Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)

1969-11-21 / nr. 6617

t- PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA! Anul XXII, nr. 6617 Vineri, 21 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani La întreprinderea de pre­fabricate și materiale de con­strucții (I.P.M.C.) Constanța, muncitorii, inginerii și tehni­cienii au reușit să obțină pe 10 luni importante realizări in activitatea economică, la principalii indicatori. Depă­șirile obținute la producția globală și marfă s-au con­cretizat valoric intr-un volum de 4.193.000 lei și respectiv 3.778.000 lei. Atenția acordată desfășurării unei activități e­­conomice eficiente s-a soldat în final cu obținerea unui vo­lum de economii la prețul de cost în valoare de 4.980.000 lei. Mai sunt 40 DE ZILE PINA­U SFIRȘINUL ANULUI Calculele arată: DEPĂȘIRI CUM STAȚI CU ÎNDEPLINIREA PLANULUI Șl A ANGAJAMENTELOR? Economii și beneficii peste plan Colectivul întreprinderii metalurgice de industrie lo­cală „Energia“ Constanța, ra­portează îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan la principalii indicatori econo­mici pe perioada care s-a scurs de la începutul anului. Astfel, ca urmare a organi­zării superioare a producției și a muncii, a măsurilor teh­­nico-economice aplicate în procesul de producție, între­prinderea a reușit să obțină peste plan economii în val­o­­de de 1.331.000 lei și un be­neficiu peste cel planificat de 933.000 lei față de numai 500.000 lei ce­ prevedea anga­jamentul anual pe care colec­tivul întreprinderii și l-a luat în întrecerea socialistă. Angajament mobilizator De la tovarășă ing. Elena Nedelcu, directorul întreprin­derii „INDUSTRIA LAPTE­LUI", din cadrul COMBINA­TULUI INDUSTRIEI ALI­MENTARE, aflăm că trei for­mații speciale de muncitori lucrează intens în aceste zile, la pregătirea și expedierea in cele mai bune condiții a unei cantități de 120 tone de produse destinate exportului. Este vorba de 40 tone de unt topit și 20 tone telemea spe­cială pentru Liban și încă 60 tone brinzeluri pentru Aus­tralia. „Ne-am angajat să li­vrăm toată cantitatea de 120 tone pînă la sfîrșitul acestei luni și vom reuși în mod si­gur“ — ne preciza ing. Ne­delcu. Aceasta înseamnă că zilnic vor trebui să fie am­balate și livrate câte 13 tone de produse. Un angajament mobilizator, pentru realiza­rea căruia colectivul depune eforturi lăudabile. Două tinere generații,- Fabrica de celuloză (fi himtié Pala« )• Cristitnm­. 1 milion lei producție suplimentară De la începutul anului și pină, acum, la FABRICA PE AMBALAJE METALICE CONSTANȚA s-au realizat peste prevederile planului o producție globală de un mi­lion lei și beneficii în valoa­re de 700.000 lei. „Din calcu­lele noastre — ne-a precizat ing. Mircea BOVEANU, di­rectorul fabricii — rezultă că vom da pină la sfîrșitul anu­lui o producție suplimentară de peste un milion și jumă­tate de lei­ 1. La obținerea a­­cestei producții suplimentare va contribui, după părerea noastră, și noua secție de confecționat bidoane din ta­blă zincată care va intra luna viitoare în funcțiune, mărind capacitatea de producție a în­treprinderii. Raid-anchetă în zona industrială Palas ORA MATINALĂ A PRODUCȚIEI Statisticienii­ au bunul obicei­ de a estima cit valorează un minut de producție intr-o int­reprindere textilă sau constructoare de mașini sau de oricare alt fel. Fără intenția de a face astfel de calcule, dar ținînd seama că minutele adunate înseamnă ore, iar orele ~~ zile, am efectuat, în citeva dimineți­ la rînd, un raid-anchetă la une­le unități­ industriale din zona Palas, cu scopul de a consemna cit­e de „plină“ ORA MATINALĂ A PRODUCȚIEI, ora aceea care, însemnînd începutul unei zile de muncă, îi asigură,, totodată, acesteia premise favorabile desfășurării cu eficiența scontată. Ca un ceasornic bine reglat Comparația pe care o folosim i­ subtitlul acestui capitol ne-a fost sugerată de constatările fă­cute la COMPLEXUL INDUS­TRIAL DE MORARII ȘI PANI­FICAȚIE. Cinci minute după ora 6 dimineața, la fabrica de pline din cadrul complexului activita­tea se desfășura normal, fără a lăsa impresia că unii oameni abia părăsiseră lucrul, iar alții abia se apucaseră