Dobrogea Nouă, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6418-6442)
1969-04-02 / nr. 6418
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean And XXII, nr. 6418 Miercuri, 2 aprilie 1969 4 pagini, 30 bani FOLOSI FIECARE ORI 000100 LUCRU «ÎN BELȘUGUL RECOLTELOR • DIN BIROU NU SE POATE VERIFICA STAREA TERENULUI • ZIUA-LUMINA SA DEVINĂ UNITATE DE MĂSURĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI • SĂ FOLOSIM MĂCAR EXEMPLUL VECINULUI MAI ORIENTAT DECÎT NOI • TOȚI FACTORII DE RĂSPUNDERE SĂ FIE PREZENȚI ACOLO UNDE SE HOTĂRĂȘTE SOARTA RECOLTEI • VARIETATEA LUCRĂRILOR IMPLICĂ O BUNĂ ORGANIZARE ȘI UN MAXIMUM DE OPERATIVITATE. Un raid-ancheta organizat ieri In dteva din comunele județului a reliefat faptul că, deși în multe dintre unitățile noastre se folosește din plin timpul bun de lucru din aceste zile, mai sunt totuși localități în care se așteaptă prea mult ivirea timpului optim pentru vis&mințat. Iată-ne la Nisipari, un sat pendinte de comuna Castelu. Toată lumea lucrează. Fiecare din cei prezenți, cooperatori și mecanizatori, a primit câte o sarcină concretă. Ne întreținem cu Nicolae Chiru, șeful secției de mecanizare, care ne informează asupra modului de „amplasare“ a mașinilor în cîmp, însoțiți de el, mergem de la o sală la alta, unde facem cunoștință cu mecanizatorii Dumitru Cazacu, Victor Panait, Andrei Pucheanu și Neazi Abdurazac, care lucrau de zor la semănatul borceagului și al mazării. Pe alte sole, verificate cu puțin timp in urmă, 9 tractoriști lucrau la pregătirea patului germinativ pentru semănăturile din zilele următoare. Cu un avans de cîteva zeci de hectare, am întîlnit alți 4 tractoriști, care fertilizau terenul ce urmează a îl maimintti cu floarea-soarelui și porumb. Ca grădina de legume G. Enan (mecanicul secției) lucra la semănatul cepei ce aclama, în locul unui tractorist care se îmbolnăvise, iar alți 5 flăcăi transportau îngrășăminte. Practic, din cele 27 de tractoare existente la secția condusă de Nicolae Chiru, 24 erau ieri în brazdă. Nu întîmplător aici au fost însămînțate 340 ha cu culturi din prima urgență, urmînd ca de miine să se treacă la semănatul lucernei și al florii-soarelui. Pe tarlalele cooperatorilor din Cuza Vodă piscuri de oameni — la vie, la grădina de legume și pe cîmp (deși unii se cam grăbeau, pierind acasă cu 4—5 ore înainte de lăsarea serii). Ion Ivan, Ilie Oprișan și Gheorghe Radu trăgeau, cu semănătorile, ultimele brazde de borceag, urmînd ca, în 1-2 zile, așa cum ne asigura Udrea Telekoi, șeful secției de mecanizare, să termine de semănat și cele 100 ha cu sfeclă. Restul culturilor din prima urgență sunt semănate în întregime. La grădina de legume, inginera Viorica Osman urmărea calitatea semănatului cu mașina a ultimelor culturi din plan. Și aici, la Cuza Vodă, toate tractoarele lucrau din plin, la semănat, la grăpat și la aplicarea îngrășămintelor chimice. „Avem apă suficientă — ne spunea mecanizatorul Gheorghe Rusu — dar dacă nu grăpăm o goarete la timp, apa se duce, știm noi din practică acest lucru“. La Poarta Albă nu se lucra, deși terenul e vecin cu cel al cooperatorilor din Nisipari. Inginerul Osman Besim ne asigura că s-a semănat o suprafață apreciabilă inainte de ultima zăpadă și că acum le-a mai rămas foarte puțin. Cînd, oare, vor fi semănate restul culturilor din prima epocă ? Rămîne surprins de această stare de lucruri și inginerul Ion Toma, mecanicul-șef al întreprinderii de mecanizare a agriculturii Castelu, care ne-a însoțit, în acest raid, pe aproape întreaga rază de activitate. Pe întreprindere nu s-au semănat decât 500—600 ha, din cele aproape 