Dobrogea Nouă, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6418-6442)

1969-04-02 / nr. 6418

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA­­ Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean And XXII, nr. 6418 Miercuri, 2 aprilie 1969 4 pagini, 30 bani FOLOSI FIECARE ORI 0001­00 LUCRU «ÎN­ BELȘUGUL RECOLTELOR • DIN BIROU NU SE POATE VERIFICA STAREA TERENULUI • ZIUA-LUMINA SA DEVINĂ UNITATE DE MĂSURĂ A ÎNTRE­GII ACTIVITĂȚI • SĂ FOLOSIM MĂCAR EXEMPLUL VECINULUI MAI ORIENTAT DECÎT NOI • TOȚI FACTORII DE RĂSPUNDE­RE SĂ FIE PREZENȚI ACOLO UNDE SE HOTĂRĂȘTE SOARTA RECOLTEI • VARIETATEA LUCRĂRILOR IMPLICĂ O BUNĂ ORGANIZARE ȘI UN MAXIMUM DE OPERATIVITATE. Un raid-ancheta organizat ieri In dteva din comunele județului a reliefat faptul că, deși în multe dintre unitățile noastre se folo­sește din plin timpul bun de lu­cru din aceste zile, mai sunt to­tuși localități în care se așteaptă prea mult ivirea timpului optim pentru vis&mințat. Iată-ne la Nisipari, un sat pen­dinte de comuna Castelu. Toată lumea lucrează. Fiecare din cei prezenți, cooperatori și mecani­zatori, a primit câte o sarcină concretă. Ne întreținem cu Nico­lae Chiru, șeful secției de meca­nizare, care ne informează asupra modului de „amplasare“ a mași­nilor în cîmp, însoțiți de el, mer­gem de la o sală la alta, unde fa­cem cunoștință cu mecanizatorii Dumitru Cazacu, Victor Panait, Andrei Pucheanu și Neazi Abdu­­razac, care lucrau de zor la semă­natul borceagului și al mazării. Pe alte sole, verificate cu puțin timp in urmă, 9 tractoriști lucrau la pregătirea patului germinativ pentru semănăturile din zilele următoare. Cu un avans de cîteva zeci de hectare, am întîlnit alți 4 tractoriști, care fertilizau tere­nul ce urmează a îl maimintti cu floarea-soarelui și porumb. Ca grădina de legume G. Enan (me­canicul secției) lucra la semăna­tul cepei ce aclama, în locul unui tractorist care se îmbolnăvise, iar alți 5 flăcăi transportau îngrășă­minte. Practic, din cele 27 de trac­toare existente la secția condusă de Nicolae Chiru, 24 erau ieri în brazdă. Nu întîmplător aici au fost însămînțate 340 ha cu culturi din prima urgență, urmînd ca de miine să se treacă la semănatul lucernei și al florii-soarelui. Pe tarlalele cooperatorilor din Cuza Vodă piscuri de oameni — la vie, la grădina de legume și pe cîmp (deși unii se cam gră­beau, pierind acasă cu 4—5 ore înainte de lăsarea serii). Ion Ivan, Ilie Oprișan și Gheorghe Radu trăgeau, cu semănătorile, ultimele brazde de borceag, urmînd ca, în 1-2 zile, așa cum ne asigura U­­drea Telekoi, șeful secției de me­canizare, să termine de semănat și cele 100 ha cu sfeclă. Restul culturilor din prima urgență sunt semănate în întregime. La grădi­na de legume, inginera Viorica Osman urmărea calitatea semă­natului cu mașina a ultimelor culturi din plan. Și aici, la Cuza Vodă, toate tractoarele lucrau din plin, la semănat, la grăpat și la aplicarea îngrășămintelor chimi­ce. „Avem apă suficientă — ne spunea mecanizatorul Gheorghe Rusu — dar dacă nu grăpăm o goarete la timp, apa se duce, știm noi din practică acest lucru“. La Poarta Albă nu se lucra, deși terenul e vecin cu cel al co­operatorilor din Nisipari. Ingine­rul Osman Besim ne asigura că s-a semănat o suprafață aprecia­bilă inainte de ultima zăpadă și că acum le-a mai rămas foarte puțin. Cînd, oare, vor fi semănate restul culturilor din prima epo­că ? Rămîne surprins de această stare de lucruri și inginerul Ion Toma, mecanicul-șef al întreprin­derii de mecanizare a agriculturii Castelu, care ne-a însoțit, în a­­cest raid, pe aproape întreaga ra­ză de activitate. Pe întreprindere nu s-au semănat decât 500—600 ha, din cele aproape 