Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)

1969-09-11 / nr. 6556

j PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6556 Joi, 11 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani pe temele ZILEI IN AGR­ICUL­TURĂ STRINGEREA ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI SUNT IN INTIRZIERE! SE IMPUN MASURI URGENTE! Cooperativele agricole de producție din ju­dețul nostru au de recoltat acum, in toamnă, 82.500 hectare cu porumb si 32.000 hectare cu floarea-soarelui. Totodată, trebuie să însiloze­­ze 150.000 tone furaje. Este — după cum una­nim se apreciază — cel mai mare volum de lucrări, în comparație cu alte perioade ale a­­nului. Peste tot, cu mici excepții, culturile au ajuns la maturitate și recoltatul poate să se desfășoare din plin, iar o dată cu aceasta să se însilozeze cantitățile de furaje prevăzute. In planul de măsuri adoptat la plenara lărgită a Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, cu aproape două săptămini în urmă, se prevedea, printre altele, recoltarea cu prio­ritate in 7—8 zile a 16.000 hectare porumb de pe care cocenii să fie însilozați, apoi progresiv toate forțele să fie îndreptate spre intensifi­carea recoltării porumbului și florii-soarelui, astfel ca cel tîrziu la 1 noiembrie recolta să ajungă în magazii și hambare. Prevederi bune, realiste, la finalizarea cărora însă s-a dema­rat, în multe unități, cu o nepermisă înceti­neală Din cele 16.000 hectare cu porumb prevă­zute a fi recoltate pînă luni 8 septembrie (de pe care cocenii să fie însilozați) s-au recoltat, după cum aflăm de la Direcția agricolă, mai puțin de 2.800 hectare. Din ce cauză ? Există o reținere ne­justificată la unii președinți și specialiști din cooperativele agricole, abținere datorată necunoașterii precise a stadiului de dezvoltare a culturilor, nepregătirii corespun­zătoare a campaniei. La Cioch­lia de Sus, de exemplu, trebuie să se recolteze 100 hectare porumb de pe care cocenii să fie însilozați. Pînă marți seara, se recoltaseră doar citeva hectare. Președintele cooperativei, Dumitru Priceputu, întrevede greutăți în asigurarea fu­rajelor, deoarece culturile duble din acest an s-au dezvoltat insuficient, iar masa verde ce se va obține nu va putea fi însilozată. Dar, în loc să acționeze pentru completarea deficitu­lui de furaje, prin însilozarea cocenilor, așa cum s-a stabilit de către organele agricole, se plânge că nu are ce face cu porumbul recoltat, că nu s-au asigurat din timp gropile de siloz, forța de muncă necesară. Oare toate aceste probleme nu sînt de competența preșe­dintelui, a consiliului de conducere, care tre­buia să primească un ajutor mai substanțial în soluționarea lor și din partea organelor a­­gricole județene ?... Situații asemănătoare pot­ fi întîlnite și la Negureni, Murfatlar, Poarta Albă, Esichioi și în multe alte cooperative. A­­ceastă stare de lucruri trebuie să dea de gin­­dit tovarășilor de la Direcția agricolă jude­țeană și de la U.J.C.A.P., deoarece pe întregul județ mai sunt de însilozat, în momentul de față, aproape 70.000 tone furaje, iar condițiile bune existente nu sunt fructificate decit spo­radic. Viteza zilnică la recoltatul porumbului și florii-soarelui, cu totul nesatisfăcătoare, este urmarea firească a lipsei de pregătire și orga­nizare. S-ar fi putut recolta pînă acum, după cum apreciază înșiși specialiștii de la Direcția­­ agricolă, circa 20.000 hectare cu porumb. Dar, s-au recoltat mai puțin de 3.000 hectare!! Dacă se va lucra în continuare cu o asemenea „viteză“, recoltatul se va termina prin luna februarie. In aproape jumătate din cele tv0 cooperative agricole, recoltatul porumbului și al florii-soarelui, practic nici nu a început. (Continuare în pag.