10.000 ci prevede planul pentru această primăvară. Măsurile de care nu s-a vorbit — repartizarea maiștrilor pe sectoare, asigurarea carburanților, punerea în stare de funcționare a tuturor tractoarelor și altele — trebuie neapărat conjugate cu o preocupare mai susținută din partea cooperatorilor, a specialiștilor din unități. „Peste o zi-două, putem intra cu mașinile în cîmp“ — ne spun toți cei cu care discutăm în teren. Dar, s-a verificat, oare, în fiecare zi, de cite 2-3 ori aceeași sală? „Dimineață era înghețat — ne spune tractoristul Chivu Nicolae de la U.M.A. Castelu, dar acum, la prînz, terenul a devenit numai bun de lucru. De aceea am intrat cu toate tractoarele în cîmp“." La Alimanu, inginerul Vasile Domnel, mecanicul-șef al î.M.A. Adamclisi, ne spune că, pe terenurile în pantă, 8 tractoare execută o arătură superficială, tocmai bună pentru semănat. „Am recurs la acest lucru deoarece, în anii din urmă, asemenea suprafețe lăsate din toamnă pentru a fi arate primăvara erau lucrate cu atelajele trase de animale. Dar, cum suprafața depășește 600 ha și timpul este destul de întîrziat, ne-am gîndit să venim în sprijinul cooperatorilor, urgentînd, astfel, executarea lucrărilor agricole“. La î.M.A. Cogealac primim informații de la dispecerul întreprinderii, Gheorghe Călău: „Totul s-a pregătit, dar nu se poate intra incă cu mașinile în cîmp...“ Și aici, din aproape 10.000 ha, nu s-a semănat nimic. Zilele pentru semănatul in această primăvară al celor peste 250.000 ha culturi agricole sunt numărate. Dar trebuie să se țină seamă că, în această perioadă scurtă, s-au adunat și alte lucrări (decalate din cauza vremii). Fără o organizare temeinică a muncii, fără o permanentă prezență în teren, nu poate fi conceput succesul în această campanie. Iată de ce, în aceste zile, cu adevărat hotăritoare, fiecare oră bună de lucru să fie folosită din plin, specialiștii, brigadierii, conducerile unităților agricole trebuind a fi permanent în teren. Nu trebuie uitat că succesul nu depinde numai de urgentarea lucrărilor, ci, in primul rînd, de calitatea acestora. Ștefan MlHAI la întreprinderea integrată de lînă . NOUA CAPACITATE DE PRODUCȚIE A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE CU 90 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Au trecut doar două săptămîni de cînd redacția noastră a adus la cunoștință cititorilor că la întreprinderea integrată de lună Constanța a intrat în funcțiune, cu 30 de zile înainte de termen, o nouă țesătorie, în cadrul programului de dezvoltare a fabricii, care, până la sfârșitul semestrului 1969, trebuie să ajungă la o capacitate totală de peste 6,5 milioane metri pătrați de țesături, conform graficului: următoarea capacitate de producție era planificată a intra în funcțiune la 30 iunie a.c. Desfâșurînd o entuziastă întrecere pentru îndeplinirea angajamentelor luate in intîmpînarea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei și a Congresului al X-lea al P.C.R., constructorii de la întreprinderea nr. 13 au obținut un nou important succes. Ieri, constructorii de aici au dat în funcțiune, la noua secție, cu 90 de zile înainte de termen, alte 47 de războaie, cu o producție anuală de un milion metri pătrați de țesături fine de lună și în amestec cu fibre sintetice. Astfel, la întreprinderea integrată de lînă se va putea realiza în acest an o producție suplimentară de 18 milioane lei și un beneficiu de 1,4 milioane lei. Se conturează noul far al portului A început să prindă contur construcția marelui far de semnalizare a intrării în noul bazin al portului maritim Constanța. El se înalță în