Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)
1969-09-12 / nr. 6557
DOBROGEA NOUĂ nrd. 6557 Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al procesului de dezvoltare a democrației socialiste astfel o concepție superioară, profund înnoitoare, despre om și despre menirea acestuia. In societatea socialistă omul nu-și reduce esența la rolul de forță de producție, ci este beneficiarul tuturor valorilor științifice și culturale produse de-a lungul vremii, factorul suprem al societății, care, pentru a-și îndeplini măreața misiune ce-i revine în transformarea lumii, are nevoie să-și lărgească continuu orizontul, să-și ridice nivelul de cunoștințe, să-și perfecționeze caracterul, personalitatea. Proiectul de program al partidului pentru perioada următoare, direcțiile fundamentale ale politicii sale interne și externe au fost puse, după cum se știe, timp de peste două luni, nu numai în dezbaterea comuniștilor, ci și a tuturor cetățenilor, vicit întregit, îmbogățit în urma consultării acestora, să exprime voința, interesele întregii societăți. La adunările de partid și la adunările cetățenești organizate de Frontul Unității Socialiste în toate orașele și satele țării pentru dezbaterea documentelor pregătitoare ale Congresului al X-lea P.C.R. au participat 3.338.000 cealtățeni, dintre care au luat cuvîntul peste 261.500. Numitorul comun al acestor dezbateri, în cursul cărora s-au făcut mai mult de 43.850 de propuneri și observații, l-a constituit aprobarea unanimă a întregii politici interne și externe a partidului, exprimarea hotărîrii ferme de a face totul pentru înfăptuirea ei. Partidul Comunist Român consideră că este de o importanță hotărîtoare ca la elaborarea căilor de dezvoltare a societății, la căutarea soluțiilor pentru multitudinea problemelor pe care le ridică viața, să participe activ specialiști din toate domeniile, toate categoriile de cetățeni. El dă prioritate acestui principiu democratic, își propune să creeze condițiile cele mai prielnice pentru valorificarea inițiativei poporului, convins că este dinamică numai o societate în care nu există teama de orizonturile largi ale gîndirii, de îndrăzneala și spiritul creator pe care marxismleninismul le generează în conștiința umană, o societate în care propria experiență confruntată cu a altora se constituie printr-un permanent examen critic. Concepută în acest mod, afirmarea factorului obiectiv situează partidul în fruntea proceselor sociale, stabilind un raport just între forța conducătoare și mase, raport în virtutea căruia masele nu sunt chemate doar să „înregistreze“ opțiunile partidului, ci să participe direct la făurirea și materializarea lor. Aceasta este, totodată, calea realizării concordanței între interesele poporului și politica partidului.Conducând nemijlocit procesul de dezvoltare a democrației socialiste, partidul asigură participarea tuturor categoriilor de cetățeni la dezbaterea și elaborarea politicii interne și externe, astfel ca progresul României să fie in tot mai mare măsură expresia contribuției colective a întregii națiuni. Atragerea din ce in ce mai intensă a maselor la discutarea și elaborarea hotărîrilor și măsurilor importante privind evoluția societății noastre contribuie la întărirea continuă a unității dintre partid și popor. Dezvoltarea și perfecționarea societății socialiste, a unității poporului în jurul partidului constituie baza trainică a lărgirii și desăvârșirii democrației ca una din cerințele esențiale ale umanismului socialist.Urmare din pag. Itru întărirea legalității și lichidarea abuzurilor, pentru promovarea normelor echității sociale, pentru garantarea respectării libertăților și drepturilor cetățenești, incit acestea