Dobrogea Nouă, martie 1970 (Anul 23, nr. 6700-6725)

1970-03-26 / nr. 6721

DOBROGEA NOUĂ nr. 6721 TRIBUN­AL REVOLUȚIONAR ÎNFLĂCĂRAT Lenin și-a consacrat întreaga Viață luptei pentru interesele și fericirea oamenilor muncii, pen­tru eliberarea lor de exploatare, pentru dreptul popoarelor de a-șî hotărî singure soarta. El și-a slu­jit cu devotament atît țara sa, cit și mișcarea muncitorească inter­națională, exercitind prin întrea­­ga-i activitate teoretică și prac­tică o mare influență asupra în­tregului proces de dezvoltare is­torică. Rusia reprezenta la începutul secolului al XX-lea punctul de concentrare a celor mai ascuțite contradicții social-economice, de clasă și naționale, proprii impe­rialismului. Acestea erau agra­vate de asuprirea politică, națio­nală și spirituală a poporului de către autocrația țaristă. După cum arăta Lenin, singura soluție pen­tru Rusia, pentru masele de oa­meni ai muncii din această țară e că socialismul, revoluția. „Isto­ria, scria Lenin, a pus acum in fața noastră o sarcină imediată, care este cea mai revoluționară din toate sarcinile imediate ale proletariatului din oricare altă țară. îndeplinirea acestei sarcini, doborirea celui mai puternic rea­­zist al reacțiunii, nu numai eu­ropene, dar (putem spune) și a­­siatice, ar face din proletariatul rus avangarda proletariatului re­voluționar internațional“. La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., care a avut loc la Londra în 1903, Lenin a asigurat prin lupta sa împotriva oportu­niștilor victoria marxismului, u­­nind în jurul său marxiștii revo­luționari ruși, bolșevicii. In 1912, la Conferința de la Pragă, prin ex­cluderea menșevicilor din partid, au fost puse bazele unui partid independent al bolșevicilor. A­­ceeași conferință a ales comitetul central in frunte cu Lenin. In pri­măvara aceluiași an, din iniția­tiva muncitorilor din Petersburg, a fost creat ziarul cotidian bol­șevic legal „Pravda“. Lenin a luptat împotriva răz­boiului lansînd lozinca transfor­mării războiului imperialist în război civil. Aceasta însemna că oamenii muncii din fiecare țară beligerantă trebuie să răstoarne puterea propriului lor guvern, dacă vor să scape de război și să obțină o pace dreaptă. Tot in a­­ceastă perioadă a scris lucrarea „Imperialismul, ultimul stadiu al capitalismului“. Pe baza analizei contradicțiilor sociale, Lenin a elaborat teoria posibilității revo­luției socialiste în câteva țări sau chiar numai intr-o singură țară. După ce, in Rusia, autocrația a fost doborâtă în februarie 1917, Lenin s-a întors la Petrograd din emigrație, la 3/16 aprilie 1917, după un exil de 11 ani. Celebrele sale „Teze din aprilie“ au înde­plinit un rol însemnat în orienta­rea partidului spre transforma­rea revoluției burghezo-democra­­tice în revoluție socialistă. Cind revoluția a luat un nou avînt, Lenin, care era nevoit să acti­veze in ilegalitate (la Pinlarida), între 12 și 11 septembrie 1917 a trimis Comitetului Central, comi­tetului din Petrograd și comite­tului alH Moscova ale partidului, două scrisori: „Bolșevicii trebuie să iă puterea“ și „Marxismul și insurecția“, in care chema par­tidul la organizarea imediată a insurecției armate. La rândul ei, contrarevoluția a luat înăsUri îm­potriva revoluției proletare ce se apropia cu pași repezi. Revenind la Petrograd, Lenin a elaborat planul concret pe baza căruia s-a desfășurat metodic, după toate regulile artei militare, insurecția arm­ata. In dimineața zilei de 25 octombrie (7 noiem­brie) 1917, guvernul provizoriu a fost răsturnat. La orele 10 dimi­neața a apărut apelul „Către ce­tățenii Rusiei“, scris de inspiratorul și conducătorul Léviitt, re­voluției victorioase. în seara zi­lei de 25 octombrie s-a întrunit Congresul al ll-lea al Sovietelor. Muncitorii au intim­pinat cu en­tuziasm prezența la congres a lui Elena