Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)

1970-02-21 / nr. 6693

- Pag. a 2-a DISCIPLINA să atingă performanțe maxime în rîndurile sportivilor de performanță constănțeni Nu de puține ori, presa a sem­nulat in coloanele ei exemplul unor spor­­tivi care au adus cluburilor sau re­prezentativei naționale un succes deo­sebit, o performanța ce i-a făcut pe statisticieni sa mute limitele efortu­lui fizic al omului dincolo de bariera incredibilului, iar pe cronicarii de specialitate sa considere performanța ca fantastică. Astfel de exemple au existat și in sportul nostru­ de perfor­manță. De ele sun­t legate numele lui Viorica Viscopoleanu, Li­a Manoliu, L. Hotman­, Sile Nastase etc., etc. De fapt, lista poate continua ram­inin­d deschi­să și reprezentanților sportului con­­stânțean. Amintiți-va de exemplu, cursa debordantă a lui Tufan de la Lausanne în acel joc memorabil Ro­mânia—Elveția es­te jucătorul de pe m­alul mării, purtător al tricoului na­­țional, a centrat intr-un ultim și su­prem efort aducind victoria României. Sportivul este omul care nu are voie să greșească, este, prin esență, o da­tă cu tricoun ce poarta culorile aso­ciației, reprezentantul a sute­ mii de oameni si această sarcină nu are ni­mic formal in ea. Sportivul se educă în acest spirit al luptei cinstite, dusă in limitele regulamentului, ale fair­­play-ului. Dar dincolo de sta­dion, in viața cotidiană, In această viață ce pulsează ritmic, el, omul ce a reprezentat sau va reprezenta spor­tul, nu trebuie să uite că principal­a obligație ii rămine munca, meseria ce și-a ales-o și pe care o practică. Și In Constanța avem mulți, foarte mulți sportivi de­ performanță ce au înțeles să se achite cu cinste de ambele sar­cini. Sportul educă, sportul prin e­­sența lui creează prietenii indestruc­tibile și fără discuție că, de aceea, u­­nele acte, absolut izolate, de indisci­plină, vedetism și căpătuială sunt cri­ticate cu toată asprimea, de opinia publică, iar acei ce consideră că prin titlul de sportiv pot să se situeze, în afara legilor, în afara cadrului ce-l formează opinia publică, marea masă a iubitorilor sportului, greșesc. Și, din păcate, deși unele dintre cazuri re­clamau o preocupare, o atenție mai mare din partea factorilor de răspun­dere ai sportului de performanță con­­stănțean nu s-a făcut încă suficient la munca de educație. Astfel, în ca­drul clubului Farul, nucleu al spor­tului de performanță din județul Con­stanța și ta care activează peste 500 de sportivi de performanță, atît în anul ce a trecut cit și în­ această pe­rioadă au existat cazuri de abateri de la conduita sportivă. La fotbal, cazurile de indisciplină, de vedetism, de încălcări ale normelor sportivului de performanță au fost frecvente, în­­cepind cu lancu și terminind cu Dum­bravă, Uțu și in ultima vreme Sorin Avram și Boțea. Repetatele abateri ale acestor fotbaliști sunit cunoscute dat­ele au fost multă vreme cocoloșite, s-a căutat nejustificat să se creeze u­n climat de îngăduință față de compor­tările antisociale ale unora dintre ei și ca rezultat clubul, prestigiul spor­tului au avut de suferit.. La baschet, retrogradarea echipei din divizia A a fost posibilă și ca ur­mare a faptului că la mijlocul echi­pei își făcuseră loc cîteva elemente puse numai pe căpătuială, care con­diționau participarea la jocuri numai dacă­­ se satisfăceau interesele ma­teriale. De fapt, in această disciplină sportivă, asemenea cazuri in loc să constituie un serios semnal de a­­larmă, au fost tratate cu îngăduință și astfel a fost posibilă apariția altor încălcări ale normelor conduitei spor­tive (Rădu­canu, Teodora, Leimte). în box viață nesportivă, nopțile pe­trecute prin baruri și restaurante, au condus în final la pierderea presti­giului de care se bucurau o serie de sportivi în rîndul spectatorilor (Ovi­­diu Baciu, Gheorghe Pițu). La rugbi, sport prin esență colectiv­, cazurile de indisciplină mai vechi sau mai noi ale lui Ștefan Cristea, Traian Dolciu, 1’. Zamfirescu, soldate cu sus­­pendări pe termene lungi din viața sportivă, nu au fost analizate cu toată răspunderea de vechea conducere clubului. Climatul de indisciplină e­­­­xistent la unii dintre sportivii de per­formanță a fost posibil numai ca ur­mare a cocoloșiri și ascunderii pri­melor abateri. Dacă s-ar fi intervenit cu hotărire și discernămint ch­iar de la început, dacă unii dintre antrenori (Raducăinu, Bazîl Marian, Robert