Dobrogea Nouă, decembrie 1968 (Anul 21, nr. 6315-6340)

1968-12-03 / nr. 6316

V ) y í I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului Județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu Anul XX, nr. 6316 [ ~~ Mărfi, 3 decembrie 1968 4 pagini, 30 bani CONFERINȚA ORGANIZAȚIEI MUNICIPALE DE PARTID CONSTANȚA Duminică, în sala Teatrului de stat din localitate, s-au desfășurat lucrările confe­rinței organizației municipale Constanța a P.C.R. Ca lucrări au participat delegați aleși în adunările generale și conferințele de dări de seamă și alegeri ale organizațiilor de partid din întreprinderi, instituții, unități militare, din comunele aparținătoare mu­nicipiului; sunt prezenți numeroși invitați — activiști de partid, conducători ai unor ministere și organizații economice centra­le, conducători ai organizațiilor locale de masă și obștești, conducători de întreprin­deri și instituții din municipiul Constanța.­­ Au fost prezenți, la lucrările conferinței, tovarășii Ion CÎRCEI, membru al Comite­tului Central al Partidului Comunist Ro­mân, Petre IONESCU, prim-secretar al Co­mitetului județean Constanța al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean provizoriu, Petre C. ION, secretar al Comitetului județean de partid, membri ai biroului Comitetului județean de partid. Tovarășul Petre NICOLAE, prim-secre­tar al Comitetului­­ municipal de partid, deschide lucrările conferinței. După alegerea prezidiului și a celorlalte organe de lucru ale conferinței, tovarășul Petre Ionescu, președintele prezidiului, su­pune aprobării delegaților la conferință ordinea de zi. Darea de seamă a Comite­tului municipal de partid; Raportul Comi­siei municipale de revizie; Alegerea Comi­tetului municipal de partid, a comisiei de revizie și a delegaților la conferința jude­țeană de partid. A luat cuvîntul tovarășul­ Petre NICO­­LAE, prim-secretar al­ Comitetului muni­cipal de partid, care a prezentat darea de seamă. Prilej de dezbatere aprofundată a pro­blemelor politice, economice, social-cultu­­rale, care stau în fața municipiului, în condițiile când întregul nostru popor, sub conducerea încercată a P.C.R., muncește cu însuflețire pentru înfăptuirea vastului program elaborat de Congresul al IX-lea, a măsurilor adoptate de Conferința Națio­nală a partidului pentru desăvîrșirea con­strucției socialiste în patria noastră, con­ferința municipală de partid a scos în evi­dență realizările frumoase obținute de oa­menii muncii din municipiul Constanța și a analizat, cu simț de răspundere, defici­ențele care au mai existat, stabilind, prin hotărîrile adoptate, sarcinile de viitor ale organizației municipale de partid. Conducerea activității economice -, atribut de seamă al organizației de partid municipale Darea de seamă a scos puter­nic in evidență justețea măsuri­lor stabilite de Congresul al IX-lea, de Conferința Națională a partidului cu privire la per­fecționarea conducerii și planifi­cării economiei naționale, a în­tregii noastre vieți sociale, lăr­girea atribuțiilor și competențe­lor organelor locale de partid și de stat. In ansamblul acestor măsuri — se spune în continua­re în darea de seamă — cele cu privire la noua organizare admi­­nistrativ-teritorială a țării au creat condiții pentru sporirea răspunderii Comitetului munici­pal de partid în rezolvarea mul­tiplelor sarcini privind dezvolta­rea vieții economice, politice și social-cul­turale a municipiului. A crescut tot mai mult compe­tența