să apere viata și demnitatea omului, să asigure cadrul instituțional legal în care orice cetățean își poate dezvolta aptitudinile și talentul, nestingherit de nici un fel de discriminare. Ideea de supremație și de obligativitate a legii pentru toate organele de stat și organizațiile obștești este ridicată la rangul unui principiu constituțional garantat și înfăptuit ca atare, însuși modul de desfășurare a Congresului, la care pe lângă cei 1.915 delegați au luat parte și peste 1.400 de invitați, participarea la dezbateri în ședințe plenare și în cadrul celor 11 secțiuni a unui număr de 413 comuniști au contribuit la aprofundarea problemelor înscrise pe ordinea de zi, la fundamentarea măsurilor și hotăririlor adoptate, încît acestea apar ca expresie reală, autentică, a întregului partid, dau glas voinței unanime a poporului. Trăsăturile umaniste care definesc democrația noastră socialistă constau în faptul că prin intermediul întregului său sistem de raporturi politice, statale și obștești, progresul social devine cauza întregului popor, afirmind OAMENI, DESTINE, PASIUNI APLAUZE PENTRU VIRTUOZITATE Zi de marș prin albastrul vaporos al Mediteranei... Pe „Transilvania“, totul normal. E ora prinzului și în saloane lucrul intens al tărâmurilor minate de un pantagruelic apetit și nu mai puțin de ținuta preparatelor „â la roumain“ acoperă tremurul motoarelor ținute la toată viteza înainte. Observăm spre sfîrșitul mesei un freamăt ciudat. Se pronunță numele cuiva, mai bine-zis funcția dintre noi, cuvînt greu cuiva de deslușit în această policromie lingvistică în care germana Rinului se întretaie cu tonul șuierat al suedezei, ori cu cascadele sonore ale Apeninilor. Pricepem, în sfîrșit, că „pensionarii" noștri țin să-l cunoască pe autorul deliciului culinar de astăzi, pe bucătarul șef. O cer mai ales reprezentantele blonde sau brune ale sexului frumos, cu autoritatea lor de universali șefi de stat major ai meniului și de obișnuite să nu li se refuze nimic. — Nea Gică, vor să te vadă clienții la față... — Nemulțumiri ? întreabă ușor surprins, ca omul căruia nu i s-a mai întîmplat niciodată un asemenea pocinog. — Le-au plăcut mult bucatele... Parează bucuria cu calm. Continuînd să plutească, umbră mare și albă, pe deasupra aburului îmbietor. Trebuie să se supună însă voinței „clienților“, își lasă împărăția pe seama ajutoarelor și vine cu noi în salon. Se înclină în fața meselor care-l primesc cu aplauze, îmbujorat ca un școlar prins cu lecția neînvățată. Se întind minți ca să-i stringă mîinile, i se adresează mulțumiri in șase limbi deodată. Le răspunde bucurindu-se și dispare iarăși în lumea lui de aburi aromitori. Cu două lacrimi cu bobul de rouă în colțul genelor. Recunoștința pasagerilor încununează fericit 48 de ani consacrați meseriei și mării. Năvălesc, nemaiținind seama de anii care s-au scurs, amintirile. Amintirile despre flăcăul ars de dorul zborului peste ape, care punea în 1921 piciorul pe cea dinții navă din viață ca ajutor de bucătar pe pasagerul „România". Despre bufegiul și bucătarul de mai tîrziu, care și-a împărțit viața cu marinarii de pe „împăratul Traian“, de pe „Dacia“, de pe „Durostor", minat mereu prin visătoarele porturi ale Levantului de o nestinsă dragoste față de mare. De aceeași statornică dragoste pentru vrăjitoriile mereu mai apreciate ale meseriei sale de om al gusturilor. Crescând la rîndu-i noi și noi virtuoși ai artei culinare. Cu certitudinea, împărtășită de altfel de mai toți comandanții cu care și-a împărțit drumețiile, că un bucătar bun înseamnă pe jumătate succesul voiajului. Emanoil Neagu, Tudor Gheorghe, Gheorghe Lăptucă, Constantin Lupoiu, Gheorghe Gheorghe, chiar și recent pensionarul Ion Lazăr