Dobrogea Nouă, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6626-6651)

1969-12-03 / nr. 6627

Pag. a 2-a POTLOGABitü­LUI POTLOGER Intr-unia din nopțile trecute am avut un vis­­ halucinant: se făcea că eram pedepsit să trăiesc metamorfozele persona­jelor fantastice ale lui Hoffman, într-o inedită versiune autohtonă. Su­ferind această profundă schimbare, nu mi-am le­pădat, insă, și sufletul, căci el este veșnic, ne­schimbător și impertur­babil, ca acel „vine e...!!" al ospătarilor. Deci, toa­­tă noaptea m-am zbătut într-o contradicție anta­gonică între sufletul meu onest și modul de a gîndi și acționa al lui Anghel Potlogea. Cine credeți că a în­vins ? El, Potlogea, care mi-a prezentat niște ar­gumente zdrobitoare și așa se face că am ajuns toger-șef al aprovizionă­rii la I.A.S. Cobadin . Mi-a spus, printre alte­le, textual: „Toate pon­­tajele fictive efectuate de mine și de ceilalți co­laboratori apropiați — Marin Turcu, Corneliu Ciocrac, D. Pantazescu — s-au făcut in scopul obținerii unor sume cu care să plătesc, ulterior, comisioanele pentru unii otă c­ritica din cei care lucrează în cadrul SA.S., pentru procurarea unor daruri pe care le predăm prin achizitorii noștri între­prinderilor furnizoare, pentru buna desfășurare a muncii ,și ca să nu stagneze producția. Pro­cedeul s-a impus, pentru ca să creez un fond ex­­tra-bugetar, din care să plătesc diferite cheltu­ieli necesare desfășură­rii normale a activită­ții". Cu conștiința cură­țită de acești detergenți morali, am trecut la treabă. Pe Turcu Niculi­­na, care toată viața ei a fost casnică, îngrijin­­du-și copiii și pe tata so­cru, am făcut-o șefă de lucrări la Ciocîrlîa, iar pe socrul ei, om pașnic, care-și vedea liniștit de bătrânețe, mai marele fermei­e din Ciocîrlîa de Jos, î­nvestiri si lu­i cu res­ponsabilități precise, dar mai ales cu salariu fix. Iar pe alți Cinci oameni din Cobadin sau împre­jurimi i-am făcut, fără nici o reticență, dum­nezei, chiar cu riscul blasfemiei supreme. Le-am dat leafă (juma­­juma) și le-am închis gura ! Adică cum?! Ar catadicsi vreunul să spună ceva, cind le vine așa, din cer, niște „bă­­trine“ în fiecare lună. Și, apoi, îmbrăcasem ar­mura necesității fondu­lui „extra-bugetar“. Așa­­ că in citeva zile, am cheltuit fondul personal al I.A.S., i-am dat cîte­­va kilograme de fasole și 2-3 litri de Vin tehni­cianului Petre Aposto­­lescu, ca să fie atent cu gestionarul depozitului de cherestea de la Tul­­cea, și, cu ocazia unui alt transport, l-am în­cărcat la fel și pe Du­mitru Pantazescu, lui Carabaș Gheorghe, dele­gat la rampa de încăr­­care-descărcare din Co­badin, i-am dat niscaiva curcani, că suferea omul de„­ gută. Și, tot așa... — Nu ies la socoteală 15.000 fei ? Nici nu e bi­ne să vă faceți aseme­nea socoteli, fiindcă —■ e știut — în cer totul este efemer! Chiar și banii. Cind am ajuns la acest capitol, mi-a apă­rut un vis un înger-pro­­curor și unui judecător, care n-au vrut să crea­dă chestia cu cheltuieli­le necesare și atunci... m-am trezit. Norocul meu, căci, altfel... C­ILEANU S­PORT OFOTBAL UN REZULTAT ECHITABIL Tractorul Chirnogeni - Victoria Medgidia 1-1 Teren bun. Spectatori, câteva sute, care și-au susținut echipa