­a­n-a) Consfătuirile cadrelor didactice rut­ieri s-au desfășurat in 15 centre din jude­nestru consfătuirile cadrelor didactice prilejuite de apropiata deschidere a noului an de învățămînt. Cu această ocazie, pe baza referatelor pre­zentate in cadrul consfătuirilor, s-au analizat rezultatele obținute în anul de învățămînt 1968—1969 și sarcinile ce revin unităților șco­lare din județ in lumina istoricelor documente aprobate de Congresul al X-lea al partidului. Din dezbaterile la care au luat parte un mare număr de educatoare, învățători și profesori s-au desprins hotărirea fermă a corpului didac­tic din județul nostru de a obține rezultate și mai bune decât în anul precedent. e Fotbal: FARUL­ FEUERBACHCE §> Mm cronică diurnă si Rînduri pestrițe pagina a II-a ÎN ZIARUL DE AZI Responsabilitatea socială a tinerei generații Raid-anchetă. DEBUT LA CATE­­­­DRELE SATULUI . Atitudini: O PENIBILA APARIȚIE­­ CONSTANTEANA LA EMISIUNEA „STEAUA FARA NUME" pagina a IlI-a j Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit un grup de redactori ai Televiziunii elvețiene Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit mier­curi la amiază un grup de redac­tori ai Televiziunii elvețiene, con­dus de Francois Enderlin, care se află în­ țara noastră în vede­rea realizării unui film România. In cadrul convorbirii, ziariști­lor elvețieni le-a fost acordat un interviu filmat. î Itinerar documentar: ,EREN ROMANIA ’69“ I ■ ■ : :r­r- ....~ . " ' ' •• " ’ " ; • . ,•- . . - ■ Dezbaterea cifrelor de plan în secții și ateliere Un climat propice analizei minuțioase a tuturor laturilor producției Dezbaterea cifrelor­­ de­­ plan pe 1970, car­e se desfășoară în aceste zile în ateliere, sectoare și secții de producție, constituie, un examen al­ ma­turității colectivelor de muncă,, chemate, să ana­lizeze multilateral, pe baza­ rezultatelor obținute,­­ aspectele pozitive, și negative existente- pînă, a­­cum, posibilitățile­ de care dispun, să preconizeze măsuri eficiente pentru :'îndeplinirea' în totalitate a sarcinilor economice pe anul în curs, să creeze condiții pentru o­ activitate de producție îmbu­nătățită, sub toate aspectele, în'anul'viitor,­­cînd în fața fiecărei intreprinderi stau sarcini majore, izvorîte din prevederile Congresului al­­ X-lea al partidului. Faptul că obiectivele de plan pentru anul 1970 sunt cunoscute cu multe luni înainte", creează perspectiva asigurării­­ cadrului tehnico­­material optim îndeplinirii­ sarcinilor de produc­ție, atingerii unei eficiențe economice, superioa­re, criteriu de bază al­­ aprecierii oricărei activi­tăți productive. Această cerință a fost puternic reliefată, de pildă, de dezbaterile care au avut loc in secția celuloză a FA­BRICII DE HÎRTIE ȘI CE­LULOZA PALAS. După ce au relevat rezultatele obți­nute de la Începutul anului și pină acum, numeroși maiștri, muncitori, ingineri din secție au acordat toată o atenția unor probleme de deosebită importanță pentru activitatea viitoare. După toate prevederile, a­­ceasta se va desfășura, în perioada în care urmează, în condiții mai dificile de­cât în trecut, datorită fap­tului că materia primă de bază — paiele — nu a fost asigurată în întregime, iar calitatea ei este sub nor­mele tehnologice stabilite (un procentaj de 35—10 la sută corpuri străine, în loc de 9—10 la sută înregistrat în anii precedenți). Apa­rent minor, aspectul acesta este de mare însemnătate, fiindcă o materie primă cu astfel de caracteristici de­termină creșterea consu­murilor specifice la agenții chimici utilizați în proce­sul de fabricație, duce la mărirea numărului defec­țiunilor mecanice la utila­je, influențează negativ gradul de albire a celulozei și hîrtiei, indice calitativ foarte important al pro­ducției. De aceea, așa cum arăta, printre alții, ingine­rul Mircea TIMOFTE, șe­ful secției celuloză, și maistrul tehnolog Vasile Cîrmici,­ noile sarcini­­ im­pun o muncă mult mai chibzuită și o disciplină fermă a fiecărui salariat, pentru că numai astfel pla­nul de producție pe anul în curs și pe cel viitor va fi integral îndeplinit. Spu­nînd aceasta, vorbitorii, ca și tovarășul Spiru Bujgoli, conductor în compartimen­tul tocătoriei mecanice, s-au referit direct la lipsa de disciplină și la dezor­ganizarea muncii existente in acest important punct al procesului tehnologic, ceea ce duce la diminuarea ran­damentului activității în­tregii secții. Faptul­ că, de exemplu, pe întreaga fa­brică s-au înregistrat opt luni peste 5.000 ore ab­un­dențe nemotivate, din care mare parte la secția celu­loză, ceea ce a accentuat și mai mult lipsa forței de muncă resimțită aici, relie­fează suficient ce impor­tantă resursă a fost irosită pînă acum. Chiar în condițiile exis­tenței unei materii prime de bună calitate s-au pro­dus numeroase defecțiuni (Continuare în pag. a III-a) • Sinteză a unui ritm impetuos de dezvoltare Ceea ce îți atrage în prim­uî rînd