Cos­­moc, Nicolae Buză) ar fi înțeles că munca lor se confundă cu cea de pe­dagog­ie multe dintre situații, fără discuție că unele fapte nu ar fi a­­vansat în gravitate. Un alt aspect cri­ticat în dese rînduri și de ziarul nos­tru a fost acela al lipsei de interes și insuficientului atașament al unor sportivi față de culorile clubului. Fiindcă numai astfel se explică com­portarea unora dintre fotbaliști tn partida cu Progresul București, sau evoluția lui Sasu la jocul cu Dinamo București. Lipsa de atașament și res­pect față de public, față de club au fost semnalate și de evoluția baschet­­baliștilor, a voleibaliștilor in campio­natul trecut. Fără discuție, cazurile sunt izolate și cei ce le-au săvirșit s-au pus din capul locului pe afara marii familii a sportivilor, dar ele trebu­ie sa con­stituie, de același timp, un­ semnal de alarmă pentru conducerea clubului, fiindcă trebuie să se recunoască, s-a făcut mult prea puțin te munca de educație, in formarea unor caractere cinstite, a unei educații solide. Acțiu­nile educative întreprinse de clubul Farul sau de C.J.E.F.S. Constanța de anul ce a trecut pot fi numărate pe degete și ele nu au avut ecoul dorit. Sportivii clubului Farul nu se cunosc intre ei. Invățămîntul de partid, for­mă de educație eficientă, a fost ne­glijat de multe ori, într-un cuvint s-a făcut prea puțin în educarea sporti­vilor. Iată dar pentru cé pledăm. Vrem ca pe stadioanele constănțene sau in afara lor, actele nesportive să dispară complet, iar atunci când feno­menul se produce izolat să fie anali­zat și pedepsit cu toată asprimea. Este absolut necesar. Este un deziderat al societății noastre socialiste creșterea unor generații de sportivi la care res­pectul față de adversar, dragostea fa­ță de culorile clubului să primeze, Lîvîu BRUCKNER Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului CON­STAN­TA șos. Industrială nr. 8 telefon 2.39.40, 8.27.28 ^rutt concurs TEHNICIAN ENERGETIC. Salarizarea, conform H.C.M. nr. 914/1968. Condiții de pregătire și stagiu conf. anexa IV în H.C.M. nr. 1688/1960. Constanta angajează — MAGA8KW0BRZ nmvoi Mift Mmm­mmtamtum­ — pot obțin* 1«­­Mm »MM — I. M. A. Valul lui Troian județul Constanta angajează: - tractoriști mecanici agricoli pentru secția« de mecanicai­ Palazu Mare» Agigea iji Ovi­diu. Informații» la telefon 1AGM Cursuri de calificare in cadrul Șantierului instalații al Trustului 2 se vor des­chide, în această lună, patru cursuri de calificare cu o parti­cipare de aproape 150 de muncitori. Cursurile vor funcționa pentru meseriile de instalatori-sanitariști și gaze, instalatori caloriferiști, instalatori ventilație și lăcătuși mentori. La ab­solvirea acestor cursuri, noii meseriași vor fi repartizați la obiectivele industriale aflate in construcție în zona Palas— Constanța, Medgidia și alte obiective industriale din județul Constanța. întreprinderea „Energo-montaj“ București Șantierul de montaj Palas — Constanta b-dul Aurel Vlaicu nr. 123 ANGAJEAZĂ: — MONTOM TEVAM — categ. 3-5 (categorie veche); — MONTOM CAZANE — categ. 3-5 (categorie veche); — MONTOM TURBINE — categ. 3-5 (categorie veche). Se lucrează regim de 10 ore, asigurându-se condiții con­teni H.C.M. 1053/1959. HOTARIREA CMIS­LU­I DE MINIȘTRI MVIND ACORDAREA DE PREMII DIN BENEFICIILE REALIZATE In vederea stimulării salariați­lor din întreprinderi, centrale in­dustriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcini­lor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea con­tinuă a eficienței economice, ca­re să conducă la sporirea be­ne­­ficiilor, pe baza principiilor apro­bate de Comitetul Executiv al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de­ Miniștri a eanis o hotărîre prin care se introduce sistemul de a­­cordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărâri, înce­pând cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de condu­cere, tehnic, economic, de specia­litate și administrativ din unită­țile economice vor putea beneficia de premii, dintr-un soțnd de pre­miere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra bene­ficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul indivi­dual al salariaților vor fi cu atât mai mari cu cât unitățile econo­mice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creș­terii producției, a reducerii pre­țului de cost, a sporirii producti­vității muncii, a ridicării eficien­ței întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are in vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de sa­larii și volumul beneficiului, pre­cum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiu­lui planificat. Fondul de premiera ce se cuvine fiecărei unități eco­nomice se stabilește pe baza re­zultatelor definitive obținute, o­­glindite în bilanțul contabil anual, în raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se mic­șorează in cazul nerealizării be­neficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiu­lui, colectivele unităților econo­mice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărârea prevede că fondul de premiere al între­prinderii poate fi constituit inte­gral, pe baza cotei aprobate, a­­tunci cînd se realizează principa­lii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortime­ntele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă, pla­nul de export în lei valută și în­deplinirea obligațiilor asumate prin contracte. In cazul nerealizării indicatori­lor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminua­rea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută. In vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depăși­rea planului, hotărirea dă dreptul acordării de premii di­n beneficii­le realizate și unităților cu ges­tiune economică internă, care ur­măresc și evidențiază distinct re­zultatele activității proprii, inde­pendent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de u­­zi­ne de care aparțin. Salariații centralelor industria­le, celorlalte organizații economi­ce cu statut de centrală, ai mi­nisterelor și ai altor organe cen­trale economice beneficiază de premii in raport de rezultatele obținute pe ansamblul organiza­ției economice respective. Sala­riații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subor­donate și să-și sporească preocu­parea pentru creșterea eficienței economice. Hotărirea Consiliului de Miniș­tri prevede posibilitatea stimulării prim premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din bene­ficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere respectiv 75 la sută se repartizează la sfârșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, e­­conomic și administrativ, propor­țional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea ob­ține premii din beneficii de până la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au drep­tul să reducă sau chiar să nu a­­corde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărirea prevede că se mai pot acorda premii in cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de muncă. Premiile se acordă pentru econo­mii de materii prime, auxiliare, combustibili și e­nergie, obținute prin reducerea consumurilor nor­mate, a pierderilor sau rebuturi­lor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru econo­miile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utila­je. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat econo­miile respective. Pot beneficia de asemenea premii și cadrele teh­nice care participă nemijlocit la conducerea și realizarea procesu­lui­ de producție și care au contri­buit direct la obținerea economii­lor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă econo­miile obținute nu dăunează cali­tății produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depă­șesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte mate­riale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sec­toarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehno­logiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se pre­miază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, in raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată in fie­care lună. Aceste premii se acor­dă cu condiția ca aplicarea mă­surilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze cali­tății produselor. Prevederile hotăririi se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute in actuala hotărâre, Consiliul de Mi­niștri urmează să aprobe regle­mentări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agrico­le de stat, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unități­lor de construcții-montaj, de pro­iectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărirea Consiliului de Miniș­tri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principii­le de premiere întreaga economie, stabilite pentru adaptare