Dobrogea Nouă, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6573-6599)

1969-10-10 / nr. 6581

Pag. a 2-a ÎNDEPLINIREA contractului (Urmare din pag. 1) ACUM STĂM CU OCHII PE DRUM. CE VA FI PESTE CÎTEVA ZILE? La baza de recepție din Negru Vodă am întîlnit forfota unui ve­ritabil „virf de campanie". „Intr­­adevăr — ne spune șeful bazei, tovarășul Ion POPESCU, de cîte­­va zile s-a mai intensificat rit­mul, dar tot n-am ajuns la nive­lul posibilităților. Am pregătit două benzi transportoare, două uscătoare pentru a putea primi atît știuleți cit și boabe. Dar, co­operativele agricole Tătaru, Vîl­­cele, Vîrtop și Coroana n-au în­ceput nici pînă acum să livreze din porumbul contractat, deși suntem­ informați că au mari cantități de porumb recoltat“. La baza de recepție Constanța- Obor, tovarășul Osman AZIL, ne spune: „Acum stăm cu ochii pe drum, așteptînd mașinile“. „Pînă azi (9 octombrie — n.n.), în de­pozitele noastre, din cele peste 3.000 tone de porumb, obligații contractuale ale cooperativelor agricole Potîrnichea, Corbu de Jos, Marchi­ța, Costinești, Viile Noi, Cividiu, Năvodari și altele din raza municipiului Constanta, nu s-a adus decit... 150 tone. S-ar crede că nici n-a început recolta­tul. Ne gîndim la zilele viitoare, cind se vor îngrămădi zeci de mijloace de transport. Numai de-ar tine timpul bun...“. „N-avem mijloace de transport, n-avem forță de muncă pentru bătutul porumbului­ —* se justi­fică cei mai mulți președinți de cooperative agricole. Nu este a­­devărat! La Petroșani și Șipote — și nu numai acolo — camioa­nele stau zile in șir In garaje sau sunt folosite in cu totul alte „ac­tivități“. Repetăm, ceea ce lipseș­te este organizarea, numai orga­nizarea. Cum poate fi interpre­tat de pildă faptul că la coopera­tivele agricole din Crucea, Mihail Kogălniceanu și altele, unde re­coltatul florii-soarelui s-a înche­iat de aproape două săptămâni, încă nici acum nu s-a terminat livrarea produselor la bazele de recepție, dacă nu ca o gravă lip­să de răspundere in organiza­rea transporturilor ? CIFRA DIN CONTRACT NU SE POTRIVEȘTE DELOC CU CEA DE PE PIAȚĂ Poposim la grădina de legume a cooperativei agricole de pro­ducție Pecineaga. Sînt recoltate ultimele produse. La var­a de toamnă producția a depășit 30.000 kg la hectar. Am întîlnit aici un tehnician de nădejde — Gheorghe TOADER, cîțiva pri­cepuți șefi de echipe — Anton PANU, Nicolae ISTRATE, Gheor­ghe VASIOIU. „Suntem­ mulțu­miți de modul cum s-au achitat cooperatorii din Pecineaga de li­vrarea calitativă și cantitativă a produselor“ — ne spune Con­stantin GANEA, tehnician recep­­ționer al centrului I.S.F. Eforie. Aflăm că cooperativa și-a depă­șit contractul la tomate cu a­­­proape 200 tone. Același lucru la majoritatea produselor, astfel că venitul planificat din legumi­­cultură (1,7 milioane lei), va fi realizat și chiar depășit. Bine ! Cu totul asta este situația la cooperativa agricolă de producție din Tuzla. Aici, din cele 100 ha insămințate cu legume, 60 ha au fost ocupate cu tomate. S-au con­tractat 120 tone cu I.L.F. și 350 tone cu fabrica „Munca". Con­tractul a rămas, insă o formali­tate, un petec de hirtie. Astfel, pînă in prezent, la prima între­prindere s-au livrat doar 250 to­ne de roșii, adică cu puțin peste jumătate din cit se prevăzuse. Nici contractul cu cealaltă între­prindere n-a fost respectat. Există aici, in această nepotrivire de ci­fre, cea din contract cu cea care arată livrările, un adevărat lanț al slăbiciunilor, al neglijențelor și al justificărilor. Rezultatul a­­cestui mod formal de a privi contractul, care in ultimă instan­ță este un act juridic, este urmă­torul : in timp ce consumatorii n-au găsit pe piață aproape 200 tone de roșii, cooperatorilor din Tuzla le lipsesc din pungă, res­pectiv din venitul planificat la începutul anului, aproape 700.000 lei. Situația este aproape asemă­nătoare la cooperativa agricolă de producție