organelor și organizațiilor de partid in conducerea econo­miei. Organizația municipală de par­tid a desfășurat o intensă muncă politico-organizatorică în vede­rea întăririi rolului conducător al organelor și organizațiilor de partid în activitatea economică; activiștii de partid au pătruns mai mult în esența problemelor și fenomenelor economice, cu­­nosc mai profund realitățile din unitățile economice. Pe aceste temeiuri, organizațiile de partid au putut determina luarea celor mai bune măsuri ca activitatea de producție din întreprinderi și instituții să se desfășoare în bu­ne condițiuni. Organele și orga­nizațiile de partid, comitetele de direcție, sindicatele au fost în­drumate și sprijinite să mun­cească în spiritul nou, dinamic, viu promovat de partid, pentru perfecționarea formelor și meto­delor de conducere a economiei, a întregii vieți sociale. Darea de seamă, numeroși participanți la discuții, printre care Nicolae GRADINARU, di­rectorul U.S.A.S. Năvodari, ing. Iuliana BUCUR, secretara comi­tetului de partid de la întreprin­derea integrată de lină, ing. Pe­tre IVANOV, director tehnic la D.N.M­­. „Navram”, au scos in e­­vidență rezultatele bune obținu­te în activitatea economică din întreprinderile municipiului. E­­forturile muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor sunt reflectate de faptul că, pe baza rezultatelor obținute în 10 luni și ținind sea­ma de condițiile existente în uni­tăți, se poate prelimina că pla­nul anual la producția globală va fi depășit cu mai mult de trei procente, indicatorul producției marfă vîndută și încasată va fi îndeplinit în proporție de 102,1 la sută, iar sarcina de creștere a productivității muncii va fi și ea depășită cu 2,8 la sută. în ac­tivitatea portuară și a flotei noastre maritime s-a înregistrat o creștere a indicelui de meca­nizare a lucrărilor, ceea ce a de­­teminat o reducere, cu peste 5 la sută, a timpului de staționare a navelor și s-a reușit să se de­pășească cu 8 la sută prevederile planului de încasări valută. In importanta acțiune inițiată de conducerea partidului privind organizarea științifică a produc­ției și a muncii, Comitetul mu­nicipal de partid, organizațiile de partid și-au orientat întreaga muncă spre perfecționarea activi­tății comitetelor de direcție pen­tru organizarea rațională, științi­fică, a proceselor de producție, reducerea cheltuielilor materiale, rentabilizarea tuturor produselor. Ca urmare a finalizării unui nu­măr însemnat de studii și mă­suri luate în organizarea științi­fică a producției și a muncii și valorificarea tot mai intensă a rezervelor interne materiale și umane, s-au obținut economii la prețul de cost, numai în trei tri­mestre ale anului, în valoare de peste 38 milioane lei și beneficii peste plan de circa 50 milioane lei. Atit în darea de seamă, cit și în cuvîntul multor delegați și in­vitați s-a evidențiat atenția de­osebită de care se bucură mu­nicipiul Constanța din partea conducerii de partid și de stat în domeniul investițiilor. Numai în acest an, au fost alocate pen­tru lucrări de investiții 1,4 mi­liarde lei, destinate ridicării po­tențialului industrial, dezvoltării portului, valorificării resurselor și extinderii activității turistice, lărgirii activității social-cultura­­le. „Un asemenea volum de in­vestiții nu-i o treabă ușoară", s-a subliniat în conferință. Co­mitetul municipal de partid a privit cu toată răspunderea sar­cina folosirii cu chibzuință a a­­cestor