Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)
1970-02-01 / nr. 6676
1 A & PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6676 j Duminica, 1 februarie 1970 4 pagini, 30 bani LA I.M.U. MEDGIDIA REBUTURILE UN „PARAZIT“ ce infectează eficiența activității economice. SĂ-L STÂRPIM! CALITATEA — indicator de maximă importanță pentru caracterizarea eficienței activității desfășurate de fiecare unitate economică, trebuie să constituie preocuparea nr. 1 a tuturor colectivelor din unitățile productive, obținerea unor produse de calitate slabă sau rebutarea altora, avînd consecințe asupra volumului producției realizate, asupra prețului de cost al acesteia. Ținând seama de acest fapt, ne-am oprit la întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia pentru a vedea care sunt principalele preocupări în acest sens ale colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de aici. Discutăm mai iuții cu tovarășul Virgil OANCEA, inginerul șef al fabricii: „întreprinderea noastră — ne-a spus interlocutorul — care față de anii trecuți a obținut importante rezultate pe această linie, mai are încă multe de realizat în problema îmbunătățirii calității producției. Această afirmație se bazează în primul rînd pe existența unui procentaj încă destul de ridicat al rebuturilor obținute în anul 1969“. Intr-adevăr, pierderile din rebuturi s-au ridicat în anul care a trecut la peste 3 milioane lei, așa cum aveam să aflăm de la tovarășul Gheorghe Valeriu — șef al serviciului C.T.C. din întreprindere. Dacă la aceasta se mai adaugă și cheltuielile în termen de garanție, ca și cele pentru remedierea produselor refuzate, se obține o sumă deloc neglijabilă a totalului pierderilor, datorate slabei calități a muncii desfășurate în unele sectoare de activitate ale întreprinderii. Secția care „dă cel mai mult de lucru“ în acest sens — ne spunea tovarășul Gh. Valeriu — este secția turnătorie. Aici se produce 65 la sută din întreaga cantitate a rebuturilor obținute pe întreprindere, restul de 35 la sută fiind produse în secția de prelucrări mecanice. Un fapt care poate fi considerat pozitiv este acela că s-a reușit, în ultimul timp, să se oprească cea mai mare cantitate a rebuturilor aici, la turnătorie, și nu mai ajung pînă în secția finală de prelucrare. Aceasta, însă, este prea puțin. De aceea, in vederea înlăturării pe cit posibil a rebuturilor sunt necesare măsuri urgente care să schimbe situația existentă pînă acum, măsuri care să elimine cauzele cele mai frecvente ale rebutării produselor. Una din aceste cauze o constituie FOLOSIREA UNOR MATERII PRIME NECORESPUNZÂTOARE DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV. Este vorba de utilizarea argilei și nisipului cu grad ridicat de umiditate, de folosirea fierului și fontei vechi cu parametri calitativi necorespunzători. O altă cauză o constituie și spațiul insuficient pe care se întinde secția turnătorie — ceea ce determină o aglomerare a pieselor pe suprafața rezervată unei prime depozitări, o degradare a acestora. Dacă măsurile prevăzute să se ia in acest an (construirea unor depozite care vor asigura producția cu rezerve de materie primă corespunzătoare din punctul de vedere al gradului de umiditate, extinderea spațiului turnătoriei) vor înlătura in parte unele cauze, considerate obiective, vor rămâne în schimb altele care țin mai mult de organizarea muncii, de asigurarea asistenței tehnice, de calificarea muncitorilor. Așa cum ne relata tovarășul inginer șef al fabricii, rebuturile cele mai multe se produc îndeosebi la 3" repere principale : cercul pirodoc și butucul pentru remorcă. De aceea, s-au analizat aceste repere cu rebuturi sistematice, s-a stabilit un plan de măsuri pentru eliminarea deficiențelor la aceste produse și s-a hotărît supravegherea producerii acestor repere. Datorită faptului că rezultatele au continuat să rămină in general aceleași, s-au preconizat la reperele respective îmbunătățiri tehnologice, care acum sunt în faza de experimentare și care ar M. RADOVANU (Continuare în pag. a H-a) De la cedrii de aur la visele de pe Puente del Serranos Sîntem pentru prima dată aici, sub albastrul ca de parfum sonor al cerului netulburat nici măcar de acest decembrie care a adus troiene și viscole pe tot continentul, sintem pentru prima dată printre palmierii desfăcîndu-se printre edificii, asemenea unor ÎNSEMNĂRI