Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)
1969-09-21 / nr. 6565
J X J PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA în Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6565 Duminică, 21 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ȘI A ALTOR CONDUCĂTORI DE PARTID ȘI DE STAT LA PORȚILE DE FIER Sîmbătă dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. In cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări care au relevat încă o dată relațiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită între poporul român și popoarele Iugoslaviei, dorința comună de a sluji cauza socialismului și păcii în lume. Continuându-și drumul spre Porțile de Fier, sîmbătă dimineață tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat care îl însoțesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieșit de-a lungul străzilor să salute pe oasjpeții dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid și de stat sînt înconjurați de populația municipiului Craiova cu căldură și prietenie. Mulțimea aclamă îndelung, ovaționează, scandează „P.C.R. — Ceaușescu — P.C.R. — Ceaușescu". Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate și putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii și tehnicienii unităților industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieșiți pentru a saluta pe înalții oaspeți, îi însoțesc cu urale și ovații entuziaste. Coloana mașinilor trece pe lângă întreprinderea de prefabricate din beton, pe lingă șantierul noii fabrici de bere. Sunt lăsate in urmă, la ieșirea din Cetatea Băniei, alte două obiective — adevărați giganți ai industriei noastre socialiste — combinatul chimic și centrala electrică de termoficare, mărturii expresive ale saltului industrial realizat în anii de construcție socialistă in patria noastră. Străbătund județul Dolj, comunele și orașele sale, împodobite sărbătorește, conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri, care și-au exprimat dragostea nețărmurită față de secretarul general al partidului, atașamentul profund față de peora 10. Conducătorii partidului și statului nostru sosesc în incinta șantierului, în aplauzele puternice ale constructorilor și mentorilor. Coloana mașinilor oficiale străbate podul înălțat deasupra ecluzei și viitoarei centrale electrice și înaintează încet pe digul care a zăgăzuit cu o lună în urmă apele Dunării. Șantierul este împodobit cu drapelele celor două țări vecine și prietene, cu portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Pe mari pancarte erau înscrise în limbile română și sîrbă urări adresate prieteniei frățești și colaborării rodnice dintre poporul român și popoarele iugoslave. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, și ceilalți conducători de partid și de stat ai țării noastre se îndreaptă spre frontiera dintre cele două fizica sa marxist-leninistă promovată cu consecvență de partidul și statul nostru, hotărîrea lor de de a o înfăptui neabătut. La ieșirea din județ, tov. Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, mulțumește totări, aflată la mijlocul digului, pe firul Dunării, în același timp, de pe malul vecin al Dunării se îndreaptă, spre același loc, tovarășul Iosip Broz Tito, cu soția, Jovanca Broz, ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi, întîlnindu-se, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat, și Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, își string prietenește mâinile, se îmbrățișează călduros. Garda de onoare aliniată pe dig prezintă onorul: în momentul întîlnirii celor doi președinți, pe ambele maluri ale Dunării se trag cite 21 de salve de artilerie, in semn de salut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu varășului Nicolae Ceaușescu și celorlalți conducători de partid și de stat pentru scurta vizită și le urează „drum bun ”. Coloana de mașini trece apoi podul de peste Jiu. La intrarea | ____________ (Continuare in pag. a II-a) prezintă președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia persoanele oficiale române care-i însoțesc : tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P. C. R, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României în R.S.F. Iugoslavia. Tovarășul Iosip Broz Tito prezintă secretarului general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, persoanele oficiale iugoslave care-l însoțesc : tovarășii Mitia Bibicici, (Continuare în pag. a III-a) imlUIIM CU CONDUCĂTORII UE PARTID CI 01 cm AI Ulf. IUGI I CLAVIA La Stațiunea experimentală Valul lui Traian SESIUNE DE COMUNICĂRI ȘI REFERATE PRIVIND AGROTEHNICA CULTURII GRIULUI Din inițiativa biroului Comitetului județean de partid, ieri. la