fonduri, mobilizînd orga­nizațiile de partid și comitetele de direcție din proiectare, con­strucții și întreprinderile benefi­ciare să ia măsurile necesare în vederea asigurării dării în ex­ploatare, la termenele fixate, a obiectivelor <32 investiții. Tovarășii Constantin CAZACU, directorul I.H.R. Mamaia, Gheor­­ghe BEJAN, secretarul comite­tului de partid comerț, și alții s-au referit, în cuvîntul lor, la activitatea comercială, eviden­țiind faptul că, in anul acesta, s-a asigurat un volum mai ma­re de mărfuri în Constanța, pe întreg litoralul, in sortimente variate, înregistrându-se, compa­rativ cu anul trecut, o creștere a volumului desfacerilor de măr­furi cu 18,3 la sută. Activitatea DUMITRU MÂNDROIU (Continuare în pag. a IlI-a) ÎN TIMPUL LUCRĂRILOR CONFERINȚEI MEMBRII BIROULUI COMITETULUI MUNICIPAL UE PARTIO CONSTANTA Nicolae Petre, Ion Velișcu, Marcel Iliescu, Nicolae Dan, Mircea Lefter, Ion Olaru, Gheorghe Andronic, Octav Chiriloaie, Ion Doicu, Ion Frangu, Constantin Voicu, Ion Poppa, Gheorghe Bej­an, ; , / ; . • , v; •• , • 1 ’ . ■ MEMBRII SUPLEANȚI Valentina Țicaloiu, Ștefan Vasile, Marcel Ionescu, Petre Ivanov. SECRETARII COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID NICOLAE PETRE, prim -secretar ; Ion Velișcu, Mar­cel Iliescu, Nicolae Dan, secretari. Președintele Comisiei municipale de revizie — Du­mitru Iordănescu. Spectacol festiv consacrat semicentenarului unirii Transilvaniei cu România Spectacolul festiv „Voința neamului“, prezen­tat duminică după-amiază în sala „Fantasio" din Constanța, a încununat șirul numeroaselor mani­festări din această parte a țării consacrate împli­nirii a 50 de ani de la­ unirea Transilvaniei cu România. Spectacolul, cuprinzînd cîntece și ver­suri susținute de artiști ai secțiilor de dramă, estradă și operă ale Teatrului de stat din loca­litate, s-a bucurat de un succes deosebit. CANALELE DE IRIGAȚII RAMIN INCA PE PLANSELI PROIECTANȚILOR ? In ziarul nostru din 26 octom­brie a.c. a apărut o pagină spe­cială intitulată „Realizarea la ter­men a obiectivelor de investiții", în care, alături de alte aspecte criticate, se vorbea și despre ră­­mînerile în urmă în ceea ce pri­vește execuția sistemelor de iri­gații din județul nostru. Avînd în vedere că pînă la sfîrșitul a­­nului a mai rămas mai puțin de o lună, ne-am interesat la Direc­ția teritorială de îmbunătățiri funciare (D.I.F.) — titulara inves­tiției amintite — ce măsuri au fost luate pentru impulsionarea lucrărilor și care este stadiul ac­tual al acestora. — Pînă la 31 decembrie 1968 — ne-a relatat tovarășul ing. Ion CHIRIAC, directorul D.I.F. — trebuie să intre în funcțiune sis­­temul de irigații Medgidia-Nord. Deși în ultimul timp ritmul de execuție s-a accelerat, totuși si­tuația acestui obiectiv de mare însemnătate nu este deloc satis­făcătoare. Intr-adevăr, așa cum am aflat, din cele 24.000 de hectare cu­ cu­prinde sistemul de irigații despre care e vorba, nu au fost efectua­te pînă acum decit probele gene­rale pentru 5.000 de hectare, ca­re au fost predate beneficiarilor. Ținind seama că într-o lună — de cînd au început lucrările — s-au efectuat probe de-abia pen­tru a cincea parte din instalațiile prevăzute, e limpede că termina­rea în întregime a lucrărilor din acest sistem în timpul care a mai rămas apare sub semnul între­bării. Totuși, beneficiarul lucră­rilor a stabilit, de comun acord (Continuare în pag. a IlI-a) JURANI la USTĂȘESC­ U. CÎMPEANU omim. Cei mai tineri