Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)
1969-11-21 / nr. 6617
t- PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA! Anul XXII, nr. 6617 Vineri, 21 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani La întreprinderea de prefabricate și materiale de construcții (I.P.M.C.) Constanța, muncitorii, inginerii și tehnicienii au reușit să obțină pe 10 luni importante realizări in activitatea economică, la principalii indicatori. Depășirile obținute la producția globală și marfă s-au concretizat valoric intr-un volum de 4.193.000 lei și respectiv 3.778.000 lei. Atenția acordată desfășurării unei activități economice eficiente s-a soldat în final cu obținerea unui volum de economii la prețul de cost în valoare de 4.980.000 lei. Mai sunt 40 DE ZILE PINAU SFIRȘINUL ANULUI Calculele arată: DEPĂȘIRI CUM STAȚI CU ÎNDEPLINIREA PLANULUI Șl A ANGAJAMENTELOR? Economii și beneficii peste plan Colectivul întreprinderii metalurgice de industrie locală „Energia“ Constanța, raportează îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan la principalii indicatori economici pe perioada care s-a scurs de la începutul anului. Astfel, ca urmare a organizării superioare a producției și a muncii, a măsurilor tehnico-economice aplicate în procesul de producție, întreprinderea a reușit să obțină peste plan economii în valode de 1.331.000 lei și un beneficiu peste cel planificat de 933.000 lei față de numai 500.000 lei ce prevedea angajamentul anual pe care colectivul întreprinderii și l-a luat în întrecerea socialistă. Angajament mobilizator De la tovarășă ing. Elena Nedelcu, directorul întreprinderii „INDUSTRIA LAPTELUI", din cadrul COMBINATULUI INDUSTRIEI ALIMENTARE, aflăm că trei formații speciale de muncitori lucrează intens în aceste zile, la pregătirea și expedierea in cele mai bune condiții a unei cantități de 120 tone de produse destinate exportului. Este vorba de 40 tone de unt topit și 20 tone telemea specială pentru Liban și încă 60 tone brinzeluri pentru Australia. „Ne-am angajat să livrăm toată cantitatea de 120 tone pînă la sfîrșitul acestei luni și vom reuși în mod sigur“ — ne preciza ing. Nedelcu. Aceasta înseamnă că zilnic vor trebui să fie ambalate și livrate câte 13 tone de produse. Un angajament mobilizator, pentru realizarea căruia colectivul depune eforturi lăudabile. Două tinere generații,- Fabrica de celuloză (fi himtié Pala« )• Cristitnm. 1 milion lei producție suplimentară De la începutul anului și pină, acum, la FABRICA PE AMBALAJE METALICE CONSTANȚA s-au realizat peste prevederile planului o producție globală de un milion lei și beneficii în valoare de 700.000 lei. „Din calculele noastre — ne-a precizat ing. Mircea BOVEANU, directorul fabricii — rezultă că vom da pină la sfîrșitul anului o producție suplimentară de peste un milion și jumătate de lei 1. La obținerea acestei producții suplimentare va contribui, după părerea noastră, și noua secție de confecționat bidoane din tablă zincată care va intra luna viitoare în funcțiune, mărind capacitatea de producție a întreprinderii. Raid-anchetă în zona industrială Palas ORA MATINALĂ A PRODUCȚIEI Statisticienii au bunul obicei de a estima cit valorează un minut de producție intr-o intreprindere textilă sau constructoare de mașini sau de oricare alt fel. Fără intenția de a face astfel de calcule, dar ținînd seama că minutele adunate înseamnă ore, iar orele ~~ zile, am efectuat, în citeva dimineți la rînd, un raid-anchetă la unele unități industriale din zona Palas, cu scopul de a consemna cite de „plină“ ORA MATINALĂ A PRODUCȚIEI, ora aceea care, însemnînd începutul unei zile de muncă, îi asigură,, totodată, acesteia premise favorabile desfășurării cu eficiența scontată. Ca un ceasornic bine reglat Comparația pe care o folosim i subtitlul acestui capitol ne-a fost sugerată de constatările făcute la COMPLEXUL INDUSTRIAL DE MORARII ȘI PANIFICAȚIE. Cinci minute după ora 6 dimineața, la fabrica de pline din cadrul complexului activitatea se desfășura normal, fără a lăsa impresia că unii oameni abia părăsiseră lucrul, iar alții abia se