Dobrogea Nouă, noiembrie 1968 (Anul 21, nr. 6289-6314)

1968-11-22 / nr. 6307

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA Anul XXI nr. 6307 Vineri, 22 noiembrie 1968 4 pagini, 30 bani Intrebări adresate unor comitete de direcție din întreprinderi certate cu simțul gospodăresc. AVEȚI SAU NU POSIBILITĂȚI DE SPORIRE A RENTABI­LITĂȚII PRODUCȚIEI ? DACA AVEȚI, DE CE NU LE VALORIFICAȚI ? Un adevăr axiomatic spune că rostul oricărei activități econo­mice este RENTABILITATEA. Un produs justifică beneficiul pe care-l aduce, prin valoarea de întrebuințare cu care a fost investit, ca urmare a muncii sociale incorporate în el. Și raportul invers proporțional dintre cheltuielile cit mai mici și valoarea cit mai mare a produsului respectiv reprezintă rentabilitatea. Dată fiind complexitatea producției, cu întreg circuitul său economic, se înțe­lege că între numeroasele elemente care concură la obținerea unei rentabilități superioare trebuie să existe o cât mai deplină armonie. Despre această sincronizare financiar-economică și tehnico-or­­ganizatorică au vorbit, mai cu seamă, invitații la masa rotundă or­ganizată de redacția noastră cu specialiști din întreprinderi, pre­cum și de la Filiala Băncii Naționale, Direcția județeană de statis­tică, Direcția teritorială de control și revizie, în scopul reliefării u­­nor neajunsuri, ce se mai manifestă in activitatea unor unități in­dustriale. Departe de a limita problematica discuției numai la peri­metrul funcțional al acestora, exemplele pe care interlocutorii noș­tri le-au folosit în argumentațiile lor sunt menite să atragă atenția asupra unor similitudini existente și în alte întreprinderi. (Publicăm discuțiile­­ participanților la masa rotunda, în pag. a IlI-a) Mihai MACARIE A ÎNCEPUT STUDIUL SISTEMATI­ZĂRII LOCA­LITĂȚILOR­­ RURALE La propunerea Comitetului e­­xecutiv al Consiliului județean provizoriu Constanța, D.S.A.P.C. a organizat un colectiv de arhi­tecți, ingineri și geografi care a început efectuarea studiilor de sistematizare a localităților sale. Acțiunea a început cu lu­un studiu de ansamblu pe județ, du­pă care se va trece la elaborarea propunerilor de sistematizare fiecărei comune. In alcătuirea a­ a­cestor studii se au în vedere o serie de criterii, dintre care a­­mintim: stabilirea profilului so­cial-economic al fiecărei locali­tăți, creșterea concentrării popu­lației rurale, realizarea unui vo­lum de dotări social-culturale, precum și a unor lucrări edili­tare corespunzătoare, reducerea suprafețelor ocupate necorespun­­zător și redarea lor circuitului a­­gricol. Colectivul are în vedere, de a­­semenea, localitățile care se în­cadrează pe anumite trasee tu­ristice, așa cum sunt cele si­tuate pe șoselele Constan­ța — Hîrșova, Constanța — Man­galia și Constanța — Tulcea, pentru care vor fi aplicate soluții de sistematizare adecvate. In ca­drul acțiunii de sistematizare, ar­hitecții vor ține seama și de zo­nele geografice ale județului și de caracterul specific al fiecărei localități. Pentru început va definitivată sistematizarea comu­fi­nei Mihail Kogălniceanu, locali­tate care va constitui un experi­ment pentru determinarea para­metrilor reali de sistematizare a celorlalte comune din județ. C. SAMBA Constelația“ Florileni SATUL CONTEMPORAN E dimine­ață. Omul de lungă mine mă con­trazice in grnd. „Ce știi dumneata, ai noștri au tăiat, pînă acum, o pos­­tață de coceni“. Ii sur­prind mișcarea buzelor, dar spune altceva: „Hai Năzdrăvan". Calul sim­te și galopează silnic peste răstar, cunoaște drumul. Și, totuși, e di­mineață. Ceața se scur­ge molatecă către matcă nevăzută și se to­p­pește treptat, ușor vizi­bil, în zidul dealului re­tezat de ploi. Șareta hurducăie, dar noi pri­vim țintă, peste grind. In stiigă sunt fermele de animale, cinci sute de vite mari la îngrășat, pe flux, ca intr-un com­­b­i­n­a­t industrial. In dreapta, coama teșită a unui deal răsucit. A fost sau nu, aici, o movilă, care înfrunta solitară scurgerea vremii și era, cum pretinde legenda, de culoarea moliftului, verde tot