Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)

1970-02-01 / nr. 6676

1 A & PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6676 j Duminica, 1 februarie 1970 4 pagini, 30 bani LA I.M.U. MEDGIDIA REBUTURILE UN „PARAZIT“ ce infectează eficiența activității economice. SĂ-L STÂRPIM! CALITATEA — indicator de maximă importanță pentru caracterizarea eficienței activității desfășurate de fiecare u­­nitate economică, trebuie să constituie preocuparea nr. 1 a tuturor colectivelor din unitățile productive, obținerea unor produse de calitate slabă sau rebutarea altora, avînd conse­cințe asupra volumului producției realizate, asupra prețului de cost al acesteia. Ținând seama de acest fapt, ne-am oprit la întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia pentru a vedea care sunt princi­palele preocupări în acest sens ale colectivului de muncitori, in­gineri și tehnicieni de aici. Dis­cutăm mai iuții cu tovarășul Vir­gil OANCEA, inginerul șef al fa­bricii: „întreprinderea noastră — ne-a spus interlocutorul — care față de anii trecuți a obținut im­portante rezultate pe această li­nie, mai are încă multe de rea­lizat în problema îmbunătățirii calității producției. Această afir­mație se bazează în primul rînd pe existența unui procentaj încă destul de ridicat al rebuturilor obținute în anul 1969“. Intr-adevăr, pierderile din re­buturi s-au ridicat în anul care a trecut la peste 3 milioane lei, așa cum aveam să aflăm de la to­varășul Gh­eorgh­e Valeriu — șef al serviciului C.T.C. din între­prindere. Dacă la aceasta se mai adaugă și cheltuielile în termen de garanție, ca și cele pentru re­medierea produselor refuzate, se obține o sumă deloc neglijabilă a totalului pierderilor, datorate slabei calități a muncii desfășu­rate în unele sectoare de activi­tate ale întreprinderii. Secția care „dă cel mai mult de lucru“ în acest sens — ne spunea tovarășul Gh. Valeriu — este secția turnătorie. Aici se produce 65 la sută din întreaga cantitate a rebuturilor obținute pe întreprindere, restul de 35 la sută fiind produse în­ secția de prelucrări mecanice. Un fapt care poate fi considerat pozitiv este a­­cela că s-a reușit, în ultimul timp, să se oprească cea mai­ ma­re cantitate a rebuturilor aici, la turnătorie, și nu mai ajung pînă în secția finală de prelucrare. A­­ceasta, însă, este prea puțin. De aceea, in vederea înlăturării pe cit posibil a rebuturilor sunt ne­cesare măsuri urgente care să schimbe situația existentă pînă a­­cum, măsuri care să elimine cau­zele cele mai frecvente ale rebu­­tării produselor. Una din aceste cauze o constituie FOLOSIREA UNOR MATERII PRIME NE­­CORESPUNZÂTOARE DIN PUNCT DE VEDERE CALITA­TIV. Este vorba de utilizarea ar­gilei și nisipului cu grad ridicat de umiditate, de folosirea fieru­lui și fontei vechi cu parametri calitativi necorespunzători. O altă cauză o constituie și spațiul in­suficient pe care se întinde sec­ția turnătorie — ceea ce deter­mină o aglomerare a pieselor pe suprafața rezervată unei prime depozitări, o degradare a acestora. Dacă măsurile prevăzute să se ia in acest an (construirea unor de­pozite care vor asigura producția cu rezerve de materie primă co­respunzătoare din punctul de ve­dere al gradului de umiditate, ex­tinderea spațiului turnătoriei) vor înlătura in parte unele cauze, considerate obiective, vor rămâne în schimb altele care țin mai mult de organizarea muncii, de asigurarea asistenței tehnice, de calificarea muncitorilor. Așa cum ne relata tovarășul inginer șef al fabricii, rebuturile cele mai mul­te se produc îndeosebi la 3" re­pere