Dobrogea Nouă, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6548-6572)

1969-09-12 / nr. 6557

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și ai Consiliului popular județean Anul XXII, nr. 6557 Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al procesului de dezvoltare a democrației socialiste Interesul viu manifestat d­e opi­nia publică, de întregul nostru popor fată de documentele Con­gresului al X-lea, de dezbaterile și hotărîrile sale, adoptate in­tr-un spirit de lucru profund, e­­ficient, caracterizate printr-o au­tentică poziție patriotică și inter­­naționalistă, arată limpede cit de trainice sunt legăturile dintre par­­­tid și popor. Congresul al X-lea a marcat, prin larga adeziune a poporului la politica partidului, una din trăsăturile caracteristice ale orînduirii noastre — unitatea și coeziunea întregului popor in jurul partidului, al conducerii sale. Devotamentul neclintit față de popor, legătura organică cu ma­sele largi ale celor ce muncesc, capacitatea de a exprima pînă la contopire interesele lor vitale constituie trăsături caracteristice partidului nostru, activității sale de aproape o jumătate de veac de la înființare, politicii pe care o desfășoară de peste două de­cenii ca partid de guvernămînt, ca centru vital al societății noas­tre socialiste, așa cum a fost ca­racterizat printr-o expresie con­cludentă, plină de semnificații, in Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In programul elaborat de Con­gresul al X-lea se arată că țelul fundamental al întregii activități a partidului, a poporului este ex­tinderea și modernizarea bazei tehnico-materiale, perfecționarea relațiilor socialiste, făurirea socie­tății socialiste multilateral dez­voltate. Ca împuternicit al poporului, ca parte componentă a sa, ca forță politică ce cuprinde partea cea mai înaintată a națiunii, par­tidul se afirmă tot mai mult ca un organism politic care dă o re­zolvare practică problemelor construcției socialiste. Ne aflăm astfel în fața unei situații noi in ce privește raportul dintre partid și popor, într-o etapă cînd parti­ciparea maselor la elaborarea și înfăptuirea politicii crește în in­ Sector univ. P.A. BERARU tensitate, se afirmă pe planuri superioare in forme instituționa­­lizate, concomitent cu întărirea rolului conducător al partidului. Caracteristic pentru procesul dez­voltării democrației în țara noas­tră în ultimii ani este faptul că poporul își spune cuvintul asupra tuturor problemelor fundamen­­N I LUMINA IDEILOR CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI tare ale politicii partidului și sta­tului nu numai pe cale repre­zentativă, ci și în mod direct, ne­mijlocit, participind astfel la ela­borarea politicii. Iar atunci cînd cei chemați să aplice politica sunt coautori ai acesteia există garan­ția deplină a realizării ei. Pe măsura perfecționării rela­țiilor de producție socialiste, a întăririi unității și coeziunii so­cialiste a poporului, puterea crea­toare, inițiativa oamenilor mun­cii se dovedesc a fi un factor im­portant al valorificării avantaje­lor noii orinduiri. Prezența dina­mică a maselor în arena politică, pe toate treptele conducerii și or­ganizării sociale, constituie o do­vadă a trăiniciei orînduirii so­cialiste in care poporul este, in­tr-adevăr, făuritorul istoriei sale. Dialogul deschis dintre partid și mase, situația acestora de a fi totdeauna în cunoștință de cauză cu privire la problemele majore ale politicii interne și externe, ex­plicarea limpede, curajoasă și fără reticență a fiecărei acțiuni, a greutăților, a neajunsurilor și, totodată, asigurarea cunoașterii operative și exacte de către par­tid a realității, a multiplelor ei fațete,­alcătuiesc astăzi ambianța în care se desfășoară viața so­­cial-politică a țării. Dezvoltarea orînduirii socialis­te spre­ trepte mai înalte, desă­vârșirea sa pe plan economic, so­cial, cultural — ceea ce înseam­nă transformări de o amploare și profunzime fără precedent — sunt însoțite in mod obiectiv de punerea viguroasă în mișcare a tuturor resorturilor democratis­­­mului socialist. Or, aceasta în­seamnă, in ultimă instanță, per­fecționarea multilaterală a rela­țiilor sociale, a raporturilor din­tre oameni aparținînd tuturor claselor și păturilor ce compun națiunea socialistă, a raporturilor