de treabă. Toate mala­­xoarele funcționau din plin, nu se înregistrase nici o defecțiune, aprovizionarea cu făină și cu alte materii prime era corespunzătoa­re. De altfel, cercetînd raportul de evidență a funcționării utila­jelor, am constatat că, în ultima perioadă — ca urmare a bunelor revizii și reparații, dar și a ex­ploatării judicioase — nu s-au în­registrat avarii, ci numai opriri comandate. In același timp, trebuie subli­niat că, așa cum ne informa maistrul de schimb Stere -SIMI­­CU, disciplina in muncă s-a îm­bunătățit simțitor, printre altele și datorită prevederilor stimula­tive ale noului sistem de salari­zare aplicat de citeva luni în in­dustria alimentară. In ziua rai­dului nostru, at­it la fabrica de pîine, cit și la secția de fabricare a biscuiților —­ la care, de ase­menea, ne-am oprit — nu se în­registrase nici o absență motiva­tă sau nemotivată, nici o intție­re. Să adăugăm la aceasta și fap­tul că, în această lună, numărul orelor absentate este infim, ceea ce denotă, la fel ca și celelalte constatări la care ne-am referi, mai înainte, o atitudine conștien­tă a întregului colectiv față de în­datoririle profesionale. De altfel, prezența la locul de muncă, chiar din primul minut al programului, nu este o excep­ție în care se încadrează numai Complexul de morărit și panifi­cație; asemenea constatări am făcut și în alte unități pe care le-am vizitat în raidul nostru. In același timp, insă, MULTE ALTE CAUZE DEREGLEAZĂ — așa cum se va vedea mai jos — „ME­CANISMUL PRODUCȚIEI“ și a­­supra lor credem că e necesar să insistăm mai mult. 4 războaie stau aici, 5 dincolo și... încă alte citeva In cadrul COMBINATULUI TEXTIL CONSTANȚA, ne-am oprit la secția țesătorie a ÎNTRE­PRINDERII INTEGRATE DE LUNĂ, una dintre cele mai im­portante ale întreprinderii. Pre­zenți la ora 6,30 — oră de înce­put a programului de dimineață — am asistat la preluarea schim­bului. Deși muncitorii erau pre­zenți cu toții la ora respectivă (nu s-au înregistrat in această zi nici absențe și nici întirzieri), to­tuși nu toate războaiele funcțio­nau. Motivele ? Dintre cele mai diverse, dar în nici un caz... „obi­ective“. Patru războaie de țesut nu funcționau datorită faptului că locurile respective de muncă nu erau aprovizionate cu fire. Mașinile (și țesătoarele!) au aș­teptat astfel aproximativ 20 de minute până când s-a asigurat materia primă necesară începerii lucrului. RAID-ANCHETA REALIZAT DE: . M. MACARIE G. RAIALI M. RADOVANU (Continuare în pag. a II-a) Io pagina a 3-a La drum, prin satele județului ACTIVITATEA CULTURALA ESTE SUBLIMA, IAR... LIPSEȘTE CU UESAVIRȘIRE ATITUDINI mm MORALA A LOCALURILOR PU­BLICE Un apel adresat deopotrivă opiniei publice și personalului de servire Se înțelege de la sine că atunci cind cineva se duce intr-un local public, intr-un restaurant, dar, ori chiar numai într-o cofetărie, face pentru că dorește „să se sim­­­tă bine“, adică să petreacă cîteva ceasuri într-o atmosferă de des­tindere, de bună dispoziție. Fără a fi „petrecăreț“ de felul lui, orice om simte nevoia ca, din cînd iu­bind, ,­să iasă într-o seară“ cu so­ția, cu prietena, cu logodnica ori cu un grup de amici, pentru a sărbători un eveniment, pentru a dansa, ori pur și simplu pentru a se relaxa de unul singur, sorbind dintr-un pahar de bere. Cred că n­u mai este nevoie să precizăm că nimeni nu se duce lntr-un local public din dorința de a nu se simți bine acolo. Dar pen­tru ca consumatorii să se simtă iu adevăr bine, localul trebuie să îndeplinească o serie de condiții : să aibă, printre altele, un perso­nal corect și o atmosferă civiliza­tă. Pe urmă, deși foarte rar con­sumatorii de la o masă intră în relații cu cei din jurul lor, nimeni nu se duce să petreacă într-un lo­cal în care mesele din jur sunt goale, cu oricit „foc“ ar ciuta or­chestra, și oricit de prompți ar fi ospătarii. Apoi, deși mulți consu­matori nu sînt atenți la partiturile interpretate și la ieșire n-ar pu­tea numi nici măcar una singură, totuși nimeni nu se duce și pe­treacă într-un local fără muzică. Atunci cînd dorește î se pare nor­mal oricui să aleagă un restaurant în care sunt consumatori și la ce­lelalte mese. In