și atîția alți virtuoși ai meniurilor îi datorează în cea mai mare măsură prestigiul de care se bucură în meseria lor. S-a legat în așa măsură de mare, iicii refuză să-și acorde, deocamdată, odihna binemeritată a anilor de pensie. Continuă să-și slujească nava pe care n-a părăsit-o din 1946 decît in lunile de concediu, continuă să stringă aprecieri și aplauze pentru lebăda albă a țării. E un fel de enciclopedie navală: știe tonajul și viteza oricărei nave cu care ne încrucișăm drumurile, a citit tot ce s-a scris despre marinărie, trăind la rindu-i, în 48 de ani dăruiți mării, multe pe care cărțile nu le știu. — Ce te-a îndemnat spre meseria asta ? — Știu șî eu, poate dragostea... Și „lebăda albă“ străbate mai departe mările continentului, parte integrantă din prestigiul țării, iar el, neobositul, tînărul peste argintul tîmplelor, Gheorghegescu, cotă-răspundere Georprin proprie dragoste din renumele ei. Serbem GHEORGHIU rintre întreprinderile constănțene, I.P.A.T. se individualizează în primul rînd prin diversitatea activităților industriale pe care le practică, prin multitudinea de produse diferite ca grup și structură pe care le realizează an de an. Nici chiar numele, atotcuprinzător cîndva, de întreprindere de produse alimentare și textile, nu mai ține pasul cu evenimentele la zi, I.P.A.T. lărgindu-și mereu gama activităților și produselor, devenind tot mai mult o unitate industrială gospodar, a cărei menire se dovedește a fi valorificarea superioară a resurselor locale. In urmă cu numai cîțiva ani, latura textilă se limita la țesutul covoarelor, a acelor împerecheri de culori calde și reci în scene amintind poveștile din o mie și una de nopți și ale căror indicatoare de tipuri, cu rezonanțe profund ironice (Isfahan, Tebriz, Usah etc.) aduc mărturia însușirii de către fetele de la țărmul Mării Negre a unui meșteșug care a consacrat prin secole Orientul și e socotit încă un atribut în exclusivitate al său. Acum, în timp ce covoarele orientale de Constanța ajung pînă departe, pe Rin sau pe țărmul fierăstruit de adinci fiorduri al Scandinaviei, produsele secției de textile diverse își cuceresc o binemeritată apreciere pe piața internă, fie că e vorba de plăpumi, de lenjeria de pat, de saltele sau de garniturile matlasate pentru copii, însăși înjghebarea secției pe baza a trei mașini de cusut saci, scoase din uz la întreprinderea „Dobrogeana“, recondiționate și adaptate la nevoile specifice, poate fi socotită o reușită a lucrătorilor de la I.P.A.T., pe linia valorificării la maximum nu numai a resurselor de materii prime și materiale locale, ci și a uneltelor. O preocupare asemănătoare se remarcă și în sectorul de băuturi răcoritoare. Incepînd din anul acesta, utilajele și instalațiile fabricii de suc realizează in paralel cu tradiționala băutură răcoritoare, un nou sortiment, din ce în ce mai apreciat de consumatori: brocadele. Fără nici o investiție, fără nici o instalație în plus. Prin simpla adaptare la noile necesități a unei mașini de umplut sticlele de suc. In felul acesta, pe primele șapte luni ale anului, pe lingă plusul de 229.000 litri de suc realizați peste sarcina de plan, întreprinderea a livrat orașului și stațiunilor de pe litoral 129.000 litri de frucade. Alături de cele 2.550 tone de gheață, 25 tone săpun de rufe și 100 metri pătrați de covoare orientale, depășirile de plan amintite au condus la realizarea în proporție de 114,1 la sută a planului la producția marfă și de 115,9 la sută a indicatorului producție marfă vindută și încântă. Preocupări lăudabile pentru extinderea rolurui fizic și a sortimentelor se registrează in cea mai tinără secție a întreprinderii, cea de mase plastice. Folosind deșeuri de polistiren