principale : cercul pirodoc și butucul pentru remorcă. De a­­ceea, s-au analizat aceste repere cu rebuturi sistematice, s-a stabi­lit un plan de măsuri pentru eli­minarea deficiențelor la aceste produse și s-a hotărît suprave­gherea producerii acestor repere. Datorită faptului că rezultatele au continuat să rămină in gene­ral aceleași, s-au preconizat la reperele respective îmbunătățiri tehnologice, care acum sunt în faza de experimentare și care ar­ M. RADOVANU (Continuare în pag. a H-a) De la cedrii de aur la visele de pe Puente del Serranos Sîntem pentru­­ prima dată aici, sub albastrul ca de parfum sonor al cerului netulburat nici măcar de acest decembrie care a adus troiene și viscole pe tot continen­tul, sintem­ pentru prima dată printre palmierii desfăcîndu-se printre edificii, asemenea unor ÎNSEMNĂRI DE CǍLǍTORIE zboruri largi de flamingi și Valen­cia ține să ne sporească uimirile primei cunoștințe cu ceea ce o deosebește de toate orașele mări ale Spaniei, lipsa vestigiilor mai vechi decit cel d­e-al 14-lea secol al erei­ noastre. Străbatem, poate, aceleași locuri prin care s-au pe­rindat triumfătoare fetele de că­lăreți ale lui don Rodrigo Diaz de Șerban GHEORGHIU (Continuare în pag. a IV-a) M­A­G­A­Z­I­N­A­G­A­Z­I­N­at interviul nostru cu Ion DACIAN • Constanța — gazdă a unui prestigios congres international • R­A­K­E­U •­­ a I­e­i d­o­i c ©­p Azi, în pag. a lll-a HOTAR f­RI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind experimenta­rea noului sistem de salarizare și majo­rarea salariilor per­sonalului din unită­țile de cultură, jus­tiție, procuratură și arbitraj SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIUIUI CONSTANTA Ieri, a avut loc cea de-a V-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului Constan­ța. La sesiune au participat, ală­turi de deputați, invitați din rîn­­dul conducătorilor unor unități economice și social-culturale din municipiu, al lucrătorilor din a­­paratul de stat. La lucrările sesiunii a luat parte tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Comitetului executiv al Consi­liului popular județean. Sesiunea a avut următoarea ordine de z.1 : 1. Raportul­ Comitetului execu­tiv cu privire la realizarea pla­nului de stat și a bugetului local pe anul 1969, cit și cu privire la planul de stat și bugetul local pe anul 1970. 2. Angajamentul la chemarea Consiliului popular județean că­tre toate consiliile populare, că­tre toți oamenii muncii din mu­nicipiile, orașele și comunele din Republica Socialistă România. 3. Raportul comun al comisii­lor permanente ale Consiliului popular municipal cu privire la realizarea planului de stat și a bugetului local pe anul 1969. Mai înainte de a se intra în or­dinea de zi, deputatul Nicolae ȘERBAN, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat o informare cu privire la activita­tea comitetului executiv de la ul­tima sesiune. In continuare, tovarășul Ion POPPA, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular municipal, a prezen­tat raportul cu privire la realiza­rea planului de stat și a bugetu­lui local pe anul trecut și planul de stat și bugetul local pe anul in curs. Raportul a prilejuit o cuprinzătoare trecere in revistă a activității desfășurate de Comi­tetul executiv și unitățile subor­donate, de deputați și cetățeni in toate domeniile vieții economice și social-culturale. Astfel, planul de prestații în activitatea turisti­că a fost depășit simțitor, reali­­zîndu-se un beneficiu suplimen­tar de­ 2,5 milioane lei. In ceea ce privește bugetul local, a fost realizat la partea de