fii ai patriei care au îmbrăcat haina mili­tară, aliniați pe platoul din curtea unității, privesc țintă la drapel. Faldurile lui trico­lore întruchipează țara în­treagă cu fabrici și uzine, cu holdele unduitoare, cu orașe­le și satele ei, în care milioa­nele de cetățeni, într-o unita­te de monolit, edifică socia­lismul, orînduirea demnității și civilizației umane, a bună­stării și fericirii întregului popor. Ele întruchipează, în același timp, secole de zbuciu­mată istorie, lupta ne­curmată a poporului nostru pentru apărarea gliei stră­moșești, a suveranității și in­dependenței patriei. Apărarea tuturor cuceriri­lor revoluționare și a marilor înfăptuiri din anii socialis­mului, a muncii pașnice a po­porului nostru și a aspirații­lor sale de viitor li se încre­dințează din această zi și lor, tînăr contingent de ostași ai țării, așa cum li s-a încre­dințat flăcăilor generație de (Continuare în pag. a II-a) Fotoreportaj sub cupola de sticla a litoralului SEZONUL BALNEAR N-ARE... VACANȚĂ Tabloul e același, rar, cu mici variații, altfel. Vîntul șuieră prelung, ca o orgă răsturnată. Uneori, se umflă, troznind, și atunci adună nisipul plajei în pi­ramide ori îl ridică în trombe, acoperind faleza cu dune. Alteori, plouă re­ce și mărunt. Și totuși, a­­cum, în lună de iarnă, nu ne mai miră auzind pe ci­neva cerînd, din cine știe ce gară, un bilet de tren pentru litoral. Da, la zero grade și alteori pe vreme friguroasă, pe litoral, se face încă plajă, băi de apă și nămol. Sub cupolele de sticlă ale litoralului, în săli mari și spațioase, în căzi și bazine acoperite, „sezo­­niștii“ beneficiază de „va­ra medicală“ chiar și a­­cum, iarna. Dintotdeauna ? Da și nu! Dînd crezare spuselor unui reputat balneolog român, tratamentul cu agenți fizici naturali este aproape tot atit de vechi ca și omeni­rea însăși. Precizarea ne a­­jută să ni-l închipuim pe omul primitiv căutînd, din instinct, în natura aspră care-l înconjura, factorii care să-i fi micșorat sufe­rințele și să-l fi vindecat. Numai așa Homo sapiens a făcut din efectul­­ apei, al soarelui și al căldurii un cult. De altfel, cercetările arheologice au adus dovezi că asirienii, egiptenii, gre­cii și mai apoi romanii fo­loseau factorii naturali în scopuri terapeutice. Lui Hipocrat, bunăoară, îi da­torăm tehnica climatotera­­piei și a helioterapiei, răs­­pindită cu repeziciune aplicată, poate, încă de a­ și tunci, la „Herculane“, „Geoagiu“ și „Victoria“ de astăzi. Și totuși, meritul de a fi alcătuit un sistem or­donat în tehnica hidrote­­rapiei a revenit unui țăran din Silezia, Vincens Pries­­snitz, li pomenim numele pentru că la școala lui s-a format, ca balneolog, a­­tunci, la jumătatea secolu­lui al XlX-lea, un român ardelean, Ion Hozan, das­călul recunoscut al unui alt român, părintele fizio­­terapiei moderne româ­nești, M. Sturdza. De nu­mele lui — ca să rezumăm doar la atît o istorie care s-a scris pe mii de pagini — sînt legate primele tra­tamente asociate balneo­­fizioterapeutice experimen­tate pe litoral, la Techir­­ghiol. Litoralul intră ast­fel în marele circuit al ri­v­erelor lumii. Sîntem datori, însă, să facem o precizare. Litora­lul n-a fost și nu este nu­mai un loc al vacanțelor estivale. El a devenit, va­ra, înainte de toate, o i­­mensă sală de tratamente și, iarna, un loc spre care mii de bolnavi, din țară și din atîtea zone de pe glob, se îndreaptă cu îndreptă-Petre ZĂRNESCU Foto : G. CIOROBEA (Continuare în pag. a II-a)

Next