din Moșneni. Acest lucru este cu atit mai grav dacă ținem seama de faptul că, atît Tuzla cit și Moșneni sunt coope­rative cu un sector legumicol dezvoltat, cu posibilități, cu tra­diție in această cultură deosebit de rentabilă. Din păcate, sectorul de legume, și implicit contractul încheiat cu statul, au fost trata­te in ambele cooperative agrico­le cu aceeași nepermisă ușurin­ță. Uniunea județeană a cooperati­velor agricole, Direcția agricolă județeană, specialiștii care mun­cesc in cadrul unităților au dato­ria ca, în această perioadă, pa­ralel cu măsurile pentru urgen­tarea lucrărilor agricole de se­zon, să stabilească concret ce și cum trebuie procedat pentru în­deplinirea contractelor­ de către fiecare cooperativă agricolă, la toate produsele, în termenele stabilite. Raidul-anchetă între­prins a arătat că în special floarea-soarelui și la porumb ci­la­brele înscrise în contract pot fi foarte mult depășite. Acest lu­cru este în interesul statului, al fiecărei unității, al tuturor coope­ratorilor. Organele și organizațiile de partid au importanta datorie de a explica consiliilor de conduce­re, fiecărui cooperator în parte că ridicarea nivelului de trai material și spiritual al țărănimii noastre depinde într-o măsură hotărîtoare de armonizarea inte­reselor acesteia cu interesele în­tregii populații a țării noastre, în ansamblul efortului general al partidului și statului pe linia creșterii bunăstării întregului po­por. Neglijențe de... toamna In curtea cooperativei agricole din Nicolae Bălcescu de unde am realizat această fotografie, sunt aruncate la voia in­­timplării, sub cerul liber, mari cantități de îngrășăminte chi­mice. Ce părere au președintele Nicolae Nica și cei cinci ingineri ce îndrumă, din punct de vedere agrotehnic, această cooperativă ? Locul fiecărei grămezi de porumb este marcat de mii și mii de boabe, un kg, două la fiecare grămadă. Fotografia este din lanul cooperatorilor din Moșneni, dar putea fi și din multe alte locuri. In grădina legumicolă a cooperativei agricole Mihail Kogălniceanu se risipesc mari cantități de roșii nerecoltate, in timp ce cooperatorii se îndeletnicesc cu alte munci per­sonale, adunând tulpine de floarea-soarelui pe care le trans­portă acasă sau stind la taifas în comună. "** à JL1 V L DOBROGEA NOUA nr. 6581 Ingineri piscicoli, pescuind posturi călduțe (Urmare din pag. I) simplu tehnician, șef de sector, la Mangalia. Dar, au precizat to­varășii, „știți, noi l-am... moște­nit , dar nu mai lucrează la noi“. Credeți oare că și-a descoperit adevărata vocație ? Nicidecum. Inginerul piscicol Artamon lu­crează acum ca simplu funcțio­nar la I.E.B.C. Mangalia. La rân­­dul lui, Grigore Bodnarenco, și el inginer piscicol, se ocupă de pro­tecția nimicii la Trustul construc­ții locale. Și-a însușit o a doua calificare, absolvind, în acest sens, cursuri post-universitare ? întrebarea are un alt răspuns, unul pe care cei de la Inspecto­ratul județean l-ar formula, a­­proximativ, in acești termeni: „A lucrat și la noi și... Dar, în 10 ani, a trecut prin 20 de întreprin­deri. A fost și la Fabrica de am­balaje metalice“. Un specialist în probleme de pescuit lucrează, chiar și pentru o vreme, într-o unitate metalurgi­că. Un altul, să amintim cazul lui Gh. Gazibar, șeful serviciu­lui prestări de servicii la în­treprinderea de apă-canal din Constanța. Alții fabrică suc sau conserve, fac covoare, se ocupă de controlul tehnic de calitate sau au devenit ad-hoc economiști, ocupînd posturi de șefi ai servi­ciilor de investiții, de organizare a muncii, de producție etc., de ramuri atît de diferite profesiei lor. Lista este, desigur, incomple­tă. Dar, semnatarul acestor fon­­duri nu și-a propus să în­tocmească o situație exactă a acestor „curiozități profesio­nale“ și nici să stabilească gradul de competență a u­­nui piscicultor in probleme, am zice, străine profesiei pentru care S-au pregătit in anii de