anul? Sau poate numai dorința oa­menilor de a o încinge cu um brîu verde de li­vezi i-a îndemnat să-și boteze satul Movila Ver­de. Fantezia se „plimbă“ liberă prin decenii. La sediul cooperativei am stat aplecat deasupra u­­nei pînze din harangic îmbibată cu rășină. Era o hartă, întocmită la 1883, care delimita, to­pografic, „suprafețele pământului de cultură". Sunt scrise acolo, pe ea, intr-o autentică caligra­fie românească, nu­me românești, băști­nași de mai multe gene­rații. Numele unora le-am intilnit in spuse­le bătrânilor: „Aici a fost fîntîna lui Moga, dincolo fîntîna lui Ion Pirvu-Căpitan“. Numele altora — Tot­ea, Boantă — îl poartă strănepoții lor de astăzi, coopera­tori și gospodari cu a­­ceeași faimă. Documen­tului acela i-ar sta bine intr-un muzeu al satu­lui, un colț în căminul cultural unde s-ar pu­tea strînge obiecte cas­nice și vechi mărturii. O cronică a satului ar fi o punte între generații. Năzdrăvan sforăie și-o ia razna. Nici el n-a mai văzut atîtea re­morci încărcate cu po­rumb. Remorci de cite 3 și 5 tone trase de trac­toare. E un tablou in mișcare cu miros de motorină arsă. Nimic din lirismul pastelului coșbuceian, în drum alte tractoare, alte autoca­mioane acoperă, cu zgo­motul lor, un presupus cîntec de cules. Dar a­­flu altceva: „Dăm zor, avem mult porumb pe jos". Mărturisirea era mai curînd un reproș pe care însoțitorul meu și-l făcea cu jenă, dar sin­cer: „Da, am cam rămas în urmă cu lucrările“. Oprim la grădină, în colțul văii triunghiula­re, in care culorile și a­­romele toamnei mai stă­ruie încă, stăruie și ad­monestările unui bătrî­­nel pentru întârzierea cu care se ridică, din cîmp, legumele strînse, menajează nici pe Nu-i re­porter: „Și dumneata... să-l critici, nu te uita că-i secretar. Comuniș­tii l-au ales tocmai pen­tru că este tînăr și poa­te să alerge". Bătrânul este un­­ simplu paznic, dacă acceptăm că aceas­ta este o simplă func­ție, dar sever și exigent. De fapt, este tatăl se­cretarului. O fi pare unul dintre acei local­nici despre care am­ auzit vorbindu-se că la începutul secolu­lui proiecta să trans- Petre ZĂRNESCU (Continuare în pag. a III-a) TELEGRAMA Excelenței Sale Domnului CHARLES HELOU Președintele Republicii Liban BEIRUT Cu ocazia zilei naționale a Republicii Liban am plăcerea să adresez Excelenței Voastre feli­citări cordiale, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate și progres poporului libanez, și să exprim totodată convingerea că re­lațiile prietenești româno-libaneze se vor­­ dez­volta continuu. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Noi brutării sătești Locuitorii din comunele Rasova, Saraiu, Poarta Albă și Nicolae Bălcescu au înce­put să se aprovizioneze cu pîine de la brutăriile din lo­calitate. In prezent, în județul Constanța funcționează 27 de brutării sătești. Acțiunea de dezvoltare a rețelei de brutării la sate con­tinuă. Astfel de unități vor mai intra în funcțiune, pina la sfârșitul anului, în locali­tățile Chimogeni și Tortoma­­nu, iar la Mircea Vodă și Lipnița vor începe lucrările de construcție. In cuprins : Copiii iubesc sportul, dar nu li se asigură peste diții tot să-l practice • Fel de fel pag. a II-a • A­EFLECTAT“ PARTENERII COALIȚIE! ? Corespondență din Italia • Cuvîntarea reprezentantului român în Comi­tetul pentru teritoriile sub tutelă și neau­tonome al Adunării Generale O.N.U. pag. a IV-a con- INIȚIEREA ESTETICA, factor eficient in educarea tinerei i­ri generații Școala, organizațiile U.T.C. și de pionieri, folosind uriașa bază materială creată procesului in­­structiv-educativ, pot aduce o contribuție prețioasă la educarea gustului pentru frumos, Ia culti­varea pasiunii pentru artă și cul­tură în rândurile tineretului stu­dios. „Prin artă, spunea Tudor Vianuu, se introduce intr-un punct al lumii o valoare nouă". Despre ce fel de valoare este vorba ? Cele două laturi ale instrucției artistice Fie că este vorba de manifestă­rile organizate în cadrul școlii, sau de activitățile din afara ei, e­­ducația estetică are menirea să contribuie la