10.000 ci­ prevede planul pentru această primăvară. Măsurile de care nu s-a vorbit — repartizarea maiștri­lor pe sectoare, asigurarea car­buranților, punerea în stare de funcționare a tuturor tractoare­lor și altele — trebuie neapărat conjugate cu o preocupare mai susținută din partea cooperatori­lor, a specialiștilor din unități. „Peste o zi-două, putem in­tra cu mașinile în cîmp“ — ne spun toți cei cu care discutăm în teren. Dar, s-a verificat, oare, în fiecare zi, de cite 2-3 ori aceeași sală? „Dimineață era înghețat — ne spune tractoristul Chivu Nico­lae de la U.M.A. Castelu, dar a­­cum, la prînz, terenul a devenit numai bun de lucru. De aceea am­ intrat cu toate tractoarele în cîmp“." La Alimanu, inginerul Vasile Domnel, mecanicul-șef al î.M.A. Adamclisi, ne spune că, pe tere­nurile în pantă, 8 tractoare exe­cută o arătură superficială, toc­mai bună pentru semănat. „Am recurs la acest lucru deoarece, în anii din urmă, asemenea supra­fețe lăsate din toamnă pentru a fi arate primăvara erau lucrate cu atelajele trase de animale. Dar, cum suprafața depășește 600 ha și timpul este destul de întîr­­ziat, ne-am gîndit să venim în sprijinul cooperatorilor, urgen­­tînd, astfel, executarea lucrărilor agricole“. La î.M.A. Cogealac pri­mim informații de la dispecerul întreprinderii, Gheorghe Călău: „Totul s-a pregătit, dar nu se poate intra incă cu mașinile în cîmp...“ Și aici, din aproape 10.000 ha, nu s-a semănat nimic. Zilele pentru semănatul in a­ceastă primăvară al celor peste 250.000 ha culturi agricole sunt numărate. Dar trebuie să se țină seamă că, în această­­ perioadă scurtă, s-au adunat și alte lucrări (decalate din cauza vremii). Fără o organizare temeinică a muncii, fără o permanentă prezență în teren, nu poate fi conceput suc­cesul în această campanie. Iată de ce, în aceste zile, cu adevărat hotăritoare, fiecare oră bună de lucru să fie folosită din plin, spe­cialiștii, brigadierii, conducerile unităților agricole trebuind a fi permanent în teren. Nu trebuie uitat că succesul nu depinde nu­mai de urgentarea lucrărilor, ci, in primul rînd, de calitatea aces­tora. Ștefan Ml­HAI la întreprinderea integrată de lînă . NOUA CAPACITATE DE PRODUCȚIE A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE CU 90 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Au trecut doar două săptă­­mîni de cînd redacția noastră a adus la cunoștință cititorilor că la întreprinderea integrată de lună Constanța a intrat în funcțiune, cu 30 de zile înainte de termen, o nouă țesătorie, în cadrul programului de dezvol­tare a fabricii, care, până la sfârșitul semestrului­­ 1969, tre­buie să ajungă la o capacitate totală de peste 6,5 milioane me­tri pătrați de țesături, conform graficului: următoarea capaci­tate de producție era planifi­cată a intra în funcțiune la 30 iunie a.c. Desfâșurînd o entuziastă în­trecere pentru îndeplinirea an­gajamentelor luate in intîmpî­narea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei și a Congre­sului al X-lea al P.C.R., con­structorii de la întreprinderea nr. 13 au obținut un nou im­portant succes. Ieri, constructorii de aici au dat în funcțiune, la noua sec­ție, cu 90 de zile înainte de termen, alte 47 de războaie, cu o producție anuală de un mi­lion metri pătrați de țesături fine de lună și în amestec cu fibre sintetice. Astfel, la întreprinderea in­tegrată de lînă se va putea rea­liza în acest an o producție su­plimentară de 18 milioane lei și un beneficiu de 1,4 milioane lei. Se con­turează noul far al portului A început să prindă con­tur construcția marelui far de semnalizare a intrării în noul bazin al portului ma­ritim Constanța. El se înal­ță în largul n­ării, la