la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unitățile economice urmărește perfecționa­rea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obținerea unor rezultate cât mai bune în îndeplinirea sarcinilor, constituind un important factor mobilizator în creștere eficienței activității economice, condiție e­­sențială a ridicării continue a ni­velului de trai. (Agerpres) Reglementarea plății unor impozite și taxe­ ­. Potrivit unor recente regle­mentări, începînd cu anul 1970 s-au stabilit noi termene de plată ale unor impozite și taxe. Astfel, impozitul pe veniturile din închi­rierea clădirilor, impozitul pe clădiri și pe terenuri, precum și primele de asigurare prin efectul legii a clădirilor din raza orașe­lor se plătesc în două rate egale semestriale, pină la sfîrșitul luni­lor martie și septembrie. Impozi­tul pe veniturile meseriașilor, li­ber profesioniștilor și ale altor persoane care realizează venituri din activități pe cont propriu, se plătesc în rate trimestriale, pină la sfîrșitul lunilor februarie, aprilie, iulie și octombrie. Taxa anuală asupra mijloacelor de transport se plătește integral pină la sfîrșitul lunii Persoanele care dobîndesc martie, mij­loace de transport în cursul anu­lui plătesc taxa datorată începînd cu ziua declarării lor la organul financiar. Pentru neachitarea la termen a impozitelor și taxelor se aplică pentru fiecare lună sau fracțiune de întîrziere o majorare de X la sută în cazul organizațiilor socia­liste și de 2 la sută in cazul per­soanelor fizice. (Agerpres) Intr-o bună zi, cam pe la mijlocul lui martie 1969, un cetățean s-a hotărât să-și cum­pere un frigider în rate de la I.C.S. „Metalo-chemice“. Zis și făcut! A completat formularul de rigoare, l-a înregistrat la în­treprinderea unde lucra, a plă­tit prima rată și s-a făcut pro­prietar de frigider tip mobilă, furniruit, lustruit și... garantat. A doua zi —o surpriză, in matele frigiderului se formase o băltoacă de proporții apre­ciabile. Cercetând atent a Con­stantat că frigiderul avea o „calitate“ in plus față de cele specificate in prospect — ii transpira țevăria din spate, de parcă avea emoții că este pus să funcționeze într-un decor ce-i era nefamiliar! Apoi ne­plăcerile au început să se țină lanț: smalțul din cuvă a înce­put să crape ca la o dantură prost îngrijită, furnirul a luat contururi nebănuite, ușa refuza să se închidă până nu o împin­geai temeinic cu umărul ș.a­n.d. Vâzând acestea, fericitul po­sesor al năstrușnicului fri­gider (factura nr. 8813/45) a strigat: Evrica ! Adresați­­vă cu încredere cooperative! „Prestarea''! Ceea ce a și fă­cut chiar atunci , a dat un te­lefon și a așteptat să vină meș­terii la fața locului... Și au ve­nit acei meșteri, cu un vagon de scule, azi unul, inline altul și au plecat ridicând din umeri, nicini că buba « din naștere —­ adică de la fabrică — și că n-au ce să-i facă, și că n-au piese de schimb, și că „adre­­sați-vă dumneavoastră între­prinderii producătoare !" Și s-a adresat omul la Craiova, la I.L.M.E.T. Timp în care cei de la „Prestarea" procedau siste­matic precum Piiat din Pont, se spălau pe mâini! După o vreme, numai dacă ce primește o recomandată din partea fabricii. „Către... ca urmare a sesizării dv. mr.... — se zicea acolo—vă comuni­căm să vă adresați cooperati­vei „Prestarea“, care este obli­gată să vă repare frigiderul!“ Și se mai zicea cite ceva des­pre un contract al fabricii cu cooperativa, despre un H.C.M. nr. 753/1965 și despre niște in­strucțiuni nr. 800 A... Se specifica, de asemenea, că o copie puțin modificată a scrisorii fusese trimisă și con­ducerii cooperativei, dîndu-i-se sfatul să emită o comandă pentru piesele de schimb nece­sare și să nu mai obiecteze că nu există aceste piese, atita vreme cit ele au fost cerute nici măcar nu de la fabrică. Intre timp, cele două instituții se bombardau cu scrisori și au căzut la o înțelegere : să amba­leze frigiderul cei de la „Pres­tarea“ și să-I trimită la Craio­va. Și­ acum, dragi cititori, ține­­ți-vă firea și nu vă mirați de nimic! Expedierea s-a făcut prin dispoziția de livrare nr. 105, din 15 august 1969 — și a trecut septembrie, a trecut oc­tombrie, a trecut noiembrie, decembrie, a trecut 1969, a ve­nit 1970, dar frigiderul nu mai venea înapoi. La Craiova — nimeni nu știa nimic. Ia „Pres­tarea, idem... Și tot prin telefon a primit clientul câteva informații care l-au făcut să nu se simtă chiar singur in nefericirea lui de