DE CǍLǍTORIE zboruri largi de flamingi și Valencia ține să ne sporească uimirile primei cunoștințe cu ceea ce o deosebește de toate orașele mări ale Spaniei, lipsa vestigiilor mai vechi decit cel de-al 14-lea secol al erei noastre. Străbatem, poate, aceleași locuri prin care s-au perindat triumfătoare fetele de călăreți ale lui don Rodrigo Diaz de Șerban GHEORGHIU (Continuare în pag. a IV-a) MAGAZINAGAZINat interviul nostru cu Ion DACIAN • Constanța — gazdă a unui prestigios congres international • RAKEU • a Iei doi c ©p Azi, în pag. a lll-a HOTAR fRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor personalului din unitățile de cultură, justiție, procuratură și arbitraj SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIUIUI CONSTANTA Ieri, a avut loc cea de-a V-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului Constanța. La sesiune au participat, alături de deputați, invitați din rîndul conducătorilor unor unități economice și social-culturale din municipiu, al lucrătorilor din aparatul de stat. La lucrările sesiunii a luat parte tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Sesiunea a avut următoarea ordine de z.1 : 1. Raportul Comitetului executiv cu privire la realizarea planului de stat și a bugetului local pe anul 1969, cit și cu privire la planul de stat și bugetul local pe anul 1970. 2. Angajamentul la chemarea Consiliului popular județean către toate consiliile populare, către toți oamenii muncii din municipiile, orașele și comunele din Republica Socialistă România. 3. Raportul comun al comisiilor permanente ale Consiliului popular municipal cu privire la realizarea planului de stat și a bugetului local pe anul 1969. Mai înainte de a se intra în ordinea de zi, deputatul Nicolae ȘERBAN, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat o informare cu privire la activitatea comitetului executiv de la ultima sesiune. In continuare, tovarășul Ion POPPA, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat raportul cu privire la realizarea planului de stat și a bugetului local pe anul trecut și planul de stat și bugetul local pe anul in curs. Raportul a prilejuit o cuprinzătoare trecere in revistă a activității desfășurate de Comitetul executiv și unitățile subordonate, de deputați și cetățeni in toate domeniile vieții economice și social-culturale. Astfel, planul de prestații în activitatea turistică a fost depășit simțitor, realizîndu-se un beneficiu suplimentar de 2,5 milioane lei. In ceea ce privește bugetul local, a fost realizat la partea de venituri în proporție de 107,7 la sută. Raportul a relevat realizările importante obținute în activitatea de gospodărie comunală, în special pe linia extinderii lucrărilor de alimentări cu apă, canalizare, salubritate, transporturi în comun, modernizarea și amenajarea de noi artere de circulație, creșterea suprafețelor de spații verzi, consolidarea falezei etc. Și anul trecut, comitetul executiv, cu sprijinul larg al organizațiilor de tineret, sindicat, femei, al deputaților, a organizat acțiuni de muncă patriotică pentru înfrumusețarea și mai buna gospodărire a orașului. Astfel, s-au executat lucrări pentru construcția a 12.500 mp străzi, 17.500 mp trotuare și 2 km de drumuri, întreținere spații verzi pe o suprafață de 560 ha, plantarea a 69.000 arbori, amenajarea de baze sportive etc. a căror valoare se ridică la 24.981.000 lei. Și in domeniul învățământului, culturii și ocrotirii sănătății s-au obținut rezultate îmbucurătoare. Raportul a subliniat totodată existența unor minusuri printre care se înscrie și nerealizarea sarcinilor de vărsăminte la buget, ca urmare a nerealizării planului de desfacere de către unele unități comerciale — Î.C.S. „Alimentara“, Î.C.S. „Metalo-chimice“, Î.C.S. „Textile-incălțăminte și de întreprinderea de gospodărie comunală. Sarcinile economice și ale bugetului local pe 1970 prezintă creșteri simțitoare. Planul de desfacere în comerț va crește cu 6 la sută , s-au alocat sume importante pentru activitatea de gospodărie comunală, în cadrul căreia se vor construi încă 2.390 de apartamente și se vor executa importante lucrări de extindere a rețelelor de apă și canalizare : cheltuielile pentru învățămînt vor crește cu 1,8 la sută față de realizările anului trecut, cele pentru activitatea culturală și artistică cu 21,7 la sută, iar cele pentru ocrotirea sănătății cu 