peste 2.500 metri depărtare de mal, la capătul noului dig de apărare a bazinului por­tuar și va av­ea o formă zveltă de turn cu înălțimea de 20 metri, re o structură solidă din dur­alu­m­iniu, ca­­re-i va asigur­a stabilitate și rezistență îm­­potriva vîn­­turilor și valurilor. Noul far va emite un fascicul de lumină galbena-portocalie, vizibilă la o depărtare de 10—12 mile (circa 20 km) în largul mării. COLOCVIU CETĂȚENESC VARISUL MMM CEAUȘESCU A PRIMIT PI PRIȘN­inii COMISIEI NAȚION­ALE DE COLABORARE ECONOMICA SI TEHNICO STIINIIEICA 001 CUBA Marți ia amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat, primit pe tovarășul Carlos Ra­a­fael Rodriguez, membru al se­cretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, președintele Comisiei naționale de colaborare economică și teh­­nico-științifică, care se află in țara noastră cu prilejul lucrărilor primei sesiuni a comisiei mixte româno-cubaneze. La primire a luat parte Gheor­­ghe Rădulescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri. A participat, de asemenea, Je­sus Barreiro Gonzalez, ambasa­dorul Republicii Cuba la Bucu­rești. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie, au fost abordate probleme pri­vind lărgirea colaborării și coo­perării economice, științifice și tehnice dintre cele două țări, pro­bleme ale dezvoltării relațiilor prietenești dintre cele două par­tide și popoare, precum și unele aspecte ale situației internaționa­le actuale. Actualitatea pe agenda de lucru a consiliilor populare S-a încheiat, recent, constitui­rea consiliilor populare munici­pal, orășenești și comunale, ale­gerea comitetelor lor executive și a comisiilor permanente, cre­­îndu-se, astfel cadrul organizato­ric necesar pentru ca organele locale ale puterii și administra­ției de stat, investite cu largi a­­tribuții și răspunderi, să poată acționa cu deplină competență în înfăptuirea importantelor obiec­tive economico-sociale și edilitar­­gospodărești. După cum se știe, întreaga ac­tivitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orinduirii noastre socialiste, buna gospodă­rire a resurselor materiale și de muncă, dezvoltarea forțelor de producție ale economiei locale, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporu­lui, afirmarea multilaterală a per­sonalității umane. în acest an­samblu, pe primul plan al acti­vității consiliilor populare, al co­mitetelor lor executive trebuie să se situeze, fără îndoială, proble­mele economice, diversificarea economiei locale, dezvoltarea in­dustriei locale, a prestărilor de Ioan NICOLĂESCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Constanța servicii, atît în mediul urban, cit și în cel rural. O atenție deose­bită trebuie acordată construc­țiilor de locuințe — din fonduri de stat sau celor proprietate personală a cetățenilor — cunos­­cînd că aceasta este nu numai o sarcină economică, dar afectează, în mare măsură, interesele oa­menilor, satisfacerea cerințelor lor. Volumul și ritmul actual al construcțiilor impun consiliilor populare luarea unor măsuri efi­ciente pentru sporirea continuă a producției materialelor de con­strucție prin punerea în valoare a tuturor resurselor și posibilită­ților existente. In ansamblul sarcinilor consi­liilor populare un loc însemnat il ocupă rezolvarea problemelor de gospodărie comunală. Sunt create condiții ca toate localitățile să fie gospodărite mai bine, pentru a fi satisfăcute cerințele îndrep­tățite ale locuitorilor. judicioasă a fondurilor Folosirea alocate pentru dezvoltarea acestui sector, realizarea integrală a tuturor lu­crărilor din domeniul gospodăriei comunale — apă, canal, lumină etc. — Îndeplinirea indicatorilor de plan pe