din primul pină în ultimul minut. Arbitrajul, corect și autoritar, prestat de brigada Gh. Matei, la centru, Gh. Nicola și S. Tilmaciu, la tușă, toți din Constanța. For­mații — TRACTORUL: Trifan, Cristu, Dumitru, Vlad­, Blaciu, Manea, Tracl­e (Cîrțu), Dima, E­­nache, Grecu, Noapteș; VICTO­RIA : Pană, Stănciulescu, Zlate, Vu­ban, Dascălu, Mihai, Kalló II, Crăciun (Chivu), Trandafir, Stan, Naum. Au înscris: Naum, in mi­nutul 43 pentru Victoria, și Mi­hai, in minutul 44, autogol, pen­tru Tractorul. Întâlnirea dintre Tractorul și Victoria Medgidia era așteptată la Chirnogeni cu mult interes. Pozi­ția celor două echipe in clasament, Victoria — locul trei, și Tracto­rul — locul 8, promitea o partidă atractivă. Și, intr-adevăr, cele două formații n-au dezamăgit. Am asistat la un joc cu multe fa­ze spectaculoase, cu situații clare de a înscrie, ratate, insă, ca in orice meci de fotbal. Fotbaliștii din Chirnogeni, elevi al antreno­rului constănțean I. Zelingher, au abordat jocul cu multă prudență permițând oaspeților să preia ini­țiativa. Cele citeva acțiuni destul de periculoase ale Victoriei sunt însă oprite prompt de apărătorii echipei gazde in fața careului de 16 metri. Tractorul are totuși o­­cazia de a deschide scorul în mi­nutul 6, dar Dima trage pe lingă poartă, dintr-o poziție favorabilă. Oaspeții controlează in continuare jocul, Mihai, Kalló II și Naum în­cearcă pe rind vigilența portaru­lui din Chirnogeni, care este însă la post, în minutul 32. Tractorul are o nouă ocazie de gol. Mijloca­șul Manea, cel mai bun în acest meci, trimite cu capul în bara transversală. în minutul 43, oas­peții reușesc să înscrie prin Naum. După un minut, Tractorul egalea­ză printr-un autogol înscris de Mihai. Repriza se încheie cu re­zultatul de 1—1. în repriza doua, cei care domină mai mult,­­ controlînd cu autoritate jocul, sunt fotbaliștii din Chirnogeni. A­­ceștia iși creează numeroase o­­cazii de gol, pe care, insă, le ra­tează copilărește. Cea mai bună ocazie de a aduce victoria Trac­torului o ratează aripa dreaptă, Enache, la minutul 88. Am re­marcat, la această întâlnire, pe fundașul Cristu, cu un bun con­trol al balonului și prompt in in­tervenții, și pe mijlocașul Manea, un bun coordonator de joc de la Tractorul, Kalló II și Naum de la Victoria. E. PETRE Campionatul Județean ALTE REZULTATE Voința. Constanța — Metalul Mangalia 1—­0; Petrolul Constan­ța — Chimia Năvodari 1—1; Re­colta Negru Vodă — Știința Con­stanța 2—1; Șantierul naval Con­stanța — C.F.R. Medgidia 3—3 ; C.F.R. Constanța — Ideal Cerna­vodă 3—2; Victoria Saligny — O­­limpia Constanța 2—0; Clasamentul la sfîrșitul turului 1. Știința Constanța 2. Victoria Saligny 3. Chimia Năvodari 4. Victoria Medgidia 5. Voința Constanța 6. Petrolul Constanța 7. Metalul Mangalia 8. Tractorul Chirnogeni 9. Recolta Negru Vodă 10. Olimpia Constanța 11. Șantierul naval C-ța 12. C.F.R. Constanța 13. Ideal Cernavodă 14. C.F.R. Medgidia 15. Munca Ovidiu 1­1 :9 4 1 29 s­9 22 14 9 4 1 23 : 10 22 14 7 6 1 18 : 10 20 14 7 4 3 24 : 8 18 14 7 3 4 23 : 10 17 14 7 3 4 27 : 17 17 14 7 3 4 20 : 13 17 14 4 7 3 16 : 11 15 14 3 2 7 14 : 24 12 14 4 3 7 24 : 33 11 14 3 4 7 20 : 23 10 14 3 4 7 10 : 18 10 14 4 