19 la sută. La cel de-al doilea punct al treimei de zi, deputatul Constantin PRIBOIU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat proiectul de angajament pentru susținerea Chemării la întrecere a Consiliului popular al județului Constanța, în care se prevede, printre altele, efectuarea de lucrări edilitar-gospodărești prin muncă patriotică și contribuție voluntară în valoare de 26 milioane lei. Printre lucrările mai importante ce se vor executa în acest mod se numără 119.500 mp construcții de străzi și trotuare, 134.300 mp reparații de străzi și trotuare, 43 km construcții și întrețineri de drumuri, 135 ha amenajări, extinderi și întrețineri parcuri și spații verzi, 54.200 pomi și arbuști plantați, amenajarea a 7 baze sportive, plantarea a 6,2 km gard viu, taluzarea de maluri, în suprafață de 32.400 mp. Se vor construi și da în folosință prin contribuție voluntară 11 săli de clasă și o grădiniță de copii. Angajamentul prevede depășirea veniturilor proprii prevăzute în bugetul local cu 5 milioane lei. Printr-o mai rațională folosire a mijloacelor materiale și bănești, printr-o mai bună organizare a producției și a muncii, în sectorul de gospodărie comunală și locativă se va realiza un volum suplimentar de producție-prestații de 7 milioane lei. în cadrul ultimului punct al ordinei de zi, deputatul Nicolae ZEICU a prezentat raportul comun al comisiilor permanente ale Consiliului popular municipal G. STOIOVICI (Continuare în pag. a II-a) Naivitatea unor oameni cinstiți, adeseori este speculată lucrativ de unii indivizi cu moralitate ambiguă, insensibili la suferințele generate de actele lor egoiste, iar fructele recunoștinței lor sînt viermănoase. Iată care sunt faptele: Paraschiva Protogheropol, in vîrstă de 61 de ani și, fapt de reținut, analfabetă, proprietara unui imobil din Constanța, str. Siindunetelor 97, pentru a-și asigura o îngrijire corespunzătoare la timpul cind va fi neputincioasă, In anul 1963, a acceptat sa primească pe Alexei Zaporojan ca soția lui Maria și copilul lor, în casă, fapt pentru care, această familie, s-a legat, prin promisiuni îmbietoare, că o va Întreține pe bătrină „ca-n rai!“ Prin comportament corect și filial, făcind o impresie bună, după un timp, noii veniți spre a-și asigura permanentizarea in această proprietate, au insistat și au reușit s-o convingă pe bătrină ca să încheie un act de vînzare-cumpărare pentru jumătate, din proprietate, înscriind un actul autentificat suma de 10.900 lei, pe care vînzătoarea nu l-a primit. In realitate era vorba de o donație deghizată, cu înțelegerea tacită de întreținere pe tot restul vieții. Vânzarea fictivă, de natură gratuită, odată încheiată, z.A. și M. revin cu și mai multe insistențe dulcege și reușesc s-o convingă pe bătrina analfabetă să meargă la Notariatul de stat și să pună degetul pe un act de donație pentru restul din proprietate; astfel se încheie prima parte a unei istorioare unite, în care toate bunurile imobiliare ale credulei Paraschiva Protogheropol își află noul stăpîn. în actul de donație scrie că: „Noi, soții Alexei Zaporojan și Maria declarăm că acceptăm cu recunoștință donația ce ne-a fost făcută prin prezentul act și ne luăm obligația de a respecta întocmai condițiunile stipulate mai sus", iar mai sus se stipulează : „Pun obligația soților donatori ca să mă întrețină cu cele necesare traiului incepind de la data autentificării prezentului act și pină la încetarea mea din viață, întreținerea evaluînd-o„ la suma de 100 lei lunar“. „De asemenea, pun obligația soților donatari să-mi asigure dreptul de a locui pînă la încetarea mea din viață, in camera amplasată spre str. Dezrobirii“. Frapează de la bun Început că întreținerea cu toate cele necesare traiului — mîncare, medicamente, Îmbrăcăminte, locuința cu mobila și lenjeria interioară — este „evaluată“ cu recunoștință la suma de 180 , lei lunar . Privesc la bătrîna din fața mea — chip de bunică blinda — acum găzduită în casă străină, la Eleonora Limgu, unde Îngrijește doi copii de vîrstă preșcolară, privesc la ea cu milă așteptînd, să-și potolească prinsul. — Nu știu nimic de această sută de lei lunară. Mi s-a spus că trebuie trecută In actul de donație o sumă oarecare, că altfel actul nu este valabil. Puteau să treacă și lei, eu tot nu înțelegeam scrisul, sunt analfabetă... Procesul fiind în curs de rejudecare la Tribunalul