facultate. Această treabă intră in preocu­parea altor foruri competente, a întreprinderilor cu asemenea scheme „umanitare“ și a însăși specialiștilor ajunși, să admitem, intimplător intr-o cu totul altă profesie. Dar au ajuns ei totdea­una intimplător, regretă ei acum înstrăinarea pasageră de sectorul care le-ar fi oferit satisfacții au­tentice ? Am abordat această întrebare într-o lungă discuție avută I.P.A.T. Constanța cu trei ingi­la­tere piscicole (inginerul-șef, Ar­­cadie Grosu, specializat și el in amenajări piscicole, nu se află în întreprindere). — Am lucrat doi ani la între­prinderea piscicolă Jurilovca — ne spune ing. Cecilia Tătaru. — Și n-a mai fost nevoie acolo de ingineri ? — Nu știu... — N-ați avut apoi nici o re­­mușcare, nu vă simțeați stinghe­ră cind lucrați la Uniunea jude­țeană a cooperativelor meșteșu­gărești sau aici, la I.P.A.T., unde vă ocupați, pe linia C.T.C., deopo­trivă de suc, gheață, covoare, confecții textile, mase plastice, corpuri de iluminat etc., unde in treacăt fie spus vă ocupați de calitatea acestora. Ne răspunde ing. Sextilia Mii­thales, șefa ser­viciului de organizarea muncii. — De ingineri piscicoli poate că este nevoie in sector... Eu am fost repartizată la Sulina. Nu era un loc potrivit pentru o femeie. Dar n-ați știut, încă din facul­tate, că pescuitul nu se face in marile centre urbane? Nu bă­nuiați măcar că societatea, care a investit în fiecare specialist în­crederea ei, îi va cere să onoreze, prin muncă, sumele cheltuite? Poate că locul acela trebuia ocu­pat de unul care, devenind ingi­ner, și-ar fi dorit să lucreze in piscicultură. S-au creat și se vor crea unități noi pentru creșterea dirijată a peștelui. Statul a alo­(Urmare din pag. 1) cu cooperativele agricole, așa in­cit, la sfirșitul anului, să poată beneficia atît acestea cit și noi de produsele obținute peste plan Consider că noile măsuri ne obli­gă și este de datoria noastră să depunem in aceste zile eforturi suplimentare pentru urgentarea lucrărilor agricole actuale in sco­­pul terminării lor intr-un timp cit mai scurt“. Ne aflăm la cooperativa agrico­lă de producție din Falazu Mare, o unitate puternică, principal furnizor al orașului cu produse agroalimentare. Transcriem cu­vintele inginerului agronom MI­­HAI ROTH : „Hotărîrile privind generalizarea experimentării nou­lui sistem de salarizare și majo­rarea salariilor în agricultură, a­­rată incă o dată grija permanen­tă și aprecierea concretă a efor­turilor și contribuției inginerilor din cooperativele agricole la dez­voltarea acestui sector al econo­mat și va aloca sume mari din bugetul său pentru dezvoltarea acestui sector rămas în urmă. A­­ceste investiții cer specialiști. Și avem acești specialiști. Lor le a­­dresăm acest semnal capabil să trezească nu numai regretul dar și hotărârea de a răspunde pre­zent la îndemnul propriei lor conștiințe. Notăm aici, în înche­iere, mărturisirea sinceră a altui inginer, G. Părășescu: „Perso­nal m-am gindit de multe ori la profesia mea inițială. Este o profesie frumoasă pe care tot noi, cel puțin până acum, am de­­valorizat-o". Aveți dreptate tovarăși ingi­neri. Este o profesie frumoasă. Dar numai regretul nu-i sufi­cient. Gândiți-vă că rațiunea e­­xistenței noastre înseamnă sluji­rea intereselor generale, dorința de a pune umărul la realizarea marilor obiective ale construcției socialiste. Satisfacția, marea sa­tisfacție profesională, nu ne-o poate da decit recunoașterea so­cietății că ne facem datoria acolo unde este maximă nevoie de noi, miei naționale. Corelarea salari­zării specialiștilor din C.A.P. cu a celor din întreprinderile agri­cole de stat, o consider o măsură echitabilă, iar acordarea salariu­lui in funcție de realizarea sarci­nilor de producție va constitui un și mai puternic imbold pentru creșterea contribuției noastre la realizarea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. a­­griculturii