1­9 21 : 27 9 14 2 4 8 14 : 26 8 14 1­0 13 15 : S3 2 Revelion 1970 pe litoral și la Constanța AGENȚIA JUDEȚEANĂ O.N.T. CONSTANȚA V* » «I V va invita sa petreceți Revelionul 1970 pe litoral LA EFORIE NORD — restaurant „Europa" 189 lei — restaurant „Union" 141 „ — restaurant „Rapsodia" 115 „ LA CONSTANȚA — restaurant „Continental'■ 156 lei — restaurant „Albatros" 123 „ — restaurant „Zorile" 162 „ — crama „Continental" 120 „ — bar „Victoria“ 134 „ — restaurant „Victoria" 134 „ — braseria „Pelican" 101 „ — restaurant „Delfinul" lOl „ Se asigură: — tacim de revelion cu speciali­tăți culinare ; — momente vesele și surprize ; — pentru restaurantele din Eforie Nord — transportul cu autoca­re O.N.T. a­g­e­n­d­a M­IERCURI RADIO MIERCURI: 3 DECEMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpre­mieră cotidiană. 13,23 Mic magazin muzical. 14,00 Radio-școală. 14,20 Mu­zică ușoară. 14,30 Transmisia repri­zei a doua a meciurilor de fotbal: U. Craiova — Steaua și Rapid — Pe­trolul. 15,1­3 Din cintecele popoare­lor. 13,30 Compozitorul sâptăminil — Johannes Brahms. 16,00 Radiojurnal. 10,20 Orchestra de muzică populară din comuna Bolintinul din Deal. 16,30 Consultație juridică. 17,03 Ante­na tineretului. 17,30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 18,10 Revista economică. 18,30 O me­lodie pe adresa dumneavoastră. 10,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămîna unul meloman. 30,10 Ciută Lucreția Cio­­banu. 30,25 Zece melodii preferate. 21,00 Lectură dramatizată. „Moara cu noroc“ de Ion Slavici. 21,20 O melo­die, trei interpreți. 21,33 Recitalul șerii — Enrico Macias. 32,00 Radio­jurnal. 22,20 Sport. 22,30 Pentru mag­netofonul dv. 23,00 Concert de mu­zică ușoară. 0,03—3,00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 13,30 Unda veselă. 14,03 Soliști și Orchestre de muzică populară. 14,30 Muzică ușoară. 14,35 Știința la zi. 15,00 Recital de operă. 15,30 Cintece distractive. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Actualitatea muzicală. 17,00 Melodii care străbat lumea. 17,35 Teatru ra­diofonic serial. „Cosma“ de Pa­na­it Istrati. Seria a XI-a „Răzbunarea haiducului“. 18,00 Cinci stele in reci­tal. 20,00 Trio pentru vioară, violă și violoncel de Dumitru Capoiani. 21,00 Melodii din filme. 21,30 Viața de con­cert a Capitalei. 22,00 Potpuriuri de muzică ușoară. 22,25 Jazz. 23,05 Discuri rare. 24,00 Festivalul muzical Internațional „Saptâminile Vieneze“ 1969. JOI, 4 DECEMBRIE PROGRAMUL I 5,03 Muzica dimineții. 6,05—9,30 Mu­zică și actualități. 9,30 Odă limbii ro­mâne. 10,05 Muzică populară. 10,30 Piese de estradă. 11,05 Orchestra Xa­vier Cugat. 11,15 Din țările socialiste. 11,30 Bolero de Maurice Ravel, 12,00 Recital de operă Marina Ciclovici. 12,15 Formația Bobby Byrne. 12,25 știința la zi. 12,30 întilnire cu melo­dia populară și interpretul preferat. PROGRAMUL II 6,00 Program muzical de diminea­ță. 7,09 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață. 8,10 Tot Îna­inte. 8,25 Mari interpreți — Henryk Szeryng. 9,00 Cintece populare. 9,10 Curs de limba rusă. Ciclul I, secția a 43-a. 9,30 Cintece pentru cei mici. 9,45 Opera „Paiațe“ de Leoncavallo. 11,03 Muzică populară. 11,25 Muzică ușoară. 