dezvoltarea multila­terală a școlarilor și să lărgească orizontul cultural al acestora,­jurîndu-i să-și însușească sub­stanța valorilor artistice, ceea ce au ele mai nobil și mai frumos. Dar dezvoltarea gustului estetic, cultivarea capacității de a cu­noaște lumea cu mijloacele artei este un proces complex, conținând in esența sa două laturi: una in­formativă și alta formativă. „De la educația estetică concepută unilateral, doar ca pregătire pen­tru perceperea frumosului, ne-a declarat tovarășul prof. Ion Lun­gu­, directorul Liceului nr. 1 din Constanța, s-a trecut la un pro­ces complex de afirmare și in a­­celași timp de formare a elevului prin intermediul operelor artis­tice“. Intr-adevăr dezvoltarea și îmbogățirea sensibilității umane nu este un scop în sine. Prin for­marea urechii muzicale, prin de­prinderea ochiului să aprecieze frumusețea formelor și armonia culorilor, a priceperii de a ana­liza și aprecia o operă de artă, apar noi reprezentări despre ceea ce e bun și demn, iau naș­tere aspirații și idealuri înalte. Obiectele de studiu cu profil ar­tistic din școli și licee au tocmai această menire. Dar numai ele ? La această întrebare ne-a răs­puns prof. Maria Leahu­, director adjunct la Liceul de muzică și artă plastică : „Desigur, obiectelor cu profil artistic le revine sar­cina principală, dar nu exclusivă, în cultivarea gustului estetic. Du­pă părerea mea și alte obiecte, de pildă obiectele de cultură ge­nerală, pot și trebuie să contri­buie la stimularea gustului este­tic al elevilor". Deci, o lecție de geografie nu trebuie să se rezume numai la predarea cunoștințelor de strictă specialitate, ci și să cul­tive dragostea pentru frumusețile naturii. La fel și o lecție de is­­torie trebuie să prezinte astfel faptele nncit elevii să înceapă să facă aprecieri, să cântărească în mod critic acțiunile eroilor, să se întrebe cum ar fi procedat ei în locul lor. Neîndoielnic, asemenea lecții care fac pe școlari să apre­cieze natura, să fie alături de eroii istoriei să trăiască bucuriile și năzuințele lor, contribuie pe deplin nu numai la îmbogățirea cunoștințelor, ci și la educarea în spiritul eticii și moralei noi so­cialiste. Eficiența muncii in cadrul cercurilor cu profil artistic In complexul acțiunilor menite să contribuie la lărgirea orizon­tului cultural al elevilor, se în­scriu și manifestările organizate „în afara clasei“. Ele se desfă­șoară sub egida organizațiilor de U.T.C. și pionieri. Ceea ce trebuie Dan DUMITRIU (Continuare în pag. a III-a) m mm cu TOVARAȘULUI CEAUȘESCU CONDUCEREA UNIUNII COMPOZITORILOR Joi. 21 noiembrie, la Comite­tul Central al Partidului Comu­nist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu-Mizil s-au întâlnit cu conducerea Uniunii Compozi­torilor. La întîlnire au participat mem­brii Biroului Uniunii Compozito­rilor, ai biroului organizației P.C.R. a compozitorilor din Bucu­rești, secretarii birourilor secții­lor de creație, precum și ai filia­lelor și cenaclurilor din țară ale Uniunii Compozitorilor. In cadrul întâlnirii au fost exa­minate probleme privind aduna­rea generală a compozitorilor, ca­re va avea loc în zilele de 11-18 decembrie 1968. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Republicii Arabe Unite Președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a primit joi la amiază pe ambasa­dorul extraordinar și plenipoten­țiar­­ al Republicii Arabe Unite, Mo­us­tapba Moukhtar, într-o vizi­tă protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfă­șurat într-o atmosferă cordială, a luat parte Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Unitățile economice din județ AU DEPĂȘIT PLANUL LA EXPORT Unitățile economice din ju­dețul Constanța, cu sarcini pentru export, și-au îndepli­nit planul de livrări pe pri­mele 10 luni ale anului, în proporție de 105,3 la sută. în această perioadă au fost ex­portate, de ciment, în plus, 6.000 tone 8.254 tone cretă măcinată, un număr însem­nat de remorci auto, furnire exotice, mobilă, produse a­­groalimentare și alte mărfuri în valoare de 33 milioane