largul nării, la peste 2.500 metri depărtare de mal, la capătul noului dig de apărare a bazinului portuar și va avea o formă zveltă de turn cu înălțimea de 20 metri, re o structură solidă din duraluminiu, care-i va asigura stabilitate și rezistență împotriva vînturilor și valurilor. Noul far va emite un fascicul de lumină galbena-portocalie, vizibilă la o depărtare de 10—12 mile (circa 20 km) în largul mării. COLOCVIU CETĂȚENESC VARISUL MMM CEAUȘESCU A PRIMIT PI PRIȘNinii COMISIEI NAȚIONALE DE COLABORARE ECONOMICA SI TEHNICO STIINIIEICA 001 CUBA Marți ia amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat, primit pe tovarășul Carlos Raafael Rodriguez, membru al secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, președintele Comisiei naționale de colaborare economică și tehnico-științifică, care se află in țara noastră cu prilejul lucrărilor primei sesiuni a comisiei mixte româno-cubaneze. La primire a luat parte Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. A participat, de asemenea, Jesus Barreiro Gonzalez, ambasadorul Republicii Cuba la București. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie, au fost abordate probleme privind lărgirea colaborării și cooperării economice, științifice și tehnice dintre cele două țări, probleme ale dezvoltării relațiilor prietenești dintre cele două partide și popoare, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale. Actualitatea pe agenda de lucru a consiliilor populare S-a încheiat, recent, constituirea consiliilor populare municipal, orășenești și comunale, alegerea comitetelor lor executive și a comisiilor permanente, creîndu-se, astfel cadrul organizatoric necesar pentru ca organele locale ale puterii și administrației de stat, investite cu largi atribuții și răspunderi, să poată acționa cu deplină competență în înfăptuirea importantelor obiective economico-sociale și edilitargospodărești. După cum se știe, întreaga activitate a consiliilor populare are drept scop întărirea orinduirii noastre socialiste, buna gospodărire a resurselor materiale și de muncă, dezvoltarea forțelor de producție ale economiei locale, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, afirmarea multilaterală a personalității umane. în acest ansamblu, pe primul plan al activității consiliilor populare, al comitetelor lor executive trebuie să se situeze, fără îndoială, problemele economice, diversificarea economiei locale, dezvoltarea industriei locale, a prestărilor de Ioan NICOLĂESCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Constanța servicii, atît în mediul urban, cit și în cel rural. O atenție deosebită trebuie acordată construcțiilor de locuințe — din fonduri de stat sau celor proprietate personală a cetățenilor — cunoscînd că aceasta este nu numai o sarcină economică, dar afectează, în mare măsură, interesele oamenilor, satisfacerea cerințelor lor. Volumul și ritmul actual al construcțiilor impun consiliilor populare luarea unor măsuri eficiente pentru sporirea continuă a producției materialelor de construcție prin punerea în valoare a tuturor resurselor și posibilităților existente. In ansamblul sarcinilor consiliilor populare un loc însemnat il ocupă rezolvarea problemelor de gospodărie comunală. Sunt create condiții ca toate localitățile să fie gospodărite mai bine, pentru a fi satisfăcute cerințele îndreptățite ale locuitorilor. judicioasă a fondurilor Folosirea alocate pentru dezvoltarea acestui sector, realizarea integrală a tuturor lucrărilor din domeniul gospodăriei comunale — apă, canal, lumină etc. — Îndeplinirea indicatorilor de plan pe intreprinderi, asigurarea