12,03 Avanpremieră cotidia­nă. 12,13 Concert de pilnt. TELEVIZIUNE 18,00: Deschiderea emisiunii. Stu­dioul pionierilor. Mari prietenii li­terare : Eminescu și Creangă ; 18,25: Primii intre egali. Program folclo­ric realizat cu soliștii premiați la concursurile laureați și artistice de amatori din anul 1969 ; 19,00: Te­lejurnalul de seară ; 19,20: Inter­mezzo muzical ; 19,30: Succesul este o șansă? Emisiune-anchetă ; 20,00: Tele­cinemateca : „Micul lord“; 21,40 : Reflector. Telefoileton coti­dian ; 21,55: Fotbal : Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Mar­silia. In pauză : Telejurnalul de noapte; 23,35: închiderea emisiunii. Petreceți Revelionul 10 în Brașov! AGENȚIA JUDEȚEANĂ O.N.T. CONSTANȚA VA IN­VITA SA PETRECEȚI REVELIONUL ’70 LA RESTAURAN­TUL „POSTAVARUL" DIN ORAȘUL BRAȘOV. Se asigură următoarele servicii: • tacim revelion, cu meniuri alese, cu specific de munte; • cazare confortabilă, la camere cu 2 paturi; • transportul pe C.F.R., cu locuri rezervate. Prețul este de 424 lei. Locurile sunt limitate. Un mijloc avantajos de plată prin C.E.C. Incepind cu luna noiembrie a.c. Casa de Economii și Consemna­­țiuni a pus la indemina titulari­lor de conturi curente personale, un nou instrument de plată . Carnetele de cecuri cu sumă li­mitată. Carnetele de cecuri cu sumă li­mitată pot fi folosite pentr­u res­tituiri de sume în limita valorii pentru care s-au emis. De aseme­nea, carnetele de cecuri mai pot fi folosite și pentru plata unor produse de larg consum, presta­ții de servicii, achitarea de sume datorate statului sa­u organizații­lor socialiste. Pentru început, la județul Con­stanța, procurarea de mărfuri cu plata prin cecuri din carnete de cecuri se poate realiza la maga­zinul „UNIVERSAL" din orașul Constanța. (Urmare din pag. I) lucrări neterminate la timp. Toa­te acestea au dus la intirzierea lu­crărilor, la irosire de timp și ma­noperă in plus fără nici o justi­ficare. Or, dacă ar fi existat cit de cit o colaborare intre benefi­ciar, constructor și mentor, s-ar fi evitat, desigur, asemenea „co­relații“ nepermise in eșalonarea execuției lucrărilor în cadrul centralei. Față de asemenea si­tuații, ne întrebăm ce rost mai au graficele de cooperare semnate de comun acord, de cei trei fac­tori ? Nu răm un ele simple for­malități, din moment ce nu sunt respectate? , Nu putem încheia „capitolul divergențelor ce continuă să e­­xiste în acest important șantier energetic fără a aminti de un caz și mai ieșit din comun: in urmă cu citeva luni, beneficiarul cen­tralei a­ solicitat urgent confecțio­narea scheletului metalic in va­loare de 50.000 lei, ce trebuia să fie montat peste preincălzitor. Constructorul a luat, bineînțeles, măsuri și a confecționat scheletul respectiv, așa cum s-a cerut, în 10—15 zile. Montajul lui peste preincălzitor, insă, nu s-a putut face, pentru că partea de montaj la­ preincălzitor nu-i gata. Astfel, peste 9.800 Kg de schelet metalic continuă să zacă de astă-vară, fiind mutat de colo pină colo pe șantier. Din cauza unor astfel de lu­crări neexecutate la timp, apare, in prezent, dificilă și problema închiderii spațiilor principale ale centralei, in vederea desfășurării normale a lucrărilor