ex­­proprietar, să aibă măcar con­solarea că el nu este un caz izolat. Cineva, într-o zi, apoi altcineva, în altă zi, au sunat la telefon și i-au spus că au aflat de frigider și că îi sunt părtași la suferință, pentru că și ale lor (același tip...) sunt rătăcite pe același drum, spre Craiova. Dar, culmea! După îndelungi cercetări, s-a desco­perit, în cele din urmă, că fri­giderele respective fuseseră ex­pediate de la Craiova încă din 20 noiembrie 1969 (?), dar ni­meni nu știa în ce gară se află și de ce n-au ajuns la des­tinație. Păgubașii ajunseseră la limita răbdării, cînd — surpri­ză ! —­ le-au fost aduse acasă obiectele cu pricina într-o fru­moasă dimineață de la mijlo­cul lui ianuarie a.c.„. Să recapitulăm, deci! Zece luni de nervi și agitație pentru că „Prestarea“ nu este în rela­ții normale cu I.L.M.E.T.-ul (se pare că domnește chiar o anu­mită animozitate vecină cu an­tipatia, care ar fi valabilă în­tre două persoane particulare, dar este ilogică în relațiile din­tre două instituții...); o neper­­misă ignorare a intereselor cli­­enților, combinată cu o doză apreciabilă de birocratism și — un sfîrșit — un splendid voiaj de plăcere de care au benefi­ciat trei frigidere ce puteau fi reparate la fel de bine și în Constanța... DE CE 7 ȘI — pentru că am vorbit despre frigidere — ce-ar fi da­că U.J.C.M. ar prelua întreba­rea și ar judeca-o puțin „la re­ce“? Poate că s-ar desprinde și unele concluzii utile. E. VASILIU ODISEEA UNUI FRIGIDER „HOINAR“ à DOBROGEA NOUA nr. 6693 [WVWVWWAA^W Rînduri (ieșirile ) faptă demnă de laudă Un grup de elevi de la Școala din Valea Seacă, trecînd peste linii, au obser­vat că la km 209 pe linia București — Constanța și­na era ruptă. Peste cîteva minute urma să treacă tre­nul. Au pornit în goană către canton, unde au gă­sit de serviciu pe Zamfira Martinescu. Aceasta a mers la fața locului (așa cum ne comunică, de altfel, și to­varășul Gheorghe Mureșa­­nu) și constatînd defecțiu­nea a luat măsuri de opri­re a circulației, evitând ast­fel un accident posibil. Echipa de reparatori a sosit la timp și în două ore a dat cale liberă trenurilor. Fapta elevilor de la Școa­la din Valea Seacă face cinste lor și educatorilor lor. Un gest semnificativ Gheorghe Stoica din Con­stanța, șoseaua Filimon Sâr­ica nr. 41, este pensionar, dar a cerut să i se sisteze pensia și să muncească, lu­cru care i s-a aprobat. La un moment dat, insă. Gheorghe Stoica, deși în­cadrat, a început să pri­mească și pensia. Ca um om corect ce este, a mers ime­diat la oficiu și a depus banii care nici o clipă nu l-au tentat. Tot respectul pentru pă­rul său alb. Martor ocular La magazinul nr. 100 al I.C.Ș. „Alimentara“ se­­ des­cărca marfă. Cutii, saci cu pungi de zahăr preamba­­lat. Intr-u­nul dintre saci (mai toți arătau jalnic) pungile erau sparte de-a binelea și amestecate cu ta­­laș. Responsabilul, G. Cos­­tache, a schițat timid ges­tul de a-l refuza, gîndin­­du-se, probabil, la clientul care se va trezi cu gunoa­ie în ceai. Atît i-a trebuit delegatului însoțitor, Pavel Crețu. A sărit ca ars, a a­­menințat, a invocat, de mai multe ori, autoritatea con­ducerii care a dispus... A trebuit să intervină redac­torul acestor rînduri pentru a se aplana conflictul. Dar nu și pentru a se lua sa­cul cu amestec de pungi și zahăr. El a rămas acolo pentru a se vedea cum a­­jung mărfurile din depozit la magazine și de aici, la client. Bineînțeles dacă, in­tre timp, nu se va ajunge din urmă conducerea I.C.S. „Alimentara“. Matinală In zorii uneia dintre zile­le jumătății lui februarie a.c., Ioan Gorea, docher la „Navrom“ Constanța, a fost găsit de miliția din port cu 2,7 m stofă tergar. N-o cumpărase de la magazin și, la ora aceea, nici nu se putea afla în drum spre croitor. A mărturisit mai târziu că a sustras-o din­tr-un colet (rupând-o din lungimea unui top. In ti­mp ce se afla la lucru). Așa, cum ai rupe o floare gard. Tot doțește» Meșterul strică... Cel care lucrează la ex­tinderea Fabricii de ciment din Medgidia sânt cazați in cele 40 de apartamente ale blocului 6­1 din localita­te. Dispun aici de tot ce le trebuie. Dar tot dispunând ei, „gospodărește" au a­­juns să spargă geamurile, ușile, instalațiile sanitare, întrerupătoarele de curent, chiar și pereții. Să recunoaștem, au „în­demânare“ băieții! Sunt­ doar constructori! Ca în zicala cu „Meșterul strică șî drege de frică“. Dar să dreagă ! Chiar și de... frică. Nu strică ! ) < A.

Next