rezultate la prelucrări în industria republicană, secția de mase plastice produce în mod curent lămpi de birou, lampadare, reclame luminoase într-o largă gamă de tipuri și de culori, iar în prezent include în cataloagele sale produse industriale de serie ca : dopuri pentru sticle, elemente componente de jucării etc. O diversificare a gamei de produse în scopul de a acoperi cu mai multe necesități teritoriale se înregistrează și la fabrica de sticlă a cărei producție se află în continuă creștere, de la an la an. Aceste rezultate nu sunt privite însă nicidecum ca limita superioară a activităților de prospectare, de creație și producție. Inginerul Constantin Albu, directorul întreprinderii, ne prezintă spre edificare cîteva din preocupările actuale pentru lărgirea gamei de produse, pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor tehnice și materiale existente în cadrul secțiilor. Aflăm că secția de covoare realizează deocamdată experimental primii metri pătrați de țesături cu materialul clienților de peste hotare, o interesantă formă de cooperare internațională a cărei statornicire va însemna realizarea cu același număr de gherghefuri a unei producții anuale de peste 7.000 metri pătrați de covoare orientale. In același timp se studiază posibilitatea înlocuirii mașinilor manuale de injectat mase plastice, în care scop se vor construi cu titlu experimental două mașini mecanice la I. M. „Energia“ precum și înființarea pe lângă secția de mase plastice a unui atelier propriu de lăcătușerie care să realizeze elementele de fier forjat, instalațiile electrice și suporturile necesare confecționării lămpilor și casetelor de reclamă luminoasă. De asemenea, se pune la punct tehnologia producerii prin presare la cald a butonilor de mobile și uși din mase plastice, iar prin instalarea unei mașini de tras funii în vid, recondiționată, se urmărește realizarea sertarelor de mobilier din materiale plastice, mult mai ieftine și mai ușor de întreținut în comparație cu cele confecționate din lemn. Așadar, lărgirea gamei de produse la I.P.A.T. Constanța se aliniază unui imperativ major : utilizarea cu rezultate economice și tehnice superioare a tuturor resurselor existente. F. NICOLAE I.P.A.T. Constanța Reușite prospectări in lumea noutăților Dezbaterea cifrelor de plan (Urmare din pag. 1) organizatorice inițiate de conducerea secției la îndrumarea organizației de partid. Continuînd aceste succinte consemnări, să mai reliefăm în același timp și faptul că atît darea de seamă, cit și cei care au luat cuvintul pe marginea ei s-au ocupat cu precădere de deficiențele existente încă în activitatea secției, a unor compartimente, subliniind că sarcinile de producție prevăzute pentru anul viitor implică o activitate mult îmbunătățită, mai ales din punct de vedere organizatoric. In legătură cu asemenea aspecte, inginerul Roman Fabian s-a referit în cuvîntul său la necesitatea unui sprijin mai substanțial din partea Ministerului Transporturilor în ceea ce privește procurarea pieselor de schimb, precum și la măsurile de organizare științifică a producției și a muncii stabilite încă de acum cîteva luni, dar la a căror aplicare întîrzie, ceea ce împiedică o a eficientă coordonare și conducere activității compartimentelor secției. La rîndul său, tehnicianul Constantin Duță, din compartimentul auto, aprecia că pentru viitor trebuie întărită opinia de masă împotriva acelora nu-și îndeplinesc atribuțiile care de serviciu, iar pe de altă parte atrăgea atenția asupra greutăților existente in exploatarea parcului de tractoare din cauza insuficientei griji manifestate de secția de reparat utilaje și nave (tot din cadrul D.N.M.), ceea ce provoacă neajunsuri în