pe timpul iernii. „N-o să putem face p­roba la cazanul 1 dacă nu va îi asi­ „FISURI“ INADMISIBILI gurată încălzirea spațiilor inte­rioare. Și proba trebuie făcută cu orice preț, pină la sfîrșitul anu­lui“, ne preciza beneficiarul. Dar, la acest lucru, trebuia să se gân­dească din timp și nu acum, în ceasul al doisprezecelea. S-a în­tocmit, intr-adevăr, un grafic de închidere despre care ne-a vor­bit ing. Vasile Zaharia. S-a dat și dispoziție de șantier către con­structor. Beneficiarul a emis insă un lucru: că unele materiale prevăzute pentru etanșare nu se pot procura din... piață (!?!), așa cum bine specifica ing. Aurel Bucur. Dată fiind această situa­ție, închiderea spațiilor (operație de primă urgență) va întârzia, cu toate consecințele care derivă din aceasta. Iată, deci, citeva fapte care vin să confirme că, in relația con­structor — montor — beneficiar (respectiv, întreprinderea 12 con­strucții, Șantierul „Energomon­­taj“ și întreprinderea „Electro­­centrale"), există incă serioase „fisuri", in ciuda faptului că toți cei trei factori iși desfășoară ac­tivitatea zilnică in aria restrinsă a aceluiași șantier. Considerăm că asemenea „distonante“ ar pu­tea fi eliminate pe loc, prin mă­suri operative stabilite de comun acord și aplicate in procesul de producție. Desigur că divergențe de acest gen nu fac decit să du­că la întârzierea nejustificată a lucrărilor. Amintim aici faptul că, la sfârșitul lunii octombrie a.c., Șantierul C.E.T. Palas a fost ana­lizat de o brigadă a Consiliului economic, stabilindu-se la final și un plan de măsuri tehnico-or­­ganizatorice. Aspectele relatate mai sus vin să confirme că aceste măsuri docă n-au fost traduse la viață. De aceea, considerăm că este momentul să se pună ca­păt cit mai curind deficiențelor existente, creindu-se, astfel, im climat cit mai propice de colabo­rare între constructor, montor și beneficiar. Realizarea la timp Și in cele mai bune condiții a aces­tui important obiectiv energetic este de neconceput fără aceasta, lucru de care trebuie să țină cont la aceeași măsură toți cei trei factori angrenați in opera de e­­dificare a centralei. DOBROGEA NOUĂ nr. 6627 ANGAJAM ÎNTREPRINDEREA AGRICOLA DE STAT POARTA ALBA — 3 economiști sau contabili pentru ferme; — 3 tehnicieni agronomi; — 1 tehnician zootehnist. Condiții de studii, vechime și salarizare conform H.C.M. nr. 1932/1969. Relații suplimentare, la sediul întreprinderii. I.P.M.C. CONSTANȚA șoseaua Filimon Sîrbu 131 telefon 1.00.70 — fierari-betoniști; — betoniști; — lăcătuși confecții metal; — muncitori necalificați. Relații, la serviciul salarizare. Se asigură cantină contra cost și cazare gratuită. REVIZIA DE VAGOANE C.F.R. PALAS — LĂCĂTUȘI MECANICI, ca școală profesională ; — COMPRESORIȘTI pentru stația compresoare ; — FOCHIȘTI CALORIFER ; — TÎMPLARI; — Muncitori necalificați (băr­bați și femei) la etanșarea vagoanelor; — Muncitori necalificați (băr­bați) pentru calificare ca un­­gători. Se primesc și din comunele a­­propiate, pină la 30 km distanță. Cei interesați se pot prezenta la sediul unității din triajul C.F.R. Palas (autobuz 4). Infor­mații la telefon 2.39.30, interior 291. T. C. L. — I. U. T. CONSTANȚA șoseaua