Constanța, întreb pe avocatul soților Zaporojan : — Sînteți sigur că apărați o cauză dreaptă — Da — ...Mă bazez pe actele de la dosar, în rest... Cercetez filă cu filă dosarul nr. 5007/1969, ajung și la concluziile puse de avocatul familiei Zaporojan , citesc și mă opresc asupra acestei formulări, in legătură cu suta de lei lunară Înscrisă în actul de donație, considerată a fi : „Obligație fixă, nu determinata de nevoile reclamantei“. Și mai departe: Deși actul este intitulat „act de donație“, este în realitate un contract de rendită pe viață cu titlu oneros in care reclamanta a înstrăinat un fond imobiliar pentru a-i servi o rentă viageră în valoare de 100 de lei lunar. Ce mai realitate, ce mai rentă viageră, tovarășe avocat ! Va să zică „întreținerea cu cele necesare traiului“... „pînă la încetarea mea din viață“ este „evaluată“ la 100 lei lunar! Una sută de lei lunar, numai atît, în schimbul unui imobil de citeva zeci de mii de lei și a unei curți de 495 mp. Dar să urmăm cursul investigațiilor noastre: oprită din plîns, batrina reușește să ne spună : C. PASTOR (Continuare in pag. a II-a) ClND RECUNOȘTINȚA se transformă in NORME DE MUNCA ȘTIINȚIFICE -cheia de boltă a justei retribuții la C. A. P. indicațiile plenarei CC. al P.C.R. din decembrie 1969 sunt permanent în atenția organelor agricole, constituind baza unor măsuri corespunzătoare în vederea îmbunătățirii activității cooperativelor de producție, creșterii productivității muncii, valorificării superioare a condițiilor existente în fiecare unitate agricolă. în acest context se înscrie și elaborarea noilor norme de muncă în C.A.P. de către specialiștii Ministerului Agriculturii și Silviculturii, în colaborare cu Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. Esența, conținutul, modul de aplicare a noilor norme a făcut obiectul unei convorbiri cu tovarășul Victor HALMAJAN, prim-consilier în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, care relatat: nea . Practica a demonstrat că normele de muncă folosite pînă acum în unitățile agricole cooperatiste aveau un caracter empiric, nu aveau o bază reală, motiv pentru care, de obicei, erau ușor depășite, fără un efort deosebit. Consecința a fost efectuarea unui număr redus de ore de muncă pe zi, rămânerea în urmă a unor lucrări agricole care prezentau importanță vitală pentru soarta producției. Efortul corespunzător unei activități de 10 ore pe zi se transcria doar formal în scriptele brigadierilor, iar insistența factorilor de conducere din C.A.P. rămînea, deseori, fără ecou în rîndul celor care prestau activități de producție normată. — Normele de muncă elaborate de Ministerul Agriculturii și Silviculturii vor asigura buna folosire a potențialului uman existent în cooperativele agricole de producție ? — Evident, noile norme de muncă sunt puse de acord cu baza tehnico-materială îmbunătățită și cu creșterea competenței profesionale a cooperatorilor, rezultată în urma vastei acțiuni de propagandă tehnică agricolă desfășurată in ultimii ani. In același timp, noile norme țin seama de complexitatea tot mai mare a lucrărilor, determinată de introducerea în producție a tehnologiilor avansate, ajută conducerile cooperativelor în stabilirea unor tarife de plată stimulative, în funcție de condițiile specifice existente. De exemplu, lucrările agricole sunt încadrate în categorii distincte, după gradul de complexitate, de la I la VI, aplicîndu-se, în mod corespunzător, coeficienții tarifari diferiți în valoare aproape dublă între limitele de încadrare tarifară. Noile nordine vor stimula participarea la muncă a cooperatorilor, inițiativa lor creatoare. — Aceste norme au un caracter permanent, definitiv ? — Noile norme, deși sunt rezultate din ample studii de specialitate și amplă consultare a factorilor competenți, au un caracter dinamic, pentru că numai astfel se poate da o măsură științifică muncii cooperatorilor. Rămîne la latitudinea factorilor competenți și anume a grupei de normare din Direcția agricolă județeană și a colectivelor de normare, înființate în fiecare cooperativă agricolă de producție, de a păstra permanent caracterul actual al normelor. Este vorba de latitudinea, mai bine zis, de obligativitatea acestor organe de a pune de acrd, în continuare, normele de muncă cu condițiile create și necesitățile unității de S. GHEORGHIU ! Conțină**« îs ›at s U«a) à