creată procesului instructiv-educativ, pot aduce o contribuție prețioasă la educarea gustului pentru frumos, Ia cultivarea pasiunii pentru artă și cultură în rândurile tineretului studios. „Prin artă, spunea Tudor Vianuu, se introduce intr-un punct al lumii o valoare nouă". Despre ce fel de valoare este vorba ? Cele două laturi ale instrucției artistice Fie că este vorba de manifestările organizate în cadrul școlii, sau de activitățile din afara ei, educația estetică are menirea să contribuie la dezvoltarea multilaterală a școlarilor și să lărgească orizontul cultural al acestora,jurîndu-i să-și însușească substanța valorilor artistice, ceea ce au ele mai nobil și mai frumos. Dar dezvoltarea gustului estetic, cultivarea capacității de a cunoaște lumea cu mijloacele artei este un proces complex, conținând in esența sa două laturi: una informativă și alta formativă. „De la educația estetică concepută unilateral, doar ca pregătire pentru perceperea frumosului, ne-a declarat tovarășul prof. Ion Lungu, directorul Liceului nr. 1 din Constanța, s-a trecut la un proces complex de afirmare și in același timp de formare a elevului prin intermediul operelor artistice“. Intr-adevăr dezvoltarea și îmbogățirea sensibilității umane nu este un scop în sine. Prin formarea urechii muzicale, prin deprinderea ochiului să aprecieze frumusețea formelor și armonia culorilor, a priceperii de a analiza și aprecia o operă de artă, apar noi reprezentări despre ceea ce e bun și demn, iau naștere aspirații și idealuri înalte. Obiectele de studiu cu profil artistic din școli și licee au tocmai această menire. Dar numai ele ? La această întrebare ne-a răspuns prof. Maria Leahu, director adjunct la Liceul de muzică și artă plastică : „Desigur, obiectelor cu profil artistic le revine sarcina principală, dar nu exclusivă, în cultivarea gustului estetic. După părerea mea și alte obiecte, de pildă obiectele de cultură generală, pot și trebuie să contribuie la stimularea gustului estetic al elevilor". Deci, o lecție de geografie nu trebuie să se rezume numai la predarea cunoștințelor de strictă specialitate, ci și să cultive dragostea pentru frumusețile naturii. La fel și o lecție de istorie trebuie să prezinte astfel faptele nncit elevii să înceapă să facă aprecieri, să cântărească în mod critic acțiunile eroilor, să se întrebe cum ar fi procedat ei în locul lor. Neîndoielnic, asemenea lecții care fac pe școlari să aprecieze natura, să fie alături de eroii istoriei să trăiască bucuriile și năzuințele lor, contribuie pe deplin nu numai la îmbogățirea cunoștințelor, ci și la educarea în spiritul eticii și moralei noi socialiste. Eficiența muncii in cadrul cercurilor cu profil artistic In complexul acțiunilor menite să contribuie la lărgirea orizontului cultural al elevilor, se înscriu și manifestările organizate „în afara clasei“. Ele se desfășoară sub egida organizațiilor de U.T.C. și pionieri. Ceea ce trebuie Dan DUMITRIU (Continuare în pag. a III-a) m mm cu TOVARAȘULUI CEAUȘESCU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi. 21 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-au întâlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor. La întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului organizației P.C.R. a compozitorilor din București, secretarii birourilor secțiilor de creație, precum și ai filialelor și cenaclurilor din țară ale Uniunii Compozitorilor. In cadrul întâlnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11-18 decembrie 1968. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Republicii Arabe Unite Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Arabe Unite, Moustapba Moukhtar, într-o vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a luat parte Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Unitățile economice din județ AU DEPĂȘIT PLANUL LA EXPORT Unitățile economice din județul Constanța, cu sarcini pentru export, și-au îndeplinit planul de livrări pe primele 10 luni ale anului, în proporție de 105,3 la sută. în această perioadă au fost exportate, de ciment, în plus, 6.000 tone 8.254 tone cretă măcinată, un număr însemnat de remorci auto, furnire exotice, mobilă, produse agroalimentare și alte mărfuri în valoare de 33 milioane lei. Succesul amintit se datorește preocupării unităților producătoare pentru îmbunătățirea structurii sortimentelor, îndeosebi a celor cu tehnicitate înaltă și competitive pe piața externă. H URS de reportaje al ziarului Prto-ITAUr pi * That f/'fl.U hrănea nouă Org#n al Comitatului județean Cans Unit al MLR. jl al Consiliului popular județean provizorii# în întîmpinarea celei de-a XXI-a aniversări a proclamării Republicii Socialiste România, ziarul „Dobrogea nouă" inițiază un concurs de reportaje intitulat „OAMENI SI FAPTE CONTEMPORANE DIN JUDEȚUL CONSTANȚA". TEMA CONCURSULUI: Realizările înfăptuite, sub conducerea partidului, în industrie, agricultură și în viața social-culturală a județului, efortul creator al muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, chipuri de oameni ce se disting prin activitatea lor de zi cu zi închinată înfloririi patriei socialiste, viața fericită pe care o trăiesc oamenii muncii din orașele și satele județului, atitudinea lor nouă față de tovarășii de muncă și viață. CONCURSUL ESTE DESCHIS colaboratorilor și corespondenților voluntari ai ziarului, tuturor oamenilor muncii din orașele și satele județului, cu excepția scriitorilor și ziariștilor profesioniști. Materialele dactilografiate sau scrise citeț, se primesc la redacție pînă la 20 decembrie an, pe adresa: Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, șoseaua Filimon Sîrbu nr. 5 - Constanța. Plicurile vor purta mențiunea „Pentru concurs". PENTRU CELE MAI REUȘITE REPORTAJE SE ATRIBUIE URMĂTOARELE PREMII: * un premiu I în valoare de 1.500 lei * un premiu II în valoare de 1.000 lei * un premiu III în valoare de 500 lei * trei mențiuni a cîte 200 lei. Rezultatele concursului vor fi publicate. Pînă la definitivarea rezultatelor, redacția își rezervă dreptul de a publica materiale sosite în cadrul concursului. Am un leu și vreau să-l beau!! Departe de noi gîndul de a face alei o contrareclamă T.A.P.L.-ului, ori de a-i îngreuia străduințele în a desface produsele pentru a-și îndeplini indicii de plan. Nu vrem nici să repetăm, pentru a nu știu câta oară, acele „sfaturi ale medicului" care apar prin toate publicațiile, încercînd să arate celor în cauză cam unde duce abuzul de alcool. Vom încerca să ne ocupăm de răsfringerea actelor alcoolicului asupra celor din jur, OPINII pe care nimic nu-i poate obliga să-i suporte viciul: familie, tovarăși de muncă, vecini de apartament ori simpli oameni de pe stradă, precum și asupra poziției sale în procesul de producție, asupra muncii sale, fie ea fizică ori intelectuală. Tot ceea ce este legat de abuzul de alcool al individului are răsfrângere directă asupra societății. Familia alcoolicului este totdeauna prost hrănită, prost îmbrăcată într-o stare de continuă neși mulțumire. Asta, pentru că cea mai mare parte a veniturilor se duce pe băutură. Trezită din somn noaptea, de soțul care vine acasă beat și cu chef de harță, ba chiar și de bătaie, soția va munci a doua zi prost, neatent, fără chef, pentru că gîndul îi va fugi mereu la cele petrecute în noaptea trecută și la cele ce se vor petrece cu siguranță în noaptea viitoare. pui, palizi și nedormiți, Cevin la școală rău îmbrăcați, sunt subnutriți și răspund sperioși și timizi la lecții, iar in recreații stau umili și stingheri prin colțuri. La serviciu, alcoolicul este cel care întârzie mereu, care îi încurcă pe toți, care, indiferent ce muncă face, cind ai mai mare nevoie de el, te anunță că „este cam bolnav și merge la doctor" ori „are câteva zile de concediu". Cind lucrează, randamentul este foarte scăzut, mâinile îi tremură, iar gândurile îi zboară la găsirea unei noi soluții pentru bani de băutură, pentru că, pierzindu-și creditul moral la toată lumea, nu mai are cui cere „o sută pină la salariu“. Avutul obștesc nu interzie să sufere și el. Orient ar fi de mare, un salariu este totuși numai un salariu și nu poate satisface setea nepotolită pe timp de o lună în S ANATOL, medic psihiatru (Continuare in pag. a II-a)