Filimon Sîrbu nr. 133 telefon 2.32.39 —­ mecanici reparații auto, ca­­teg. V—VII. — mecanici reparații utilaje construcții, categ. V—VII ; — electricieni auto, categ. VI­­VII; — conducători auto, pentru șantierele din județul Con­stanța. întreprinderea de hoteluri și restaurante . Mangalia angajeaza pentru sezonul 1970 următoarele categorii de salariați: recepționeri, curieri, cameriste, ospătari, ajutori ospătari, bufe­tieri, vinzători tonele, calculatori, mecanici de utilaje comerciale, electricieni de întreținere instala­ții interioare și forță, mecanici liftieri, mecanici frigotehniști, fo­­chiști, instalatori tehnico-sanitari de întreținere, primitori-distri­buitori, casieri, muncitori necali­ficați pentru vase, bucătărie și restaurant, manipulanți, munci­tori grup sanitar. înscrierile au început la data de 1 decembrie 1969 și se primesc in fiecare zi, între orele 8—15, după cum urmează: MIERCURI și JOI — la Con­stanța, la sediul Direcției jude­țene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, Oficiul forțelor de muncă, LUNI, MARȚI, VINERI SÎMBATA — la sediul întreprin­și derii din Mangalia. Informații suplimentare, la tele­fon 5.17.49 — biroul personal, în­tre orele 9—15. DIRECȚIUNEA petforife Se caută un păgubaș Simbătă, plutonierul ma­jor de miliție Dumitru Fi­­rescu din Constanța a ob­servat că dintr-un autobuz au căzut niște bani. Acesta, cu conștiinciozitatea carac­teristică, i-a luat și i-a de­pus la miliție. Pină acum însă nu s-a ivit păgubașul. Așa că cine se crede în­dreptățit nu are decit să se prezinte la Inspectoratul județean de miliție și să probeze că este „proprie­tar". Banii îl așteaptă !­ ă Intre rude Nica Baroană din Stacie și eu fiul lui au pus grad rău uiei rude cu care se pare că avuseseră un schimb cam tare de cuvin­te. Și cum, probabil, ruda lor, pe nume Petru Baroa­nă, îi intrecuse la duelul vorbelor, l-au provocat la dud de bețe și pumni. Bi­neînțeles că Petru Baroană neavînd agilitatea lui Steed a ieșit cu oasele înmuiate bine, de a trebuit să se o­­blojească 5 luni. Asta pen­tru că au dat cu milă, fiin­­du-le rudă, că altfel poate avea nevoie de un an sau îl scoteau la pensie. Valoarea neglijentelor De la 1 aprilie Până la 30 septembrie 1969, în județul Constanța au izbucnit 40 de incendii, provocând pierderi materiale la valoare de 329.970 lei. Majoritatea in­cendiilor se datoresc negli­jenței. Se spune că dacă te-ai fript cu ciorba sufli și în iaurt. Se vede treaba, insă, că ciorba pentru ne­glijenți nu a fost suficient de fierbinte dacă s-a ajuns la un așa mare număr de înghițituri. Atenție totuși! Ciorba de potroace Venind în zori de la o nuntă, Constantin Pătrat din Cerchezu s-a gâabit că tare bună ar fi o ciorbă de potroace. Dar de unde să ia potroace ? După o clipă de chibzuială, a ajuns la concluzia că potroacele pot fi inlocuite cu labe de giș­­te, mai ales că a văzut a­­semenea orătănii la Gheor­ghe Niculina. Așa că le-a luat. Ghinionul lui că n-a apucat să sacrifice decit una singură. La a doua, a fost prins! Și ciorba de labe de gîște s-a transfor­mat în supă de judecată, de i-a rămas un­ os in gît. (Urmare din pag. 1) Un alt caz: Maria și Elena Teleajan, din satul