venituri în proporție de 107,7 la sută. Raportul a relevat realizările importante obținute în activita­tea de gospodărie comunală, în special pe linia extinderii lucră­rilor de alimentări cu apă, cana­lizare, salubritate, transporturi în comun, modernizarea și amena­jarea de noi artere de circulație, creșterea suprafețelor de spații verzi, consolidarea falezei etc. Și anul trecut, comitetul executiv, cu sprijinul larg al organizațiilor de tineret, sindicat, femei, al de­putaților, a organizat acțiuni de muncă patriotică pentru înfru­musețarea și mai buna gospodă­rire a orașului. Astfel, s-au exe­cutat lucrări pentru construcția a 12.500 mp străzi, 17.500 mp tro­tuare și 2 km de drumuri, între­ținere spații verzi pe o suprafa­ță de 560 ha, plantarea a 69.000 arbori, amenajarea de baze spor­tive etc. a căror valoare se ridi­că la 24.981.000 lei. Și in domeniul învățământului, culturii și ocrotirii sănătății s-au obținut rezultate îmbucurătoare. Raportul a subliniat totodată existența unor minusuri printre care se înscrie și nerealizarea sarcinilor de vărsăminte la buget, ca urmare a nerealizării planului de desfacere de către unele uni­tăți comerciale — Î.C.S. „Ali­mentara“, Î.C.S. „Metalo-chimi­­ce“, Î.C.S. „Textile-incălțăminte și de întreprinderea de gospodă­rie comunală. Sarcinile economice și ale bu­getului local pe 1970 prezintă creșteri simțitoare. Planul de des­facere în comerț va crește cu 6 la sută , s-au alocat sume impor­tante pentru activitatea de gos­podărie comunală, în cadrul că­reia se vor construi încă 2.390 de apartamente și se vor executa importante lucrări de extindere a rețelelor de apă și canalizare : cheltuielile pentru învățămînt vor crește cu 1,8 la sută față de realizările anului trecut, cele pentru activitatea culturală și ar­tistică cu 21,7 la sută, iar cele pentru ocrotirea sănătății cu 19 la sută. La cel de-al doilea punct al tr­eimei de zi, deputatul Constantin PRIBOIU, vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal, a prezentat proiectul de angajament pentru susținerea Chemării la întrecere a Consiliului popular al județului Constanța, în care se prevede, printre altele, efectuarea de lu­crări edilitar-gospodărești prin muncă patriotică și contribuție voluntară în valoare de 26 mili­oane lei. Printre lucrările mai importante ce se vor executa în acest mod se numără 119.500 mp construcții de străzi și trotuare, 134.300 mp reparații de străzi și trotuare, 43 km construcții și în­trețineri de drumuri, 135 ha ame­najări, extinderi și întrețineri parcuri și spații verzi, 54.200 pomi și arbuști plantați, amena­jarea a 7 baze sportive, plantarea a 6,2 km gard viu, taluzarea de maluri, în­ suprafață de 32.400 mp. Se vor construi și da în folo­sință prin contribuție voluntară 11 săli de clasă și o grădiniță de copii. Angajamentul prevede depăși­rea veniturilor proprii prevăzute în bugetul local cu 5 milioane lei. Printr-o mai rațională folosire a mijloacelor materiale și bănești, printr-o mai bună organizare a producției și a muncii, în secto­rul de gospodărie comunală și locativă se va realiza un volum suplimentar de producție-presta­­ții de 7 milioane lei. în cadrul ultimului punct al or­­dinei de zi, deputatul Nicolae ZEICU a prezentat raportul co­mun al comisiilor permanente a­­le Consiliului popular municipal G. STOIOVICI (Continuare în pag. a II-a) N­aivitatea unor oameni cin­stiți, adeseori este speculată lucrativ de unii indivizi cu moralitate ambiguă, insensi­bili la suferințele generate de actele lor egoiste, iar fructele recunoștin­ței lor sînt viermănoase. Iată care sunt faptele: Paraschiva Protogheropol, in vîrstă de 61 de ani și, fapt de reținut, analfabetă, proprietara unui imobil din Con­stanța, str. Siindunetelor 97, pentru a-și asigura o îngrijire corespunză­toare la tim­pul cind va fi neputin­cioasă, In anul 1963, a acceptat sa primească pe Alexei Zaporojan ca soția lui Maria și copilul lor, în casă, fapt pentru care, această fa­milie, s-a legat, prin promisiuni îmbietoare, că o va Întreține pe bă­­trină „ca-n rai!