exploatarea utilajelor. Reluînd problema aprovizionării cu piese de schimb inginerul Tănase Munteanu, șeful compartimentului de autostivuitoare, semnala că însuși serviciul de aprovizionare cu materiale din întreprindere are o activitate defectuoasă și că provoacă greutăți faptul că, pină acum, numerosul sortiment de piese de schimb și materiale existente in depozite nu a fost catalogat. „Nu exagerez afirmind că nici noi, care avem nevoie, și nici cei de la aprovizionare, nu știm prea bine ce există în depozit" — spunea el. Asemenea elemente au mai existat în dezbaterile consfătuirii de producție de la secția mecanizate. S-au spus multe lucruri critice, s-au făcut multe propuneri, dar se naște întrebarea firească : PENTRU CINE?... Dacă in ceea ce privește problemele care vizau ministerul sau conducerea întreprinderii e de presupus că vor ajunge la cunoștința acestora prin reprezentanții prezenți la consfătuire (deși multe dintre neajunsuri nu trebuiau să aștepte pînă acum pentru a fi semnalate celor în drept), aspectele negative legate de cauze interne, care se refereau la organizarea activității secției, la disciplina în muncă — intr-un cuvînt, la contribuția colectivului pentru îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încredințate, toate acestea — spunem — nu au reușit să stîrnească decît un palid ecou. Fiindcă participarea salariaților consfătuire a fost extrem de pulatin numeroasă. Pe bună dreptate se întreba in cuvintul său tractoristul Ștefan Zamfir : „Oare nu există nici o legătură între numeroasele absențe nemotivate, întîrzierile de la program și faptul că, în această după-amiază, ne-am adunat atît de puțini aici?“... Cert este că pregătirea consfătuirii nu a stat în atenția conducerii administrative, a comitetului de partid și comitetului sindicatului din secție, a organizației U.T.C. De altfel, ședința a început cu oarecare întîrziere deoarece organizatorii ei se întrebau dacă e cazul ca ea să se țină sau să fie amintită. Părerea noastră este că era mai bine să fie reprogramată la altă dată, mai ales că în cadrul consfătuirii au fost aleși și cei 60 de reprezentanți ai secției la adunarea salariaților din D.N.M. „Navrom“. în orice caz, consfătuirea din secția mecanizate nu și-a atins decit parțial scopul și aceasta trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru comitetul de partidport și comitetul sindicatului, pentru comitetul de direcție al D.N.M. „Navrom“. Pag. a 3-a HBWSB»M«8K3 Dinamică a satului contemporan (Urmare din pag. I reală, azi cunoscută mai bine din emisiunile radio și televiziune: Elena Barbu-Roisen. Oamenii din Ovidiu sunt receptivi la valorile artistice. Sala căminului, arhiplină la un spectacol de teatru, nu mai surprinde azi pe nimeni. In schimb, surprind, prin profunzimea observațiilor, judecățile critice... Cu certitudine, satul românesc înregistrează evidente progrese pe tărîmul culturii și civilizației, intră tot mai vizibil pe făgașul unei vieți moderne. Călătorul, reporterul, oricine străbate comuna Ovidiu citește: „Pline“, „Legumefructe“, „Alimentara“, „Oficiul P.T.T.R.", „Frizerie“, „Carne", „Croitorie", „Librărie“, adică descoperă tot ceea ce răspunde nevoilor materiale și în bună măsură și spirituale ale vieții contemporane. Cind spunem Ovidiu ne gindim deopotrivă la eșalonul acela de muncitori care lucrează la termocentrala cu același nume. Cînd a intrat în funcțiune, prin 1952 învățam despre ea la școală, citeam în ziare și deveneam expansivi de mîndrie. De curînd, am pătruns în organismul ei uriaș, i-am ascultat pulsațiile regulate ca pe un cântec de naștere a luminii. Știam că puterea instalată centralei este de 36.000 kW, că producția anuală de energie electrică