transportului orășenesc în comun, iată cîteva dintre sarcinile care se pun, în această perioadă, în fața consiliilor populare. Organele locale de stat sînt răspunzătoare de activitatea comerțului, de modul cum se repartizează fondul de mărfuri pe rețeaua comercială, pentru a se asigura o mai bună satisfacere a nevoilor de consum, valorificarea resurselor locale pentru completarea sortimentului de mărfuri destinat pieței. De asemenea, o atenție tot mai mare trebuie acordată aprovizionării in bune condiții a populației cu produse alimentare și industriale, modernizării unităților, stabilirii profilului lor, introducerii formelor moderne, rapide, de servire a cumpărătorilor, educării și specializării lucrătorilor din comerț. Consiliile populare au mari posibilități să ajute unitățile de producție agricole in vederea realizării sarcinilor de plan in toate sectoarele, să contribuie la întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole de producție, pentru ca fiecare să asigure produse mai multe pentru nevoile economiei naționale și venituri sporite membrilor săi. In mod deosebit, POPULARE POT ȘI CONSILIILE TREBUIE (Continuare In pag. II-a) în cadrul secției construcții metalice de la Uzina de reparații Năvodari a intrat în producție o nouă linie tehnologică de confecționare a conductelor cu un diametru de 1.500 mm pentru șantierele de irigații de pe Valea Carasu. HIRÍIA CONSTANTEANA ARE PURITATEA SI GANDHIT LEBEDEI Metamorfozele materiei au dus, în cele din urmă, la cartea din biblioteca noastră: minusculele caractere negre s-au împlîntat adinc in suportul alb, pur în gingășia lui, cuțitul legătorului a înscris totul în geometrie, culoarea a definitivat întregul. O coală albă, dintr-un top greu, cu susul de mătase la pipăit, poartă în ea candorile lebedei. Lumina aderă la suprafața lucie cu irizări de sidef... „Este un titlu de mîndrie pentru noi, îmi spune inginerul Dumitru Ștefan, directorul Combinatului de hîrtie și celuloză Constanța, faptul că hîrtia produsă aici, in Constanța, este cerută cu predilecție într-o serie de țări. Relațiile comerciale cu firme ca „Bolzoni“ (Italia), „Aufenberg“ din R.F. a Germaniei, „Walota“ — Austria, „Seka“ din Turcia, ne-au încredințat că hîrtia noastră este prețuită pentru calitățile sale, pentru gama de întrebuințări foarte extinsă, pentru promptitudinea și acuratețea livrării“. Foarte exacți în expresia lor abstractă, termenii de mai sus închid în ei o realitate în care intră materie și sentiment, dragostea pentru ceea ce creează mina omului și, implicit, pentru destinația cu totul deosebită — cartea — a unei mari părți din producția aceasta. Poți vedea, cu ochii imaginației proiectate în viitor, culori în pasta amorfă, liniile viguroase în care este definită gîndirea, sub forma cărții, indicii bibliografici, poți intui la capătul unui proces care începe in malaxoarele denumite, cu un termen pur tehnic, „hollandere“ și trece printre uriașe valțuri, ca să sfîrșească mult mai departe, nici măcar sub presa legătorului, frunțile aplecate în ceasuri de febră intelectuală, în liniștea căminului sau a bibliotecii, peste obiectul fără de care nu ne-am putea imagina epoca, ziar sau carte. Hîrtia dobrogeană... Intr-un timp relativ scurt, întreprinderea constănțeană a ajuns să aibă cea mai mare pondere în producția românească de resort destinată exportului. In felul acesta, tînăra unitate de aici s-a afirmat limpede, concurând, și cantitativ și calitativ, cu fabrici vechi, de incontestabilă tradiție. Din 1959, cînd a fost pusă piatra fundamentală, și pînă acum, combinatul și-a ciștigat