lei. Succesul amintit se dato­­rește preocupării unităților producătoare pentru îmbună­tățirea structurii sortimente­lor, îndeosebi a celor cu tehnicitate înaltă și competi­­­tive pe piața externă. H URS de reportaje al ziarului Prto-ITAUr pi * Tha­­­t f/'fl.U­ hrănea nouă Org#n al Comitatului județean Cans Unit al MLR. jl al Consiliului popular județean provizorii# în întîmpinarea celei de-a XXI-a aniversări a proclamării Republicii Socialiste România, zia­rul „Dobrogea nouă" inițiază un concurs de re­portaje intitulat „OAMENI SI FAPTE CONTEM­PORANE DIN JUDEȚUL CONSTANȚA". TEMA CONCURSULUI: Realizările înfăptuite, sub conducerea partidului, în industrie, agricultură și în viața social-culturală a județului, efortul creator al muncitorilor, țăranilor și intelectuali­lor, chipuri de oameni ce se disting prin activitatea lor de zi cu zi închinată înfloririi patriei socialiste, viața fericită pe care o trăiesc oamenii muncii din orașele și satele județului, atitudinea lor nouă față de tovarășii de muncă și viață. CONCURSUL ESTE DESCHIS colaboratorilor și corespon­denților voluntari ai ziarului, tuturor oamenilor muncii din ora­șele și satele județului, cu excepția scriitorilor și ziariștilor pro­fesioniști. Materialele dactilografiate sau scrise citeț, se primesc la re­dacție pînă la 20 decembrie a­n, pe adresa: Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, șoseaua Filimon Sîrbu nr. 5 - Constanța. Plicurile vor purta mențiunea „Pentru concurs". PENTRU CELE MAI REUȘITE REPORTAJE SE ATRIBUIE URMĂ­TOARELE PREMII: * un premiu I în valoare de 1.500 lei * un premiu II în valoare de 1.000 lei * un premiu III în valoare de 500 lei * trei mențiuni a cîte 200 lei. Rezultatele concursului vor fi publicate. Pînă la definitivarea rezultatelor, redacția își rezervă dreptul de a publica materiale sosite în cadrul concursului. Am un leu și vreau să-l beau!! Departe de noi gîndul de a face alei o contrareclamă T.A.P.L.-ului, ori de a-i în­­greuia străduințele în a des­face produsele pentru a-și în­deplini indicii de plan. Nu vrem nici să repetăm, pen­tru a nu știu câta oară, acele „sfaturi ale medicului" care apar prin toate publicațiile, încercînd să arate celor în cauză cam unde duce abuzul de alcool. Vom încerca să ne ocupăm de răsfringerea actelor alcoo­licului asupra celor din jur, OPINII pe care nimic nu-i poate o­­bliga să-i suporte viciul: fa­milie, tovarăși de muncă, ve­cini de apartament ori simpli oameni de pe stradă, precum și asupra poziției sale în pro­cesul de producție, asupra muncii sale, fie ea fizică ori intelectuală. Tot ceea ce este legat de a­­buzul de alcool al individului are răsfrângere directă asu­pra societății. Familia alcoo­licului este totdeauna prost hrănită, prost îmbrăcată într-o stare de continuă ne­și mulțumire. Asta, pentru că cea mai mare parte a veni­turilor se duce pe băutură.­­ Trezită din somn noaptea, de soțul care vine acasă beat și cu chef de harță, ba chiar și de bătaie, soția va munci a doua zi prost, neatent, fără chef, pentru că gîndul îi va fugi mereu la cele petrecute în noaptea trecută și la cele ce se vor petrece cu siguran­ță în noaptea viitoare. pu­i, palizi și nedormiți, Ce­vin la școală rău îmbrăcați, sunt subnutriți și răspund sperioși și timizi la lecții, iar in re­creații stau umili și stingheri prin colțuri. La serviciu, alcoolicul este cel care întârzie mereu, care îi încurcă pe toți, care, indi­ferent ce muncă face, cind ai mai mare nevoie de el, te a­­nunță că „este cam­ bolnav și merge la doctor" ori „are câ­­teva zile de concediu". Cind lucrează, randamentul este foarte scăzut, mâinile îi tre­mură, iar gând­urile îi zboa­ră la găsirea unei noi soluții pentru bani de băutură, pen­tru că, pierzindu-și creditul moral la toată lumea, nu mai are cui cere „o sută pină la salariu“. Avutul obștesc nu interzie să sufere și el. Orient ar fi de mare, un salariu este to­tuși numai un salariu și nu poate satisface setea nepoto­lită pe timp de o lună în­ S­ ANATOL, medic psihiatru (Continuare in pag. a II-a)

Next