dintre individ și colectivitate, făurirea acelui cadru instituțional optim care să permită exercita­rea drepturilor fundamentale ale omului, concomitent cu controlul societății asupra îndeplinirii în­datoririlor sociale. După cum se știe, în spiritul Constituției, le­gislația țării a cunoscut îmbună­tățiri și perfecționări, au fost a­­plicate cu hotărîre măsuri pen­­ Continuare în pag. a IlI-a) in curind, cartierul Tomis Nord va primi noi locatari Pină la sfirșitul trimestru­lui în curs, cartierul de locu­ințe Tomis Nord va primi noi locatari. Mai multe blocuri, însumind 433 apartamente, se găsesc cu lucrările într-un stadiu avansat. La blocul 1 C (330 apartamente — confort gradul I), 3 din cele 4 scări sunt gata, așteptîndu-și loca­tarii. De asemenea, la blocul 5 B, cu o capacitate de 230 a­­partaments (confort gradul III), au început lucrările de finisaj. Inovații o mare eficiență economică Noul procedeu de fasonare a tablei, îndepărtarea depu­nerilor de săruri din calda­­rine și schimbătoare de căl­dură pe cale chimică, noua soluție de executare a pardo­selii din hala secției mecani­ce, amararea docului plutitor de 8.000 tdw etc. — iată nu­mai citeva din cele mai efi­ciente inovații ale colectivu­lui de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Șantierul na­val Constanța. Aplicate în producție, aceste inovații au adus pînă în prezent econo­mii in valoare de 723.695 lei. ÎNSEMNĂRI • Moș Irimia Ne­­delcu temerarul • Mica croni­că diurnă • înduri pestpite I.P.A.T. pag. a H-a • Reușite pros­pectări în lumea noută­ților OAMENI, DESTINE, PASIUNI • Aplauze pentru virtuozitate pag. a III-a Dezbaterea cifrelor de plan La D.N.M. „Navrom“ — secția de mecanizate Scopul a fost atins numai parțial Mărturisim că — citind înainte de începerea ședinței, darea de seamă pregătită de conducerea secției mecanizate de la D.N.M. „Navrom“ pentru consfătuirea care trebuia să aibă loc ieri du­­pă-amiază în scopul analizei re­zultatelor obținute în 8 luni din acest an precum și stabilirii mă­surilor pentru îndeplinirea sarci­nilor de producție din 1969 și a celor prevăzute pentru anul vii­tor — eram convinși că vom avea prilejul să asistăm la o dezbatere interesantă, să consemnăm aspec­te deosebit de însemnate pentru buna desfășurare a activității în­tregii întreprinderi , fiindcă, așa cum sublinia și tovarășul Virgil Cătuneanu, director adjunct la D.N.M., secția ocupă un loc im­portant în complexul angrenaj al portului, iar rezultatele bune pe care ea le-a obținut au deter­minat, in perioada ce s-a scurs din acest an, în mare măsură bi­lanțul pozitiv al întregii între­prinderi. Și, totuși, trebuie să spunem că dezbaterea la care am asistat nu și-a atins decit în parte scopul. Cauzele ? Le vom vedea mai jos. Până atunci, referindu-ne la re­zultatele obținute, e de remarcat faptul că secția și-a depășit sim­țitor planul de producție, în ceea ce privește tonajul mărfurilor transportate ca și productivitatea muncii pe tonă-oră, că, de aseme­nea, s-au obținut aproape 3,5 mi­lioane lei economii, precum și un beneficiu neplanificat de 210.000 lei. Acestea sunt, desigur, rezulta­tul unor eficiente măsuri tehnice- Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a) VIZITĂ ÎI Iii NOASTRĂ i PREȘEDINTELUI MAL­AL­EM AUSTRIA, FRANZ JONAS La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceau­șescu, joi dimineața a sosit în Ca­pitală președintele federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas, ca­re va face o vizită oficială în ța­ra noastră. In întimpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Ver­­deț, prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Manea Mă­­nescu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, pri­marul general al Capitalei, Mi­­hai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofi­țeri superiori, precum și nume­roși ziariști români și corespondenți și trimiși austrieci, speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplo­matice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Bănea­sa erau arborate drapele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontis­piciul clădirii centrale a aeropor­tului se aflau portretele președin­telui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui fede­ral, Franz Jonas, precum și ură­rile : „Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Republi­cii Austria, Franz Jonas“, „Tră­iască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, escor­tat de la intrarea in spațiul ae­rian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre arma­te, aterizează pe aeroportul Bă­neasa. La coborîrea din avion, preșe­dintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul fe­deral al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Laus Winterstein, ambasador extraor­dinar și plenipotențiar, șeful pro­tocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordi­(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă a­­dresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și pri­etenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă intîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și pro­gres, față de care poporul român nutrește sen­timente de stimă și prietenie. (Aplauze) Intre România și Austria — țări legate prin apropierea lor geografică, cit și prin înseși des­tinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, pri­etenești, stimulate continuu de năzuința comu­nă de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legătu­rile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Euro­pa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sa­le de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem­ încredințați că vizita dumneavoas­tră va contribui la adincirea prieteniei dintre ce­le două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încor­dare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamental­ă pentru toate statele de a contribui la îmbună­tățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — în­temeiate pe respectarea independenței și suve­ranității naționale, pe deplina egalitate în drep­turi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptu­lui fiecărui popor de a hotărî singur asupra des­tinelor sale. Avem convingerea că, in cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la pro­blemele care constituie astăzi preocupări ma­jore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cu­ mai bine în ța­ra noastră, dați-mi voie, stimate domnule pre­ședinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționa­lul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Apla­uze îndelungate) ÎNSEMNĂRI Regăsești intr-un ungher al memoriei formulările bătrînilor privitoare la pămîntul cuprins între Dunăre și Marea Neagră, formulări repetate cu ani în urmă de unii sceptici care se străduiau să evite repartizarea la un loc de muncă in această parte a țării. Se invocau sără­cia pămintului, clima aspră, o anume rămînere în urmă a cul­turii și civilizației... Dublă e­­roare , ei nu cunoșteau nici tre­cutul, nici perspectivele pe ca­re le oferea socialismul. Dova­da? Să luăm exemplul comunei Ovidiu. Astăzi, un ochi cît de cu­ DINAMICĂ A SATULUI CONTEMPORAN receptiv va înregistra revela­tor că majoritatea covârșitoare a locuitorilor acestei așezări și-au înălțat în anii noștri case impunătoare, în care se revar­să lumina electrică și a vieții îmbelșugate. Am încercat, în­tr-o zi, să număr casele noi, dar am capitulat, jenat într-un fel de propriu-mi gînd, fiindcă era atît de ușor să le număr pe degete pe cele vechi... Radioul, televizorul, mobila, frigiderul ș.a., intr-un cuvînt, interiorul locuințelor, ilustrează cu irezis­tibilă forță de convingere bu­năstarea oamenilor. Această o­­fensivă a intrării în civilizație atestă nu numai umanismul înalt al politicii partidului, ci și munca încordată, chibzuită, fecundă, prosperă, a unor gos­podari harnici. Cooperatorii au recoltat, de curind, in condiții optime, la timp, griul de pe în­tinsul a 430 ha și vorbesc cu îndreptățit optimism despre depășirea cifrei de 3.900 kg po­rumb, planificate pentru fieca­re din cele 290 ha. Hărnicia oamenilor — conjugată cu so­luțiile recomandate de specia­liștii din agricultură ce lucrea­ză aici — a înfruntat, în anu­mite etape ale acestui an, opo­ziția condițiilor climatice față de culturile de floarea-soarelui, porumb­eiloz, legume... Ingine­rul agronom al cooperativei vorbește cu o hotărîre cuceri­toare despre extinderea rețelei de irigații pe întreaga supra­față cultivabilă, in fond, afir­­mîr­d cu distinsă discreție că roadele cimpului nu trebuie să fie rezultatul