intreprinderi, asigura­­rea transportului orășenesc în comun, iată cîteva dintre sarci­nile care se pun, în această pe­rioadă, în fața consiliilor popu­lare. Organele locale de stat sînt răspunzătoare de activitatea co­merțului, de modul cum se re­partizează fondul de mărfuri pe rețeaua comercială, pentru a se asigura o mai bună satisfacere a nevoilor de consum, valorificarea resurselor locale pentru comple­tarea sortimentului de mărfuri destinat pieței. De asemenea, o atenție tot mai mare trebuie a­­cordată aprovizionării in bune condiții a populației cu produse alimentare și industriale, moder­nizării unităților, stabilirii profi­lului lor, introducerii formelor moderne, rapide, de servire a cumpărătorilor, educării și spe­cializării lucrătorilor din comerț. Consiliile populare au mari po­sibilități să ajute unitățile de pro­ducție agricole in vederea reali­zării sarcinilor de plan in toate sectoarele, să contribuie la întă­rirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de pro­ducție, pentru ca fiecare să asi­gure produse mai multe pentru nevoile economiei naționale și venituri sporite membrilor săi. In mod deosebit, POPULARE POT ȘI CONSILIILE TREBUIE (Continuare In pag. II-a) în cadrul secției construcții metalice de la Uzina de reparații Năvodari a intrat în producție o nouă linie tehnologică de confec­ționare a conductelor cu un diametru de 1.500 mm pentru șantie­rele de irigații de pe Valea Carasu. HIRÍIA CONSTANTEANA ARE PURITATEA SI GANDHIT LEBEDEI Metamorfozele mate­riei au dus, în cele din urmă, la cartea din bi­blioteca noastră: minus­culele caractere negre s-au împlîntat adinc in suportul alb, pur în gin­gășia lui, cuțitul legăto­­rului a înscris totul în geometrie, culoarea a definitivat întregul. O coală albă, dintr-un top greu, cu susul de măta­se la pipăit, poartă în ea candorile lebedei. Lumi­na aderă la suprafața lucie cu irizări de si­def... „Este un titlu de mîn­­drie pentru noi, îmi spu­ne inginerul Dumitru Ștefan, directorul Com­binatului de hîrtie și ce­luloză Constanța, faptul că hîrtia produsă aici, in Constanța, este cerută cu predilecție într-o serie de țări. Relațiile comer­ciale cu firme ca „Bol­­zoni“ (Italia), „Aufen­berg“ din R.F. a Germa­niei, „Walota“ — Aus­tria, „Seka“ din Turcia, ne-au încredințat că hîr­tia noastră este prețuită pentru calitățile sale, pentru gama de întrebu­ințări foarte extinsă, pentru promptitudinea și acuratețea livrării“. Foarte exacți în ex­presia lor abstractă, ter­menii de mai sus închid în ei o realitate în care intră materie și senti­ment, dragostea pentru ceea ce creează mina o­­mului și, implicit, pen­tru destinația cu totul deosebită — cartea — a unei mari părți din pro­ducția aceasta. Poți ve­dea, cu ochii imagina­ției proiectate în viitor, culori în pasta amorfă, liniile viguroase în care este definită gîndirea, sub forma cărții, indicii bibliografici, poți intui la capătul unui proces care începe in malaxoa­­rele denumite, cu un termen pur tehnic, „hol­landere“ și trece printre uriașe valțuri, ca să sfîr­­șească mult mai depar­te, nici măcar sub pre­sa legătorului, frunțile aplecate în ceasuri de febră intelectuală, în li­niștea căminului sau a bibliotecii, peste obiec­tul fără de care nu ne-am putea imagina epoca, ziar sau carte. Hîrtia dobrogeană... Intr-un timp relativ scur­t, întreprinderea constănțeană a ajuns să aibă cea mai mare pon­dere în producția româ­nească de resort destina­tă exportului. In felul a­­cesta, tînăra unitate de aici s-a afirmat limpede, concurând, și cantitativ și calitativ, cu fabrici vechi, de incontestabilă tradiție. Din 1959, cînd a fost pusă piatra fun­damentală, și pînă a­­cum­, combinatul