depășește 260.000.000 kW/h, că termocentrala hrănește cu energie electrică unitățile industriale din zonă, dar cei care-i insuflă o viață febrilă și constantă îmi rămîneau oarecum niște anonimi. Am reușit de curînd să-i cunosc, chiar aici, lingă mașini, cu atenția concentrată, oamenii aceștia pot părea taciturni. în realitate, sînt deschiși, sociabili, cu inimi fierbinți și luminoase, minori de locul lor de muncă. Viața multora se întrepătrunde adinc, de un sfert de secol, cu viața termocentralei. Muncitorii Alexandru Vișan, Gheorghe Bundă, Vasile Grădișteanu, Vasile Temeșen, maiștrii Ionică Barbu, Mircea Hușman, Emil Dumitrașcu, Dumitru Murășescu sunt între cei cu vechi stagii de serviciu, mulți încă din zilele instalării termocentralei. Emblema „Ovidiu“ o poartă și alte obiective. Fabrica de conserve „Munca“ și-a cîștigat, dintr-un început, un prestigiu solid, sporind apoi cu perseverență, nu numai în Dobrogea, ci și pe plan național, unde produsele ei satisfac exigențele cele mai ridicate. Dar, cel mai semnificativ aspect rămîne acela că peste 1.300 de oameni, salariați ai fabricii, trăiesc mișcătoare satisfacții generate de munca proprie. „E o plăcere să lucrezi într-o asemenea întreprindere, cu asemenea utilaje, într-un asemenea colectiv“, mărturisește mecanicul Stan Micu. ★ Rod al politicii consecvent științifice a partidului și statului nostru, transformările din viața satului înscriu pagini epopeice în noua istorie a patriei. Rupt definitiv de sub destinul vitreg de altădată, satul românesc urcă vertiginos pe făgașul civilizației contemporane. Comuna Ovidiu constituie doar unul din exemple... la spuinderea de mecanizare întreprinderii a agriculturii (Urmare din pag. I) stat prin dezvoltarea bazei materiale a agriculturii, care a transformat fundamental procesul muncii agricole. Astfel, dacă în 1960 în raza I.MA. Castelu se lucrau cu un tractor peste 150 ha, acum, unui tractor îi revin numai 105 ha de teren arabil. Cu zece ani în urmă întreprinderea avea în dotare doar 15 tipuri de mașini agricole, în prezent lucrările agricole se execută pe ogoarele cooperativelor cu 81 de tipuri. Această gamă mare și variată de utilaje agricole a permis ca în cooperativele deservite să se execute 100 la sută mecanizat toate lucrările la cerealele păioase, inclusiv eliberarea terenului La cultura porumbului, cu excepția recoltatului, toate lucrările se execută cu mijloace mecanice. De asemenea, au fost mecanizate în întregime lucrările de combatere a dăunătorilor și împrăștiat îngrășăminte chimice, precum și cele necesare pentru recoltarea și transportul nutrețurilor. Cu parcul existent și cu unele adaptări făcute, se execută mecanizat in viticultură lucrările de arat, întreținut, îngropat și stropit“. Intr-adevăr, așa cum aveam să ne convingem în urma discuțiilor purtate și a celor văzute în teren, muncitorii și tehnicienii întreprinderii de mecanizare Castelu s-au străduit să dea viață indicațiilor partidului cu privire la folosirea eficientă și completă a capacității parcului de tractoare și mașini agricole, precum și a forței de muncă. Ei și-au unit eforturile cu cele ale țăranilor cooperatori, iar colaborarea rodnică dintre întreprindere și cooperativă, care a făcut parte integrantă din acțiunea de intensificare a producției agricole, a condus la creșterea continuă a sporurilor de recoltă la hectar. La culturile de bază ale cooperativelor agricole din raza de activitate s-au obținut, pe ultimii 4 ani, producții medii de 3.000 kg griu, 3.500 kg porumb și 1.840 kg floarea-soarelui la hectar. In acest an s-au obținut la griu peste 2.000 kg boabe la hectar. Au fost cooperative agricole, ca de pildă cele din Siminoc și Castelu, care au