Stațiunea experimentală Valul lui Traian, s-au desfășurat lucrările unei sesiuni de comunicări și referate privind agrotehnica culturii griului. Au luat parte specialiști din unitățile agricole de producție și din aparatul Direcției agricole județene și al Uniunii cooperatiste, cercetători, președinți ai unor cooperative agricole. La sesiune au participat tovarășii Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Corneliu UNGUREANU, șeful secției de propagandă a Comitetului județean de partid, Dan ȘERBU, directorul Direcției agricole județene, Ion IUGA, președintele Uniunii județene a C.A.P., și Petru TOMOROGA, directorul Stațiunii experimentale Valul lui Traian. Au fost prezentate comunicări și referate legate de aplicarea celei mai adecvate agrotehnici în cultura griului, folosirii cu eficiență sporită a îngrășămintelor, cultivării acestei plante în condiții de irigare și pe terenurile in pantă, producerii semințelor și combaterii dăunătorilor. Pe marginea materialelor prezentate s-au purtat discuții, din care s-au desprins concluzii corespunzătoare privind eliminarea unor deficiențe manifestate in anul care a trecut și sarcinile ce revin specialiștilor și tuturor lucrătorilor din agricultură pentru punerea unei temelii solide recoltei de grîu a anului viitor. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, care, apreciind eforturile depuse de către specialiștii din cercetare și producție, de conducerile unităților agricole și de către toți acei care muncesc in agricultură, a indicat principalele sarcini ce trebuie să fie urgent realizate, care vizează asigurarea unor condiții optime producției viitoare de grîu și stringerea la timp și fără pierderi a culturilor de toamnă. Tovarășul Petre Ionescu a insistat în mod deosebit în cuvîntul său asupra necesității aplicării în mod diferențiat concluziilor desprinse din dezabaterile sesiunii și a realizării operative a sarcinilor privind schimbarea cantităților de semințe necorespunzătoare, concentrarea forțelor la eliberarea soielor care urmează a fi însămințate și pregătirea unui bun pat germinativ, urgentarea recoltării porumbului, florii-soarelui, strugurilor și legumelor, in vederea prevenirii pierderilor și achitării ritmice a obligațiilor contractuale. Sarcini de mare răspundere revin specialiștilor care vor trebui să lupte cu mai multă insistență împotriva șablonismului, aplicând cu răspundere și competență, în funcție de condițiile concrete din unitățile în care activează, rezultatele cercetărilor științifice și lucrurile bine desprinse din dezbaterile sesiunii. Cind legumele stau pe cimp, contractele devin simple paleative Toamna, anotimpul bogăției grădinilor și livezilor, își face simțită o tot mai pregnantă prezență in piețele orașelor. Se găsesc cantități însemnate de legume și fructe, dar această abundență — trebuie s-o spunem — ar fi și mai mare, cumpărătorii ar putea să se aprovizioneze cu un sortiment și mai diversificat de produse dacă în „angrenajul“ relației FURNIZOR-ÎNTREPRINDEREA JUDEȚEANĂ DE VALORIFICARE A LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR n-ar scîrțîi încă destul de multe rotițe (și cind spunem furnizori, ne referim mai cu seamă la cooperativele agricole de producție care trebuie să asigure cea mai mare parte din necesarul de legume și fructe pentru populație, ca și pentru consumurile colective), nu s-ar ivi prea multe neînțelegeri și nepotriviri, care provoacă numai și numai neajunsuri. Dereglările acestui organism sunt, în perioada actuală, și mai evidente, și mai neplăcute, cu cit nu mai pot fi invocate fel și fel de motive, de „cauze obiective", care ar îngreuna aprovizionarea. Fiindcă producție există, dar, fie că ea stă pe cîmp, neculeasă, fie că, dacă a fost recoltată, nu ajunge direct, ci pe căi ocolite, cu întirziere, la cumpărători. Desigur, nu putem să absolvim de răspundere în primul rînd pe tovarășii de la întreprinderea comercială, care valorifică aceste produse, fiindcă ei sunt primii interesați și au principala obligație de a determina, pe toate căile, furnizorii să-și respecte obligațiile contractuale, să acționeze astfel ca graficele de livrări întocmite de comun acord să nu rămină simple petice de hîrtie. Or, sunt numeroase exemplele de lucrători ai I.J.V.S.F.Constanța — în special achizitori — care întirzie la recepționarea produselor, nu se îngrijesc de expedierea acestora cu maximum de rapiditate, șicanează unitățile producătoare cu fel și fel de pretexte — intr-un cuvînt, nu-și fac datoria. Conducerea întreprinderii amintite cunoaște această situație, acționează — după cum ni s-a spus — ca astfel de abateri să fie eliminate, dar situația de fapt