Ștefan cel Mare, mamă și fiică, stat mai des pe treptele consiliului popu­lar decit pe tarlalele fermei aparținind I.A.S. Medgidia un­de lucrează. Fie că se acuză­ re­ciproc, fie că-și acuză vecinii, fie căutându-și drepturi, pe ca­re nu le au, reclama gioaicele vin să se înfrupte din timpul social al conducătorilor comu­nei. Și cind nu vin ele, vin spre rezolvare interminabilele plângeri in scris adresate foru­rilor județene. Și cu cu­ drepta­tea, adevărul se află mai de­parte de pretențiile lor, cu atit mai virtos iși ticluiesc alte pro­bleme de rezolvat, alte pretenții ridicole, alte plingeri. Spre deosebire de ele, Vasile Gheorghe și Ion Enache din Satu Nou, vecini și pină de curind prieteni, își fac la început dreptate singuri, find copilul lui Enache îl biruie in­tr-o nevinovată încăierare pe Vasile junior, tatăl acestuia rezolvă problema afuncând cu toporul în glezna învingătoru­lui. Comisia de împăciuire în­cearcă să reîntoarcă spre o rezolvare in lucrurile limitele bunei conviețuiri și propune ca vinovatul să suporte spitaliza­rea copilului. Dar cei doi au ajuns la o dușmănie de moarte. Pornesc cu temeinice învinu­iri reciproce la procuratură. Socotind probabil că nu era suficient timpul concetățenilor consumat spre a-i convinge de un adevăr de care se vor con­vinge mai târziu: acela că micile răfuieli nu se rezolvă nici cu toporul și nici cu o dușmănie care amenință să se perpetueze din tată-n fiu. Victor Tarțiu din Țibrinu convine cu consăteanul său Anton Ursache să-i vindă doi măgari. Se înțeleg asupra pre­țului, Tarțiu primește banii și bat palma la bufet, Ioc la care vinzătorul animalelor e văzut adesea căutând scandal. A doua zi, insă, Tarțiu se răzgândește și, la lipsa lui Ursache, intră in ograda acestuia și-și ia măgarii înapoi. Ursache pretinde retur­­narea banilor, dar Tarțiu ii spune că asta se va întâmpla la „paștele cailor“. Furios la cul­me, păgubașul nu mai are răbdarea să ceară, așa cum ar fi fost firesc, intervenția auto­rităților comunei. Rezolvă sin­gur problema aplicindu-i lui Tarțiu o bătaie crâncenă. Acum pretind amîndoi comisiei de împăciuire să li se facă drepta­te, fiecare cerind ca celălalt să fie pedepsit exemplar. Și lista ar putea continua cu alte și alte cazuri asemănătoa­re, care de care mai lizibil, mai jenant. Nu este însă la intenția noastră de a face apo­logia unor astfel de manifestări de cea mai joasă speță. Nici de a pune sub semnul între­bării capacitatea de influența­re, autoritatea comisiei însăr­cinate să rezolve neînțelegerile de acest gen. Ne întrebăm cu oarecare nedumerire cum o comună de oameni harnici, pusă la această toamnă să facă față unor sarcini sporite pe linia strângerii recoltelor, cum consiliile de conducere, organi­zațiile de partid din unitățile in care lucrează acești auncători de timp lasă totul doar seama unei comisii, căreia pe la urma urmei a i se pretinde să rezolve totul, inclusiv munca de influențare de la om la om, ar fi cel puțin o absurditate. Fiindcă atentatul conștient sau inconștient la timpul social es­te la fond o problemă care nu se oprește la nivelul autorității comunale. El trebuie să devină o chestiune a tuturor oameni­lor cinstiți, >

Next