cooperatiste. Apariția hotărârilor în aceste zile ne de­termină să ne înzecim eforturile pentru strîngerea în cel mai scurt timp, fără pierderi, a recoltelor acestui an, pentru asigurarea u­­nor producții bogate în anul vii­tor. Noi mai avem de recoltat doar 60 ha de porumb și vom de­păși producția planificată. In ur­mătoarele 3—4 zile vom încheia și lucrările de însămințat, răs­punzând astfel, atît noi, specia­liștii din C.A.P. și mecanizatorii de la I.M.A., alături de marea masă a țărănimii cooperatiste, grijii pe care partidul și statul ne-o poartă în permanență“. NE VOM ÎNZECI EFORTURILE PENTRU STRINGEREA RECOLTEI VINERI Agendă RADIO VINERI. 10 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mic maga­zin muzical. 14,10 Roza vuiturilor. 14,35 Din cintecele străzii. 14,50 Mu­zică populară. 15,20 Radio-publici­­tate. 10,00 Radiojurnal. 16,20 Forma­ția Florea Mih­ai. 10,30 Tribuna ra­dio. 16,45 Mari orchestre de estradă. 17,05 Pentru patrie. 17,35 Doine și jocuri populare. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 O melodie pe adre­sa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săp­­tămîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Mai a­veți o întrebare ? 21,45 Revista șla­gărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Ro­manțe. 22,45 Melodii aproape uitate. 23,10 Muzică ușoară. 23,45 Moment poetic. 23,50 Cîteva minute cu Rex Gildo. 0,03—3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13,30 Cartea științifică. 13,40 Muzi­că populară. 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Muzicieni români de azi des­pre muzicieni români de ieri. 15,00 Moment științific. 15,30 Muzică ușoa­ră. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Tineri interpreți. 16,50 Pe teme medicale. 17,00 Muzică ușoară. 17,40 Radio pu­blicitate. 18,00 Varietăți muzicale. 18,30 Curs de limba spaniolă. 18,50 Varietăți muzicale. 19,40 Cîntă Gigi Marga. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Seară de operă. 22,20 Teatru serial. SIMBATA: 11 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 5,05—6,00 Program muzical de di­mineață. 6,05—9,30 Muzică și actua­lități. 9,30 Miorița. 10,05 Pe aripile cintecului. 10,30. Emisiune de la Moscova. 11,34 Cîntece și jocuri populare. 11,50 Cotele apelor Dună­rii. 12,00 Melodii. 12,15 Recital de o­­pera Maria Sindilaru. 12,30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. PROGRAMUL II­ 0,00 Din programul zilei. 6,03 Bu­letin de știri. 6,10 Varietăți matina­le. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale. 8,10 Tot Înainte. 10,10 Ra­dio publicitate. 10,30 Cavalcada rit­murilor. 11,30 Bibliotecă de poezie românească. 11,50 Cântece. 12,03 A­­vanpremieră cotidiană. 12,15 Calei­doscop muzical. TELEVIZIUNE 10,00: Ce-ați dori să reved­eți i Tele-enciclopedia ; 11,00: închiderea emisiunii de dimineață ; 18,00: Bu­letin de știri ; 18,05: Studioul școla­rilor. Inscripții bihorene — repor­taj filmat de Victoria Ionescu; 18,30: Muzică populară ; 18,45: Criterii. Arte frumoase. — Rembrandt ; 19,00: Tele­universitatea. Ciclul „In lumea atomului“; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00: Actualitatea economică — ediție specială ; 20,20 : Filmul ar­tistic „Nu se știe niciodată“ — co­producție franco-italiană ; 21,55: Re­flector ; 22,15 : Mult c dulce și fru­moasă — emisiune de limbă româ­nă ; 22,30 : Varietăți pe peliculă ; 22,55 : Telejurnalul de noapte ; 23,10: închiderea emisiunii. MUZEE j Muzeul Marinei, constanța, str. Iralan nr. 53, deschis Intre o­­rele 11-18. • Muzeul arheologic, Constanța, str. Muzeelor nr. 23.­­ Edificiul cu mozaic roman, Constanța, Piața Independenței. • Muzeul „Ion Jalea“ — Con­stanța, str. Muzeelor nr. 26. j Acvariul „Fiof. I. Borcea“, Constanța bulevardul 16 Februa­rie nr. 1 (lingă Cazino). j Planetariul, Constanța, piața Soveja. j Muzeul arheologic, Mangalia. In parcul orașului Mangalia VREMEA Vremea se menține frumoasă, cu cerul mai mult senin noaptea. Vân­­tul va sufla potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura aerului. In ușoară creștere. Minimele vor fi cu­prinse intre 5 și 10 grade, iar ma­ximele între 17 și 21 grade. 