este încă nesatisfăcătoare. A vorbi, însă, de astfel de abateri nu înseamnă a justifica pe acei furnizori necondiționați, care produc mari perturbații în aprovizionarea cu legume și fructe. Din datele pe care serviciul de valorificări al I.L.F. ni le-a pus la dispoziție, am desprins multe aspecte cu totul îngrijorătoare, de pildă, faptul că numai 12 cooperative agricole de producție au contribuit cu o restanță de proape 2.00 de tone în ceea ace privește livrările de roșii; 11 C.A.P. mai au de livrat in total încă 901 de tone de ceapă ; * unități producătoare sunt restanțiere cu 800 de tone de varză etc. Bineînțeles, aceasta nu este o situație completă, pe întregul județ, dar o serie de exemple pe care le vom da mai jos vor fi suficient de edificatoare. C.A.P. Kogălniceanu are de livrat 265 de tone de ceapă și n-a livrat piia acum nimic !... C.A.P. Piatra și Sinoic au contractat 110 tone și, respectiv, 98 de tone de ceapă și, de asemenea, n-au expediat nici un kilogram beneficiarului. Față de acestea, ai putea spune că C.A.P. Corbu de Jos și Agigea au fost mai... înțelegătoare: din câte 50 tone de ceapă, fiecare, au livrat una 4,6 tone, iar cealaltă 1,1 tone !?... Pe lista restanțierilor la acest produs se mai numără și C.A.P. Lumina, Năvodari, Palazu Mare, Tariverde, Ovidiu, Lazu, care n-au predat pînă acum nici ...o ceapă degerată. Situații la fel de inexplicabile sînt și în ceea ce privește livrările la roșii, din 430 de tone. C.A.P. Mihail Kogălniceanu a livrat numai 4,4 tone, iar Lumina, din 271 tone, a C.A.P. livrat numai 3,8 tone. La ora actuală mai au de expediat către unitățile beneficiare cite 100—150 de tone (altele — și mai mult!) C.A.P. Agigea, Corbu de Jos, Năvodari, Cogealac, Poarta Albă, Istria, Ovidiu etc. Nu întîmplător cam aceleași unități se numără și printre restanțierele în livrarea cartofilor, verzei și altor produse. Este evident că sutele de tone de legume pe care unele cooperative agricole de producție mai trebuie să le recolteze și să le pună la dispoziția beneficiarilor contractanți (in primul rînd, I.J.V.L.F.) nu permit o concluzie a îmbucurătoare în ceea ce privește acoperirea în întregime a cantităților pentru a căror predare ele s-au angajat, cu forme legale, în regulă, în momentul de față, principala greutate căreia trebuie să-i facă față unitățile restanțiere este aceea a asigurării forței de muncă necesară recoltării. Este adevărat că, în perioada actuală, este de realizat un volum sporit de munci agricole, DAR ACEASTA NU POATE CONSTITUI, NU NICI UN CAZ, O SCUZĂ!!... Folosirea judicioasă a forței de muncă, mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la prestarea sarcinilor curente constituie singura soluție care va face posibilă impulsionarea ritmurilor recoltărilor. Consiliile de conducere ale C.A.P. nu trebuie să uita că recolta de legume este o avuție a cooperativei care nu trebuie să se irosească. în plus, este vorba și de OBLIGAȚIA LEGALĂ de a îndeplini integral contractele, de a răspunde, pe această cale, sprijinului primit (semințe, avansuri bănești etc.) pentru realizarea unor recolte sporite de legume, a contribui in felul acesta la aprovizionarea corespunzătoare a populației. Mihai MACARIE II A 6-A CURSĂ Nava „Piatra Neamț", specializată în transporturi de animale vii, a plecat joi in a șasea cursă de la începutul anului. Ea transportă spre Benghazi — Libia — 2.979 berbeci de rasă, livrați la export de către „Romagricola" Constanța. De la începutul anului și pînă in prezent, „Romagricola“ a livrat la export peste 15.000 berbeci de rasă. Turku - mare centru urban In țara lacurilor DECA LATO Năzuința de pace și prosperitate se concretizează la unele popoare, conștiente de menirea lor istorică, prin fapte de autentic conținut moral și politic. Ea se exprimă deseori printr-o întreagă varietate de forme — toate slujind nobilei cauze atît de mult îndrăgite de cei ale căror eforturi construiesc pentru binele omenirii. în sfera acestor preocupări generoase se înscrie politica partidului nostru care militează activ pentru apropierea între toate popoarele pașnică lumii. Aceasta explică de ce una dintre formele cultivate de țara noastră pentru apropierea, înțelegerea și cunoașterea reciprocă intre popoare, o constituie „înfrățirea intre orașe“, încă de mai mulți ani. Constanța — orașul portuar românesc, cu o intensă activitate economică, socială și spirituală — a stabilit relații de înfrățire cu Turku — oraș finlandez, apropiat ca număr de populație, viață economică și culturală, de cel ale cărui blocuri zvelte se înșiruie într-o interesantă măiestrie arhitectonică, pe malul românesc al Mării Negre. Răspunzînd invitației făcute de