“ Prin comporta­ment corect și filial, făcind o im­­­­presie bună, după un timp, noii veniți spre a-și asigura permanen­tizarea in această proprietate, au insistat și au reușit s-o convingă­­ pe bătrină ca să încheie un act de vînzare-cumpărare pentru jumătate, din proprietate, înscriind un actul autentificat suma de 10.900 lei, pe­ care vînzătoarea nu l-a primit. In realitate era vorba de o donație deghizată, cu înțelegerea tacită de întreținere pe tot restul vieții. Vânzarea fictivă, de natură gra­tuită, odată încheiată, z.A. și M. revin cu și mai multe insistențe dulcege și reușesc s-o convingă pe bătrina analfabetă să meargă la Notariatul de stat și să pună dege­tul pe un act de donație pentru restul din proprietate; astfel se în­cheie prima parte a unei istorioare unite, în care toate bunurile imo­biliare ale credulei Paraschiva Pro­­togheropol își află noul stăpîn­. în actul de donație scrie că: „Noi, soții Alexei Zaporojan și Maria d­e­­clarăm că acceptăm cu recunoștin­ță donația ce ne-a fost făcută prin prezentul act și ne luăm obligația de a respecta întocmai condițiunile stipulate mai sus", iar mai sus se stipulează : „Pun obligația soților donatori ca să mă întrețină cu cele necesare traiului incepind de la data autentificării prezentului act și pină la încetarea mea din viață, întreținerea evaluînd-o„ la suma de­­ 100 lei lunar“. „De asemenea, pun obligația soților donatari să-mi asi­gure dreptul de a locui pînă la în­cetarea mea din viață, in camera amplasată spre str. Dezrobirii“. Frapează de la bun Început că întreținerea cu toate cele necesare traiului — mîncare, medicamente, Îmbrăcăminte, locuința cu mobila și lenjeria interioară — este „eva­luată“ cu recunoștință la suma de 180 , lei lunar . Privesc la bătrîna din fața mea — chip de bunică blinda — acum găz­duită în casă străină, la Eleonora Limgu, unde Îngrijește doi copii de vîrstă preșcolară, privesc la ea cu milă așteptînd, să-și potolească prinsul. — Nu știu nimic de această sută de lei lunară. Mi s-a spus că tre­buie trecută In actul de donație o sumă oarecare, că altfel actul nu este valabil. Puteau să treacă și­­ lei, eu tot nu înțelegeam scrisul, sunt analfabetă... Procesul fiind în curs de rejude­­care la Tribunalul Constanța, întreb pe avocatul soților Zaporojan : — Sînteți sigur că apărați o cauză dreaptă­­ — Da — ...Mă bazez pe actele de la dosar, în rest... Cercetez filă cu filă dosarul nr. 5007/1969, ajung și la concluziile puse de avocatul familiei Zaporojan , citesc și mă opresc asupra acestei formulări, in legătură cu suta de lei lunară Înscrisă în actul de do­nație, considerată a fi : „Obligație fixă, nu determinata de nevoile re­clamantei“. Și mai departe: Deși actul este intitulat „act de donație“, este în realitate un contract de rendită pe viață cu titlu oneros in care reclamanta a înstrăinat un fond imobiliar pentru a-i servi o rentă viageră în valoare de 100 de lei lunar­. Ce mai realitate, ce mai rentă viageră, tovarășe avocat ! Va să zică „întreținerea cu cele necesare traiului“... „pînă la încetarea mea din viață“ este „evaluată“ la 100 lei lunar! Una sută de lei lunar, numai atît, în schimbul unui imobil de citeva zeci de mii de lei și a unei curți de 495 mp. Dar să urmăm cursul investiga­țiilor noastre: oprită din plîns, ba­­trina reușește să ne spună : C. PASTOR (Continuare in pag. a II-a) ClND RECUNOȘTINȚA se transformă in NORME DE MUNCA ȘTIINȚIFICE -cheia de boltă a justei retribuții la C. A. P. indicațiile plenarei CC. al P.C.R. din decembrie 1969 sunt permanent în atenția organelor agricole, consti­tuind baza unor măsuri corespunză­toare în vederea îmbunătățirii activi­tății cooperativelor de producție, creșterii productivității muncii, valori­ficării superioare a condițiilor exis­tente în fiecare unitate agricolă. în acest context se înscrie și elabo­rarea noilor norme de muncă în C.A.P. de către specialiștii Ministeru­­lui Agriculturii și Silviculturii, în cola­borare cu Uniunea Națională a Coo­perativelor Agricole de Producție. Esența, conținutul, modul de apli­care a noilor norme a făcut obiectul unei convorbiri cu tovarășul Victor HALMAJAN, prim-consilier în Minis­terul Agriculturii și­ Silviculturii, care relatat: ne­a . Practica a demonstrat că normele de muncă folosite pînă acum în unitățile agricole coope­ratiste aveau un caracter empiric, nu aveau o bază reală, motiv pentru care, de obicei, erau ușor depășite, fără un efort deosebit. Consecința a fost efectuarea unui număr redus de ore de muncă pe zi, rămânerea în urmă a unor lu­crări agricole care prezentau im­portanță vitală pentru soarta producției. Efortul corespunzător unei activități de 10 ore pe zi se transcria doar formal în scriptele brigadierilor, iar insistența fac­torilor de conducere din C.A.P. rămînea, deseori, fără ecou în rîndul celor care prestau activi­tăți de producție normată. — Normele de muncă ela­borate de Ministerul Agricul­turii și Silviculturii vor asi­gura buna folosire a potenți­alului uman existent în coo­perativele agricole de pro­ducție ? — Evident, noile norme de muncă sunt puse de acord cu baza tehnico-materială îmbunătățită și cu creșterea competenței profe­sionale a cooperatorilor, rezultată în urma vastei acțiuni de propa­gandă tehnică agricolă desfășu­rată in ultimii ani. In același timp, noile norme țin seama de complexitatea tot mai mare a lucrărilor, determinată de intro­ducerea în producție a tehnologi­ilor avansate, ajută conducerile cooperativelor în stabilirea unor tarife de plată stimulative, în funcție de condițiile specifice existente. De exemplu, lucrările agricole sunt încadrate în categorii distincte, după gradul de com­­plexitate, de la I la VI, aplicîn­­du-se, în mod corespunzător, co­eficienții tarifari diferiți în va­loare aproape dublă între limitele de încadrare tarifară. Noile nord­ine vor stimula participarea la muncă a cooperatorilor, inițiativa lor creatoare. — Aceste norme au un ca­racter permanent, definitiv ? — Noile norme, deși sunt re­­zultate din ample studii de spe­cialitate și amplă consultare a factorilor competenți, au un ca­racter dinamic, pentru că numai astfel se poate da o măsură ști­ințifică muncii cooperatorilor. Rămîne la latitudinea factorilor competenți și anume a grupei de normare din Direcția agricolă ju­dețeană și a colectivelor de nor­mare, înființate în fiecare coope­rativă agricolă de producție, de a păstra permanent caracterul actual al normelor. Este vorba de latitudinea, mai bine zis, de obli­gativitatea acestor organe de a pune de ac­rd, în continuare, normele de muncă cu condițiile create și necesitățile unității de S. GHEORGHIU ! Conțină**« îs ›at s U«a) à

Next