1? ?Tm fu* p •V • * . fi: pestrițe Buletinul dumnea­voastră... Nu discutăm aici despre acei oameni care folosesc buletinul de identitate drept gaj pentru acoperi­rea anumitor datorii deși, sunt și din aceștia, ci des­pre alții care uită că la a­­numite date acest act de le­gitimare trebuie preschim­bat. In luna septembrie a.c„ de pildă, 220 cetățeni ai Constanței au uitat de a­­ceastă importantă obligație cetățenească. Fiind vorba și de o încălcare a dispozi­țiilor legale, firește că au trebuit să suporte cuvenita amendă contravențională. Unde-i lege nu-i tocmeală . Prinde orbul... Om trecut de 60 de ani, Gheorghe Aruștei, din Con­stanța, era cazul să știe că nu te poți încredința cu trup și suflet primului in­divid care îți iese în cale. N-a știut sau a neglijat. Fiind la bufetul „Niculițel“ a intrat în vorbă cu 3 indi­vizi pe care nu-i mai vă­zuse pînă atunci, și nici una nici două, au început tratative pentru închirierea unei camere. In final, s-a ales insă cu o bătaie zdra­vănă, cu dispariția ceasului de la mină și a banilor — 350 lei — din buzunar. A­­cum, vorba ceea, prinde orbul, scoate-i ochii! Publicitate ... In foarte multe stații de autobuz și troleibuz privi­rea îți este atrasă de a­­nunțurile publicitare afișa­te pe garduri, pe stîlpi etc. Cineva vinde convenabil un cărucior de copil, o ma­șină de cusut, un acordeon sau altceva. Unele familii, anunță că vor să facă schimb de locuință, că vor să închirieze o cameră mo­bilată sau că vor să ia elevi in gazdă. Cind vor fi anun­țați oare respectivii prin niște... chitanțe de amenzi contravenționale, că acest gen de afișaj pătează obra­zul orașului ? Se aude ? In toamna anului trecut I.R.E. Constanța a schim­bat în Orașul Nou — Med­gidia rețeaua de curent e­­lectric de pe stîlpi de lemn pe stîlpi de beton. Pînă aici toate bune. Numai că 13 stîlpi din beton nou­­nouțî, stau și acum arun­cați intr-iun loc viran în a­­propiere de blocul nr. 29. Drept pentru care schim­băm și noi firul la I.R.E.C. Poate e cineva pe recepție și vede paguba. Se aude? LA ȘCOALA DE UCENICI A TIMPLARi I.P.L. CONSTANTA I.P.L. CONSTANȚA, stt. A­­lexandru Lăpușneanu nr. 2, primește înscrieri pentru con­cursul de admitere, ucenici a­­vînd virsta între 15 și 18 ani, pentru calificare in meseria de timplari cu durata de 2 ani. La înscriere, candidații tre­buie să prezinte următoarele acte: — certificat de naștere in original și copie ; — certificat de absolvire a 8 clase ; — certificat medical de sănătate eliberat de cir­cumscripția medicală de domiciliu. înscrierea se poate face pâ­­nă la 29 octombrie 1969. minmimit! ÎNTREPRINDEREA de difuzare a materialelor SPORTIVE COLECTEAZĂ ANVELOPE UZATE DE AUTO­TURISME — bune pentru reșapat, cu condiția ca carcasa anvelopei să nu prezinte perforări, tăieturi sau alte defec­țiuni în zona pliurilor. Se colectează în prezent următoarele dimensiuni: — 590—13 cu 4 pliuri 58,00 lei/buc. — 600—13 cu 4 „ 60,00 — 560—15 cu 4 „ 56­­ 0 „ — 560—15 cu 6 „ 01,00 " — 670—15 cu 4 „ 95,00 — 670—15 cu 6 „ 100,00 — 600—16 c­ 4 „ 76,00 — 600—16 cu 6 „ 86,00 " — 650—16 cu 6 „ 100,00 Centrele de colectare a anvelopelor sínt: BUCUREȘTI: str. Lt. col. Constantin Marinescu nr. 6, te­lefon 31.36.80 ; BRAȘOV : Piața 23 August nr. 6, telefon 1.46.30; CLUJ: str. Mangalia nr. 8—10, telefon 1.48.35 ; IAȘI: str. Republicii nr. 3?, telefon 1.24.60; TIMIȘOARA : str. Miresei nr. 1, telefon 2.31.43. Anvelopele reșapate se vor vinde prin magazinele de spe­cialitate — la preturi avantajoase, cu 50 la sută din pre­țul cu amănuntul stabilit pentru respectiva anvelopă în stare nouă. Informații suplimentare puteți obține la adresele indicate mai sus. ft

Next