un loc de cinste pe care l-a consolidat, cu prețul unor eforturi susținute, și suntem convinși că va face totul să-l mențină. Este de la sine înțeles că prestigiul dobîndit înseamnă expresia directă a luptei pentru calitate. Hîrtia are „tainele“ ei, poate să rămînă „tînără“ după ani și ani, se poate usca și „îmbătrîni“ re- Mihai ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a II-a) ea I OPINII DESPRE AȘA-USE SI ARIDE AI E in materie de dragoste După ce intimplător aflase despre „regretabilul accident” al fetei lui, care împlinise 17 ani (era îndrăgostită de băiatul respectiv și nu părea deloc să regrete cele petrecute, decit in măsura în care stîrnise mînia părintească), tatăl mi-a povestit cum se petrecuse: o vecină o văzuse pe fată sărutîndu-se cu un tinăr, seara, pe malul mării, și chiar in aceeași seară îl anunțase. A doua zi, fata recunoscuse că îl iubea, că îi făcea curte de cîteva luni de zile, că intr-o seară, după ce băuse un pic de coniac la o terasă de vară, se dusese acasă la el, unde mai băuse un pic, părinții lui fiind plecați din localitate. Apoi... — ...Și doar îi spusesem că, dacă face una ca asta, o omori, termină el. — Dar că o fată nu are ce căuta singură la un băiat acasă, că nu trebuie să bea pînă ișî pierde controlul și nu mai știe ce face, că modul ei de a se purta și îmbrăca este provocator i-ați spus vreodată ? Și mai ales, care sunt consecințele unor asemenea împrejurări i-ați spus ? Tatăl mă privește o clipă descumpănit. — î-am pomenit câte ceva... De unde să-mi treacă prin cap că o să facă una ca asta ? Și acum ce să fac ? Să-i căsătoresc ? Sunt tineri, fără situație, fară nimic. Aveam încredere în ea, domnule. O lăsam cu el seara la cinema, la teatru, la plimbare, au fost împreună, bineînțeles cu un grup mai mare, și în excursii. Și chiar dacă ea era puțin extravagantă, am zis că așa-i modern. Prin urmare, și el, ca și atîția alți părinți „moderni”, a lăsat încetișor să se creeze un climat propice celor ce aveau să urmeze, iar în fața faptului împlinit rămîne stupefiat. Mai ales că totdeauna se găsește o cale de mijloc intre a lăsa față în prea multă „libertate” și a o ține zăvorită în casă. Da, vîrsta de 16 — 17 — 18 ani este vîrsta primei iubiri, care se cere a fi înțeleasă și canalizată pe un făgaș normal. Să fim părinți moderni! Dar să punem in acest deziderat o doză substanțială de pedagogie. Chiar și moda constituie un factor negativ, mai ales atunci cînd este degradată prin exagerare, conducînd la extravaganță, pentru că, în esență, după toate dicționarele din lume, moda nu este decit imitația unui model. Evident, nu mă ridic împotriva acelei mode care respectă elementarele norme ale bunului gust. Dar nici nu putem nega că excentricitatea are o mare vină, ca și părinții care o acceptă și o tolerează. Cînd insă comportarea și ținuta nu au nimic exagerat, chiar dacă sunt cit se poate de moderne, nu atrag atenția nimănui, în noianul de exemplare cu totul asemănătoare de pe stradă, din magazine ori cofetării. Și, totuși, lucrurile s-au petrecut la fel în toate timpurile, pe meșleagurile noastre, iar afirmațiile unor bătrînețe, de altfel foarte simpatice, că „pe vremea mea, lucrurile erau altfel, fetele erau cuminți pînă la căsătorie, uite, eu măritat la 15 ani, și am m-am fost cuminte”, nu arată de fapt decit că, probabil, îngroziți de vreo pornire prea precoce, părinții se grăbiseră s-o mărite, ei ...O fată este pentru părinții o comoară. Și este mult mai ușor ca, cu mijloace bine alese, educative, să-ți păzești comoara, decit s-o lași la indemina oricui. Sandu ANATOL, medic primar psihiatru