primăria orașului Turku, o delegație municipală a Constanței a decolat — intr-o frumoasă zi de primăvară a acestui an- cu direcția „țara celor o mie de lacuri" (oricine știe însă că Finlanda are în realitate aproape 60.000 de lacuri — o adevărată bogăție națională, fiindcă pescuitul dă posibilitatea dezvoltării unei însemnate ramuri economice). Orașul gazdă se mîndrește cu trecutul său istoric — trecut vrednic de un prezent prosper, luminos. De-o parte și de alta a mult îndrăgitului de localnici rîul Aura, se ridică construcții variate formă, dar asemănătoare ca ca linie arhitecturală — arhitectura ca și sportul bucurîndu-se în această țară de un prestigiu mondial. Și ea să dovedim, e suficient să amintim numele marelui arhitect Alvar Aalto sau al record A. RĂDULESCU director adjunct al Muzeului de arheologie Dobrogea (Continuare în pag. a IV-a) Un cititor din apropierea Constanței, Învățătorul I. Ch., citindu-ne la această rubrică despre fulgerătorul destin profesional al unui Inginer chimist care și-a descoperit vocația cu totul și cu totul banal (într-un compartiment de tren ce-l purta spre Capitală pentru a da examen la medicină...) se Întreabă puțin cam nedumerit dacă credem în destin. Dincolo de delimitările pe care ni se prilejuiește această întrebare credem că e o discuție — atît cit se poate întinde ca pe o palmă și ceva de ziar — este deosebit de utilă din mai multe puncte de vedere. Din capul locului să repetăm un adevăr fundamental : gîndul unei forțe supranaturale care dirijează oamenilor s-a născut din existența situarea omului într-o imensitate dominată, atît de stihii naturale ce nu puteau fi dirijate, cit și de o Infinitate de necunoscute care-l făceau pe om prizonierul propriei sale ignorante, rudimentarului său orizont de cunoaștere. Fatalitatea căreia i se părea ostatec a început, încetul cu încetul, să se topească sub lumina incandescentă a cunoașterii, a opțiunii sale pentru un drum sau altul de urmat în viață. Ajungem, în sfârșit, la nedumerirea cititorului nostru, destinul, pentru omul care beneficiază de zestrea de cunoaștere acumulată pînă la el, s-a scuturat, în înțelesul său, de orice condiționare — presupusă fals — supranaturală, el devenind în accepțiunea modernă capacitatea omului de a-și dirija propria sa împlinire, realizarea omului ca om sub imperiul libertății pe care și-o asumă in a fi arhitectul propriei sale existențe. Astfel stînd lucrurile, voința, perseverența, perspicacitatea, într-un cuvînt forța morală a omului este puterea propulsoare a propriului său destin. Sä ne mulțumim cu o atare definiție generală ? tin „A-ți proiecta propriul tău deseste de părere Ștefan Diaconu, hidrotehnician — înseamnă, în cea mai mare măsură, a-ți alege un țel în viață și a te dedica cu tot efortul și pasiunea de care ești capabil, a te realiza într-o profesie în care simți că ești chemat, că poți da maximum de randament social“. Societatea noastră a deschis practic perspective ample tuturor celor ce vor să-și pună în valoare energia și aptitudinile : se poate afirma cu cea mai mare certitudine (și tabloul schițat de Congresul al X- lea despre cum va arăta în următorii ani România socialistă multilateral dezvoltată este o splendidă confirmare că tinerii de azi au, practic, o infinitate de căi de acces în care-și pot realiza personalitatea. Avansând discuția în inima fenomenului social trebuie să precizăm — și se va vedea de ce — că libertatea opțiunii este necesitatea înțeleasă a racordării dorinței personale la nevoile sociale. A încuraja pe cineva să-și aleagă vocația de intuitor, să dau un exemplu, e mai mult decît un non-sens, o absurditate, tot așa cum a considera justa animare a realizării sociale a unui tînăr pe motiv că dorește descoperirea unui nou continent terestru. Dar nu numai atît : „Viața ne oferă numeroase exemple greșite — continuă I. Gh. — care au, prin alegerea întîmplătoare a drumului în viață, urmări grave, uneori dramatice pentru om ca și pentru familia sa“. Intr-adevăr, uneori din motive obiective (din ce in ce mai rare), dar de cele mai multe ori din pricini subiective nu dispunem întotdeauna de capacitatea necesară pentru a aprecia corect, realist, pînă la capăt posibilitățile ce ni se oferă de către societate și luăm dorințele noastre drept utăți ale aptitudinilor pe care reale posedăm. Și viața, pe parcursul sau, oferă celui aflat in culpă față de propria persoană prin greșita opțiune suficiente teste pe care, prin atitudinea pe care o adoptăm deseori față de greșelile noastre asemănîndu-ne struțului, le proclamăm drept teste ale destinului, drept dramatice incidente neprevăzute. DESTIN.. CONVORBIRI PARTICULARE de V. ARACHELIAN