atenția — bineînțeles, din­colo de exponatele propriu-zise — sunt cifrele de sinteză care marchează ritmuri de dezvoltare, care pe noi, românii, ne umplu de satisfacție, iar pe oaspeții noștri de peste hotare îi uimesc. De pildă, faptul că din 1960 și pînă la sfîrșitul anului trecut, producția globală industrială a țării a crescut de 2,7 ori. Aceasta ilustrează eficiența politicii parti­dului nostru, care a transformat România într-o țară cu o ecano­(Continuare în pag. a III-a) „E.R.E.N. — ROMANIA ’69"; în prim plan, pavilionul central. GRANDIOS TABLOU AL PATRIEI SOCIALISTE a.c. Pînă duminică, 7 septembrie „EXPOZIȚIA REALIZĂ­RILOR ECONOMIEI NAȚIO­NALE — ROMÂNIA 1969“ a fost vizitată de peste 500.000 de oameni. Zilnic, cu trenuri sau autobuze, în grupuri de­­ excur­sioniști organizate de O.N.T. sau individual, din toate colțu­rile țării, mii și mii de oameni se îndreaptă spre Capitală, pen­tru a vizita expoziția. Și din­­ județul nostru numeroși oa­meni ai muncii au vizitat ex­poziția și o dată întorși în în­treprinderile în care lucrează povestesc tovarășilor lor­ de Realizările de până acum, rod al politicii înțelepte a Partidului Comunist Român, al hărniciei poporului nostru muncitor, con­muncă, cu justificată mîndrie, plini de însuflețire, ceea ce au văzut. Impresiile­.Tot constituie un puternic îndemn , pentru ca alți și alți constănțeni să por­nească zilnic, în excursii de do­cumentare, la București, să viz­­iteze expoziția din Piața Scîn­­teii. Venind în întîmpinarea doleanțelor, exprimate de nu­meroși cititori, pentru" a-i aju­ta­ să­ desprindă ceea ce este es­sențial din marea panoramă a expoziției, , publicăm în­ lându­rile de față acest succint ghid documentar „E.R.E.N. — RO­MÂNIA 1969“, stituie dovada elocventă — așa cum arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la deschiderea ex­poziției „România 1969“ — că „25 DE ANI, IN ROMÂNIA­ S-A MUNCIT“, o dovadă că, și pe mai departe, în uzine, pe ogoare, în institutele de cercetare, in ori­ce loc de muncă, oamenii, con­structorii socialismului, nu vor precupeți nici un efort, nimic din priceperea, din pasiunea, din e­­nergia lor creatoare, pentru a îndeplini exemplar obiectivele majore stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Fără îndoială, expoziția nu poa­te fi văzută — mai bine zis, cer­cetată — intr-o vizită turistica <o­­bișnuită, fiindcă ea te îndeamnă la documentare aprofundată, fi­indcă aproape fiecare din cele a­­proximativ 60.000 de exponate, amplasate pe o suprafață totală de 72.000 mp (împreună cu com­plexul de pe malul lacului He­răstrău) — aproape de două ori mai mult ca expoziția jubiliară organizată în același loc în 1964, față de care s-au construit în plus 12.000 mp de pavilioane și s-au amenajat 20.000 mp de plat­forme exterioare de expunere. Organizatorii, proiectanții, con­structorii expoziției, cei care au decorat-o și s-au ocupat de ex­punerea produselor au reușit o adevărată performanță în a sis­tematiza și a pune la punct acest vast tablou al realizărilor, astfel ca vizitatorului să-i fie lesne a face comparații, a stabili relații între diferite sectoare și ramuri de producție, a stabili prioritățile de care s-au bucurat unele dintre ele, în cadrul programelor de dezvoltare economică urmărind valorificarea cit mai eficientă a bogățiilor țării, a sublinia per­spectivele viitoare ale ansamblu­lui și fiecărei componente in parte. E.R.E.N. ROMÂNIA ’69 — simbol și mărturie a socialis­mului victorios, încerci un puternic sentiment de mîndrie patriotică, de dragoste­ și devotament față­ de partid, de în­credere în viitorul luminos și fericit al țării, parcurgînd cei aproape 7 km, cit însumează itinerariul marii­­ expoziții, înmănuhchind­­ cele mai reprezentative creații ale po­porului nostru ;.