și-a ciștigat un loc de cinste pe care l-a consolidat, cu prețul unor eforturi susținute, și suntem­ con­vinși că va face totul să-l mențină. Este de la sin­e înțeles că prestigiul dobîndit înseamnă ex­presia directă a luptei pentru calitate. Hîrtia are „tainele“ ei, poate să rămînă „tînără“ du­pă ani și ani, se poate usca și „îmbătrîni“ re- Mihai ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a II-a) ea I OPINII DESPRE AȘA-USE SI ARIDE AI E in materie de dragoste După ce intimplător aflase despre „regretabilul accident” al fetei lui, care împlinise 17 ani (era îndrăgostită de bă­iatul respectiv și nu părea de­loc să regrete cele petrecute, decit in măsura în care stîrni­­se mînia părintească), tatăl mi-a povestit cum se petrecuse: o vecină o văzuse pe fată să­­rutîndu-se cu un tinăr, seara, pe malul mării, și chiar in a­­ceeași seară îl anunțase. A do­ua zi, fata recunoscuse că îl iubea, că îi făcea curte de cîteva luni de zile, că intr-o seară, după ce băuse un pic de coniac la o terasă de vară, se dusese acasă la el, unde mai băuse un pic, părinții lui fiind plecați din localitate. Apoi... — ...Și doar îi spusesem că, dacă face una ca asta, o omori, termină el. — Dar că o fată nu are ce căuta singură la un băiat aca­să, că nu trebuie să bea pînă ișî pierde controlul și nu mai știe ce face, că modul ei de a se purta și îmbrăca este provo­cator i-ați spus vreodată ? Și mai ales, care sunt consecințe­le unor asemenea împrejurări i-ați spus ? Tatăl mă privește o clipă descumpănit. — î-am pomenit câte ceva... De unde să-mi treacă prin cap că o să facă una ca asta ? Și acum ce să fac ? Să-i căsăto­resc ? Sunt tineri, fără situație, fară nimic. Aveam încredere în ea, domnule. O lăsam cu el sea­ra la cinema, la teatru, la plim­bare, au fost împreună, bineîn­țeles cu un grup mai mare, și în excursii. Și chiar dacă ea era puțin extravagantă, am zis că așa-i modern. Prin urmare, și el, ca și atî­­ția alți părinți „moderni”, a lă­sat încetișor să se creeze un climat propice celor ce aveau să urmeze, iar în fața faptului împlinit rămîne stupefiat. Mai ales că totdeauna se găsește o cale de mijloc intre a lăsa față în prea multă „libertate”­­ și a o ține zăvorită în casă. Da, vîrsta de 16 — 17 — 18 ani este vîrsta primei iubiri, care se cere a fi înțeleasă și canalizată pe un făgaș normal. Să fim părinți moderni! Dar să punem in acest deziderat o doză substanțială de pedagogie. Chiar și moda constituie un factor negativ, mai ales atunci cînd este degradată prin exa­gerare, conducînd la extrava­ganță, pentru că, în esență, du­pă toate dicționarele din lume, moda nu este decit imitația u­­nui model. Evident, nu mă ri­dic împotriva acelei mode care respectă elementarele norme ale bunului gust. Dar nici nu putem nega că excentricitatea are o mare vină, ca și părinții care o ac­ceptă și o tolerează. Cînd insă comportarea și ținuta nu au nimic exagerat, chiar dacă sunt cit se poate de moderne, nu atrag atenția nimănui, în no­ianul de exemplare cu totul asemănătoare de pe stradă, din magazine ori cofetării. Și, totuși, lucrurile s-au pe­trecut la fel în toate timpurile, pe meșleagurile noastre, iar a­­firmațiile unor bătrînețe, de altfel foarte simpatice, că „pe vremea mea, lucrurile erau alt­fel, fetele erau cuminți pînă la căsătorie, uite, eu măritat la 15 ani, și am m-am fost cuminte”, nu arată de fapt de­cit că, probabil, îngroziți de vreo pornire prea precoce, pă­rinții se grăbiseră s-o mărite, ei ...O fată este pentru părinții o comoară. Și este mult mai ușor ca, cu mijloace bine alese, educative, să-ți păzești comoara, decit s-o lași la inde­­mina oricui. Sandu ANATOL, medic primar psihiatru

Next