realizat 2.700 kg și respectiv 2.300 kg griu la hectar. La porumb și floarea-soarelui, după modul cum se prezintă culturile și după aprecierile specialiștilor, se speră a se obține recolte și mai mari. Nicolae ILINCA, Iulian RADULESCU și alți șefi de secție, care lucrează de 10—12 ani pe ogoarele acelorași cooperative agricole, ne-au vorbit de faptul că mecanizatorii se străduiesc să execute lucrări de calitate care contribuie la sporirea rodniciei pămîntului. „Realizările noastre nu sînt întîmplătoare — ne-a vorbit inginerul Osman BELIM, agronom la cooperativa agricolă din Poarta Albă. Ele sînt rezultatul conlucrării strînse dintre brigăzile de cîmp ale cooperativelor și secțiile de mecanizare, al respectării riguroase a regulilor agrotehnice și executării lucrărilor pe toate suprafețele numai de bună și foarte bună calitate și în perioadele optime“. Creșterea eficienței economice a activității de producție a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, sarcină de bază tuturor mecanizatorilor, a fost a analizată temeinic de colectivul de muncă și, răspunzând cu maturitate noii forme de organizare au fost întreprinse măsuri operative de reducere a cheltuielilor de producție, printr-o exploatare mai judicioasă a parcului de mașini și tractoare și de creștere a volumului de lucrări exprimat valoric prin mărirea gradului de mecanizare și prin executarea tuturor lucrărilor agricole. Contabilul șef al întreprinderii, tovarășul Bragioiu, ne-a prezentat cîteva date care atestă acest lucru. „Dacă analizăm numai cîțiva dintre indicatorii activității noastre, in comparație cu anul 1967, se poate trage concluzia necesității si eficientei măsurii de trecere a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii de la finanțarea bugetară la gestiunea economică proprie. Așa de pildă, dacă în 1967 s-a realizat un volum de lucrări exprimat valoric de 100.000 lei, pe tractorul fizic, în acest an am realizat 120.000 lei în condițiile unei scăderi a cheltuielilor pe tractor cu 6 la sută. De la 1,6 salariați pe tractor folosiți în urmă cu cîțiva ani s-a ajuns în prezent la numai 1,3. Tot în această perioadă productivitatea muncii pe cap de salariat a crescut, cu 12 la sută. Rezultatele favorabile s-au reflectat și în cîștigurile realizate de mecanizatori“. Aceste realizări bune, care sunt in final rodul aplicării în producție a organizării științifice a producției și a muncii, au condus la depășirea în 1968 a volumului de lucrări exprimat valoric cu 2.800.000 lei și la reducerea cheltuielilor de producție cu 1.000.000 lei, realizind o cheltuială la 1.000 lei venituri cu 10 la sută mai mică decît în 1967. După primele 8 luni ale acestui an, întreprinderea de mecanizare Castelu și-a realizat veniturile planificate in proporție de 120 la sută, o economie la cheltuieli de aproape 2.000.000 lei, productivitatea muncii a crescut cu 40 la sută, iar cîștigul mediu a sporit cu 30 la sută. Realizarea indicatorilor de plan la un nivel superior se datorește ridicării gradului de mecanizare a lucrărilor agricole în cooperativele agricole de producție, precum și executării unui volum mare de lucrări la diverse întreprinderi și instituții de stat. Obiectivele înscrise in angajamentul luat pe întregul an de mecanizatorii de aici au fost realizate de pe acum. Există toate condițiile, așa cum de altfel s-a desprins și din discuțiile purtate, ca, pînă la sfârșitul anului, aceste angajamente să fie cu mult depășite. Colectivul de salariați ai întreprinderii, sub îndrumarea comitetului de partid, și-a mobilizat toate forțele pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor stabilite de Congresul al X- lea în domeniul dezvoltării producției agricole.