în­ sfertul de veac pe care, acesta l-a parcurs de la eliberarea sa, expoziția „ROMÂNIA 1969“ reprezintă o imagine multilaterală, panoramică,­dar în același timp de sinteză, a marilor prefaceri economice,­­sociale și­­ politice prin care a trecut România, a strălucitoarei sale afirmări pe plan internațional, în contextul civilizației și­ progresului mondial, oferă o imagine­ a nesecatelor posibilități ,pe care țara și poporul nostru le au, de a aborda cu îndrăzneală realizarea unor noi și grandioase proiecte, menite să asigure dezvoltarea și pe mai departe, intr-un ritm susținut, econo­mia națională, să ridice pe o treaptă mai înaltă standardul de viață al celor ce muncesc în patria noastră. ' mmm in „cercul vicios AL APROVIZIONĂRII TEHNICO-MATERIALE Prin poziția sa specifică, Indus­tria locală poate genera ample discuții, analize, investigații. Cert este că și în acest sector sunt in­vestite însemnate potențe umane și materiale și că singurul crite­riu de apreciere în ceea ce pri­vește activitatea ce o desfășoară este — asemenea tuturor ramuri­lor producției — eficiența econo­mică pe care ea o realizează. O dată stabilit acest comanda­ment, este insă absolut necesar să se țină seama că — așa cum se arată și în Directivele Congre­sului al X-lea al partidului — valorificind acele surplusuri dis­ponibile de materii prime și ma­teriale ale industriei republicane, rostul ei trebuie privit, totuși, și din unghiul obligației ce o are de a satisface o cerere de specifice și de a tot mai mărfuri mare diversitate , ceea ce presupune înțelegerea integrală a necesită­ților de aprovizionare tehnico­­materială și — mai ales — de sa­tisfacere a acestor necesități, pe măsura obiectivelor de plan sta­bilite în conjunctura dezvoltării ansamblului economiei naționale. Am amintit toate acestea, fiind­că, din nou, în industria locală a județului nostru iși fac simțită o nedorită prezență fenomene de neconcordanță între ceea ce se cere acestui sector și condițiile care i se asigură pentru aceasta. Iată, bunăoară, atrage atenția faptul — semnalat în ziarul nos­tru și cu citeva zile în urmă — că o serie de întreprinderi din industria locală nu și-au îndepli­nit planul producției marfă vîn­­dută și încasată, precum și sar­cinile in ceea ce privește livră­rile la export. Explicațiile primi­te în această privință din partea tovarășului ing. Gheorghe BOJA, inginerul șef al Direcției jude­țene de industrie locală, sunt pe cit de concise, pe atit de semni­ficative. La I.I.L. Medgidia, a ră­mas nerealizată o cantitate­­ de mobilier, din cauza lipsei furni­rului de stejar, pe care între­prinderile subordonate Ministeru­lui Economiei Forestiere nu l-au livrat la timp. Ne amintim că, pe parcursul acestui an, și alte în­treprinderi de industrie locală din județ (I.P.L.) au avut neca­zuri de aceeași natură și ni se pare cu totul nepotrivită poziția furnizorilor din sectorul respec­tiv, care nu-și respectă obligațiile contractuale, deși aceasta influ­ențează negativ îndeplinirea unor sarcini in ceea ce privește livră­rile la export, în timp ce în în­treprinderile de mobilă din ca­drul M.E.F. se acumulează canti­tăți destul de importante de pro­duse pentru care nu este asigu­rată desfacerea. Mai departe, nici I.I.L. Hirșova nu și-a respectat intru totul sar­cinile de plan, fiindcă— ni s-a explicat — calitatea răchitei pen­tru unele sortimente de mobilier specific pe care le execută nu a corespuns intru totul cerințelor beneficiarilor. Or, ni se pare că aceasta nu este o situație căreia nu i se putea găsi la timpul cu­,­venit o rezolvare convenabilă. Ș­i mai ciudată este situația I.P.A.T.J unde producția destinată expor­­­tului n-a fost îndeplinită fiindcă întreprinderea nu reușește să a­­chiziționeze (deși are repartiții și contracte) linii de calitate cores­punzătoare necesară covoarelor care trebuie livrate unor firme din străinătate. De la Cisnădie sau din alte părți, Ministerul In­dustriei Ușoare nu asigură decât aproximativ o treime din canti­tatea de lină corespunzătoare din punct de vedere al procentajului de alb și — mai ales — al lun­gimii firului, necesară confecțio­nării covoarelor manuale. Restul este lină care nu poate fi folo­sită și rămîne în stoc. Socotind că pentru astfel de practici se vor lua măsurile ne­cesare, astfel ca pină la sfirși­­tul anului restanțele din plan să fie recuperate, atrage însă atenția faptul că nici în ceea ce privește perspectiva lucrurile nu stau prea bine. Pentru 1970, industria lo­cală a primit cifrele de plan a­­proximative în ceea ce privește nivelul producției. Defalcarea a­­cestuia pe sortimente și termene, însă, trenează — și aceasta din mai multe motive. El nu va fi de­finitivat decit după contractările cu organele comerțului și aceasta M. MACARI­E (Continuare in pag. a II-a) IN INDUSTRIA LOCALA ii

Next