care orchestra cîntă, iar personalul își face prompt și conștiincios datoria, așa cum și-o face și el, acolo, la sluj­ba lui, oricare ar fi aceea. Atunci, de ce uneori consumato­rii pleacă nemulțumiți? Pentru că mai sunt o mu­lțime de lucruri de care depinde­­ atmosfera unei seri, și toate împreună for­mează contextul moral al localului și, implicit, al serii respective. Aici, noțiunea de „moral“ se leagă de legile scrise și neaertee ale civili­zației colective, legi in parte stipu­late de Codul pensii, dar ia mare parte însemnate doar in conștiința fiecăruia. Individul în parte este solicitat a le respecta și tot asu­pra lui se răsfrînge con­portam­evi­­tul „colectivului“ de consumatori, dacă l1 putem numi așa. Iar fără respectarea acestor legi morale și de civilizație nu se poate presu­pune desfășurarea vieții la colec­tiv, fie chiar și sub forma unei petreceri de o seară. Se înțelege că o sală de restau­rant la 11 noaptea are anumite ca­racteristici specifice unaii local in plină efervescență, care însă, în limitele bunei cuviințe, nu trebuie să lezeze pe nimeni. Admitem de la început că puritanii, pesimiștii și moraliștii demagogi nu au de­cis să stea acasă ori să-și­ mănînce morcovii fierți la lacto-vegeta­­rian... Cind ai pășit pe ușa unui restaurant, se presupune că o faci de bună voie, din dorința de a te A. SANDU (Continuare în pag. a IlI-a) în pagina a 4-a • Republica Chile: 5tire de ur­­gență în provincia Santiago • După îndeplinirea misiunii cu succes Astăzi, Apollo­ 12 se îndreaptă spre Terra ETICA FUNCȚIONARULUI DIN MEDIUL RURAL Metamorfoze ale solicitudinii omului de după ghișeu Sublinierea din titlul rubri­cii — ...funcționarul din me­diul rural — obligă, de la în­ceput la o precizare: Din punc­tul de vedere al răspunde­rii: a) obligațiilor profesiona­le, funcționarul — fie el de stat sau al unei organizații obștești, fie el in mediul urban sau in cel sătesc — este Înainte de toate... func­ționar. Cu alte cuvinte, este omul anume plătit, anume instruit, să răspundă cu ma­ximum de solicitudine cetă­țenilor care vin să rezolve cutare problemă, să ceară in­formații, lămuriri. Funcțio­narul este, din acest­ punct de vedere, reprezentantul insti­tuției sau organizației econo­mice respective, cu care ce­tățeanul ia primul contact și, în funcție de felul cum va fi primit, va aprecia munca în­tregii instituții sau a organi­zației economice respective. Așadar, îi judecăm, și pe u­­nul și pe altul, cu aceeași e­­xigența sau ii apreciem egal pentru atitudinea corectă, pentru ținuta lor profesiona­lă. Și, totuși, o deosebire exis­tă. Precizarea o făcea zilele trecute primarul comunei Mircea 5’odă. Constantin IO­­N­ESCU, unul dintre cei mai vechi activiști in mediu­ să­tesc și bun observator al fap­tului social. — Vedeți, la ghișeul agen­ției C.E.C. din Constanța, să zicem, la cel al poștei sau al I.G.L., sau la oricare altul ați vrea dv. se­ află un lucrător despre care cetățeanul nu știe mai nimic. Sau știe doar atit: că este serviabil, mai puțin serviabil sau morocă­nos, ca să nu spun nervos sau lipsit de solicitudine. Funcționarul de la ghișeu! din mediul sătesc este, înain­te de toate, Ion, Gheorghiță, Marin­ca sau Elena, ca să e­­număr niște prenume care-mi vin la îndemînă. Adică este Ion al lui nea Stan sau Mar­ii­ica lui nea Tudose, vecini, rude, foștii colegi de școală, foști tovarăși de muncă, dacă ne referim, bunăoară, la co­operativa agricolă de produc­ție. Oamenii se cunosc intre ei, interesele lor se interfe­rează zilnic. Zilnic se salută, zilnic au nevoie unul de altul, zilnic se întilnesc și tot zilnic ecourile nemulțumirilor pot ajunge mai repede la cei îm­puterniciți să ia măsuri. Dacă cineva n-a fost servit corect, va reproșa, mai în glumă, mai in serios, familiei celui de la ghișeul respectiv. — Asta înseamnă că, in mediul sătesc, toți funcționa­rii publici sunt de o irepro­șabilă corectitudine ? — Nu știți zicala : „pădure fără uscătură..." Sunt și in sa­tele noastre funcționari, vin­­zători meșteșugari care, fie că nu și-au însușit normele elementare ale bunei cuviin­țe, fie că s-au birocratizat Petre ZARNESCU (Continuare in pag. a II-a!

Next