apucaseră de treabă. Toate malaxoarele funcționau din plin, nu se înregistrase nici o defecțiune, aprovizionarea cu făină și cu alte materii prime era corespunzătoare. De altfel, cercetînd raportul de evidență a funcționării utilajelor, am constatat că, în ultima perioadă — ca urmare a bunelor revizii și reparații, dar și a exploatării judicioase — nu s-au înregistrat avarii, ci numai opriri comandate. In același timp, trebuie subliniat că, așa cum ne informa maistrul de schimb Stere -SIMICU, disciplina in muncă s-a îmbunătățit simțitor, printre altele și datorită prevederilor stimulative ale noului sistem de salarizare aplicat de citeva luni în industria alimentară. In ziua raidului nostru, atit la fabrica de pîine, cit și la secția de fabricare a biscuiților — la care, de asemenea, ne-am oprit — nu se înregistrase nici o absență motivată sau nemotivată, nici o intțiere. Să adăugăm la aceasta și faptul că, în această lună, numărul orelor absentate este infim, ceea ce denotă, la fel ca și celelalte constatări la care ne-am referi, mai înainte, o atitudine conștientă a întregului colectiv față de îndatoririle profesionale. De altfel, prezența la locul de muncă, chiar din primul minut al programului, nu este o excepție în care se încadrează numai Complexul de morărit și panificație; asemenea constatări am făcut și în alte unități pe care le-am vizitat în raidul nostru. In același timp, insă, MULTE ALTE CAUZE DEREGLEAZĂ — așa cum se va vedea mai jos — „MECANISMUL PRODUCȚIEI“ și asupra lor credem că e necesar să insistăm mai mult. 4 războaie stau aici, 5 dincolo și... încă alte citeva In cadrul COMBINATULUI TEXTIL CONSTANȚA, ne-am oprit la secția țesătorie a ÎNTREPRINDERII INTEGRATE DE LUNĂ, una dintre cele mai importante ale întreprinderii. Prezenți la ora 6,30 — oră de început a programului de dimineață — am asistat la preluarea schimbului. Deși muncitorii erau prezenți cu toții la ora respectivă (nu s-au înregistrat in această zi nici absențe și nici întirzieri), totuși nu toate războaiele funcționau. Motivele ? Dintre cele mai diverse, dar în nici un caz... „obiective“. Patru războaie de țesut nu funcționau datorită faptului că locurile respective de muncă nu erau aprovizionate cu fire. Mașinile (și țesătoarele!) au așteptat astfel aproximativ 20 de minute până când s-a asigurat materia primă necesară începerii lucrului. RAID-ANCHETA REALIZAT DE: . M. MACARIE G. RAIALI M. RADOVANU (Continuare în pag. a II-a) Io pagina a 3-a La drum, prin satele județului ACTIVITATEA CULTURALA ESTE SUBLIMA, IAR... LIPSEȘTE CU UESAVIRȘIRE ATITUDINI mm MORALA A LOCALURILOR PUBLICE Un apel adresat deopotrivă opiniei publice și personalului de servire Se înțelege de la sine că atunci cind cineva se duce intr-un local public, intr-un restaurant, dar, ori chiar numai într-o cofetărie, face pentru că dorește „să se simtă bine“, adică să petreacă cîteva ceasuri într-o atmosferă de destindere, de bună dispoziție. Fără a fi „petrecăreț“ de felul lui, orice om simte nevoia ca, din cînd iubind, ,să iasă într-o seară“ cu soția, cu prietena, cu logodnica ori cu un grup de amici, pentru a sărbători un eveniment, pentru a dansa, ori pur și simplu pentru a se relaxa de unul singur, sorbind dintr-un pahar de bere. Cred că nu mai este nevoie să precizăm că nimeni nu se duce lntr-un local public din dorința de a nu se simți bine acolo. Dar pentru ca consumatorii să se simtă iu adevăr bine, localul trebuie să îndeplinească o serie de condiții : să aibă, printre altele, un personal corect și o atmosferă civilizată. Pe urmă, deși foarte rar consumatorii de la o masă intră în relații cu cei din jurul lor, nimeni nu se duce să petreacă într-un local în care mesele din jur sunt goale, cu oricit „foc“ ar ciuta orchestra, și oricit de prompți ar fi ospătarii. Apoi, deși mulți consumatori nu sînt atenți la partiturile interpretate și la ieșire n-ar putea numi nici măcar una singură, totuși nimeni nu se duce și petreacă într-un local fără muzică. Atunci cînd dorește î se pare normal oricui să aleagă un restaurant în care sunt consumatori și la celelalte