bunăvoinței na­turii... Extinderea și perfecționarea mecanizării șterg treptat și perseverent diferențierea între muncitorul cooperatist agricol și cel din industrie, proces în con­tinuu progres. Urbanizarea îm­bracă o pluralitate de forme... In cele două școli generale, una fiind aproape fără virstă, după cum o recomandă arhitectonica ei modernă, învață peste 1.500 de copii, procesul instructiv­­educativ desfășurându-se la un nivel confirmat, între altele, de grăitorul fapt că la olimpiada de matematică, Țăranu Anghel din clasa a VIII-a a primit pre­miul I la faza județeană. La rindul lui, înzestrat cu cinematograf, căminul cultural găzduiește simpozioane cu te­me diferite, șezători literare, activități artistice. Aici, in sala aceasta, a cîștigat simpatia concetățenilor o micuță cîntă­ Florin PIETREANU profesor (Continuare în pag. a III-a) Cuvintarea președintelui FRANZ IONAS Domnule președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cit și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoa­rece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deo­sebirile dintre sistemele lor sociale și econo­mice. Ne preocupăm în mod deosebit de adincirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în ace­lași timp, o mare importanță dezvoltării relați­ilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită strădu­ințelor noastre reciproce, relațiile dintre Repu­blica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător: întâlnirile personale dintre oame­nii de stat din țările noastre au­ contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce extinderea în continuare a relațiilor de priete­na­nie statornicite între țările noastre. Suntem­ încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem con­tribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac Dumnea­voastră și poporului român. (Aplauze îndelun­gate) IN PAGINA A IV-A ALTE RELATĂRI DE LA VIZITA DE IERI A PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS IN CAPITALĂ. .Dobroqea nouă" ANCHETA ECONOMICA Răspunderea I.M.A. pentru producția cooperativei agricole Asemenea întregului popor an­gajat în munca plină de avînt pentru realizarea marilor obiec­tive ale desăvârșirii construcției socialismului, și colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea pentru me­canizarea agriculturii Castelu, a primit cu deosebit interes, cu vie satisfacție și cu profundă însufle­țire. Hotărîrile Congresului al X- lea al Partidului Comunist Ro­mân privind planul cincinal pe anii 1971—1975 și liniile direc­toare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976—1980. Sarcinile reieșite din lucrările Congresului al X-lea accentuează marele potențial de progres al agriculturii socialiste, necesita­tea creșterii contribuției sale ab­solute la formarea venitului na­țional. Prin măsurile stabilite se urmărește ca agricultura să fie în cet mai mică dependență de factorii pedoclimatici, crescând influența directă a științei și teh­nicii critalizată in irigații, meca­nizare, îngrășăminte și organiza­re a muncii și a producției. Referindu-se la dezvoltarea pe mai departe a agriculturii coope­ratiste, documentele de partid precizează că o sarcină impor­tantă o au întreprinderile pentru mecanizare, care constituie facto­rul important in dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agri­cole de producție. Cunoscind că eficiența economică a întreprin­derilor pentru mecanizarea agri­culturii trebuie să se manifeste și in aportul pe care il aduc aces­tea la intensificarea producției a­­gricole și, în consecință, la dez­voltarea complexă și echilibrată a cooperativelor agricole de pro­ducție deservite, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinderea pentru me­canizarea agriculturii Castelu și-a organizat activitatea de pro­ducție avînd în permanență în a­­tenție această problemă. Purtăm discuții cu inginerul Traian MO­­RARU, directorul întreprinderii, cu Gh. DRÄGUTOIU, contabilul șef, cu diferiți șefi de secție și mecanizatori, care lucrează pe o­­goarele cooperativelor agricole. „Acordarea unui sprijin perma­nent în dezvoltarea și consolida­rea cooperativelor­ agricole — ne-a declarat inginerul Moraru — a fost posibilă ca urmare a a­­jutorului acordat de partid și de St. MIMAI (Continuare in pag. a III-a)

Next