mese. In care orchestra cîntă, iar personalul își face prompt și conștiincios datoria, așa cum și-o face și el, acolo, la slujba lui, oricare ar fi aceea. Atunci, de ce uneori consumatorii pleacă nemulțumiți? Pentru că mai sunt o mulțime de lucruri de care depinde atmosfera unei seri, și toate împreună formează contextul moral al localului și, implicit, al serii respective. Aici, noțiunea de „moral“ se leagă de legile scrise și neaertee ale civilizației colective, legi in parte stipulate de Codul pensii, dar ia mare parte însemnate doar in conștiința fiecăruia. Individul în parte este solicitat a le respecta și tot asupra lui se răsfrînge conportamevitul „colectivului“ de consumatori, dacă l1 putem numi așa. Iar fără respectarea acestor legi morale și de civilizație nu se poate presupune desfășurarea vieții la colectiv, fie chiar și sub forma unei petreceri de o seară. Se înțelege că o sală de restaurant la 11 noaptea are anumite caracteristici specifice unaii local in plină efervescență, care însă, în limitele bunei cuviințe, nu trebuie să lezeze pe nimeni. Admitem de la început că puritanii, pesimiștii și moraliștii demagogi nu au decis să stea acasă ori să-și mănînce morcovii fierți la lacto-vegetarian... Cind ai pășit pe ușa unui restaurant, se presupune că o faci de bună voie, din dorința de a te A. SANDU (Continuare în pag. a IlI-a) în pagina a 4-a • Republica Chile: 5tire de urgență în provincia Santiago • După îndeplinirea misiunii cu succes Astăzi, Apollo 12 se îndreaptă spre Terra ETICA FUNCȚIONARULUI DIN MEDIUL RURAL Metamorfoze ale solicitudinii omului de după ghișeu Sublinierea din titlul rubricii — ...funcționarul din mediul rural — obligă, de la început la o precizare: Din punctul de vedere al răspunderii: a) obligațiilor profesionale, funcționarul — fie el de stat sau al unei organizații obștești, fie el in mediul urban sau in cel sătesc — este Înainte de toate... funcționar. Cu alte cuvinte, este omul anume plătit, anume instruit, să răspundă cu maximum de solicitudine cetățenilor care vin să rezolve cutare problemă, să ceară informații, lămuriri. Funcționarul este, din acest punct de vedere, reprezentantul instituției sau organizației economice respective, cu care cetățeanul ia primul contact și, în funcție de felul cum va fi primit, va aprecia munca întregii instituții sau a organizației economice respective. Așadar, îi judecăm, și pe unul și pe altul, cu aceeași exigența sau ii apreciem egal pentru atitudinea corectă, pentru ținuta lor profesională. Și, totuși, o deosebire există. Precizarea o făcea zilele trecute primarul comunei Mircea 5’odă. Constantin IONESCU, unul dintre cei mai vechi activiști in mediu sătesc și bun observator al faptului social. — Vedeți, la ghișeul agenției C.E.C. din Constanța, să zicem, la cel al poștei sau al I.G.L., sau la oricare altul ați vrea dv. se află un lucrător despre care cetățeanul nu știe mai nimic. Sau știe doar atit: că este serviabil, mai puțin serviabil sau morocănos, ca să nu spun nervos sau lipsit de solicitudine. Funcționarul de la ghișeu! din mediul sătesc este, înainte de toate, Ion, Gheorghiță, Marinca sau Elena, ca să enumăr niște prenume care-mi vin la îndemînă. Adică este Ion al lui nea Stan sau Mariiica lui nea Tudose, vecini, rude, foștii colegi de școală, foști tovarăși de muncă, dacă ne referim, bunăoară, la cooperativa agricolă de producție. Oamenii se cunosc intre ei, interesele lor se interferează zilnic. Zilnic se salută, zilnic au nevoie unul de altul, zilnic se întilnesc și tot zilnic ecourile nemulțumirilor pot ajunge mai repede la cei împuterniciți să ia măsuri. Dacă cineva n-a fost servit corect, va reproșa, mai în glumă, mai in serios, familiei celui de la ghișeul respectiv. — Asta înseamnă că, in mediul sătesc, toți funcționarii publici sunt de o ireproșabilă corectitudine ? — Nu știți zicala : „pădure fără uscătură..." Sunt și in satele noastre funcționari, vinzători meșteșugari care, fie că nu și-au însușit normele elementare ale bunei cuviințe, fie că s-au birocratizat Petre ZARNESCU (Continuare in pag. a II-a!