Gheran-MEWES, cercetător științific­ la Institutul de istorie „N. Iorga“ al Academiei Republicii Socialiste România Lenin. La propunerea lui, con­gresul a adoptat istoricul decret asupra păcii și asupra pămîntului. Sensul fundamental al decretului asupra păcii consta nu numai în faptul că arăta popoarelor din Rusia și din toate țările calea justă, calea luptei pentru ieșirea din războiul imperialist, dar și faptul că punea bazele politicii externe a partidului și puterii so­vietice, bazele politicii de coexis­tență a primului stat socialist din lume cu statele capitaliste. De­cretul asupra pămîntului desfiin­ța proprietatea moșierească asu­pra pământului, fără nici o des­păgubire, pămînturile moșierești trecând la dispoziția comitetelor agrare de plasă și a sovietelor ju­dețene de deputați ai țăranilor. Acest decret a avut o importan­ță excepțională în lupta partidu­lui pentru cucerirea de partea revoluției a țărănimii din Rusia și pentru consolidarea revoluției socialiste. Congresul general al Sovietelor din Rusia a însărcinat cu conducerea țării guvernul so­vietic munci­toresc-țărănesc — consiliul comisarilor poporului — in frunte cu V. I. Lenin. După terminarea războiului ci­vil, Lenin a condus personal o­­pera de construire a societății so­cialiste in U.R.S.S., dăruindu-și toate forțele întăririi puterii so­vietice și consolidării cuceririlor revoluționare. Sub conducerea lui Lenin au fost elaborate planul de refacere a economiei naționale, planul de electrificare a țării, de industrializare și transformare socialistă a agriculturii, planul revoluției culturale. In raportul prezentat la Congresul al VII-lea al partidului, în cuviaturile ros­tite la consfătuirile și congresele comitetelor țărănimii, ale secții­lor agrare, ale comunelor și arte­­lurilor agricole, Lettin a explicat și fundamentat necesitatea colec­tivizării agriculturii și căile în­făptuirii ei. Lenin a îmbogățit teoria mar­xistă în problema țărănească și a adus o contribuție uriașă la e­­laborarea politicii economică a partidului îin perioada de trecere de­ la capitalism la socialism. Grelele condiții în care a trăit Lenin în timpul țarismului, in­tensa sa activitate teoretică și practică, consecințele rănii care-l chinuia (după atentatul săvîrșit în 1918 la viața lui), au diminuat forțele lui Lenin și i-a­u scurtat viața. La 21 ianuarie 1921, Lenin a încetat din viață la Gorki, lân­gă Moscova, întrunită in aceeași noapte, plenara C.C. al partidu­lui lansa un apel către popoarele din U.R.S.S., în care se arăta: „A murit omul sub a cărui conducere combativă partidul nostru a în­fipt cu brațul de oțel steagul roșu al Revoluției din Octombrie în întreaga țară, a zdrobit împotri­virea dușmanilor și a instaurat dominația oamenilor muncii, în fosta Rusie țaristă. A murit omul cel mai iubit de proletariatul in­ternațional, mîndria lui“. V. I. Lenin la solemnitatea punerii pietrei fundamentale monumentului lui Marx din Moscova — 1 Mai 1920. DE CE AGITAȚIA VIZUALĂ a ieșit din „cîmpul vizual“ al unor organizații de partid ? Alături de celelalte forme ale muncii politice de masă, agitația vizuală este chemată să contri­buie la mobilizarea oamenilor muncii de a produce mai m­ult, mai ieftin și mai bun. Ea urmărește sporirea combativității față de tendințele de neglijență și indis­ciplină, de lucru de mintuială. Ca și celelalte pîrghii ale muncii politice, AGITAȚIA VIZUALA TREBUIE SA SE CARACTERI­ZEZE PRIN CONȚINUT, AC­TUALITATE, OPERATIVITATE ȘI EFICIENȚA, PRINTR-O LAR­GA ACCESIBILITATE. Cu cit este prezentată în forme mai sim­plă, cu cît merge mai la obiect, cu atît este mai eficace, ne spu­nea, in cadrul unei anchete în­treprinse pe această temă, tova­rășul Iordan ZAHARIA, secreta­rul comitetului de partid de la Fabrica de ciment din Cernavodă. Spre exemplificare, interlocutorul ne-a prezentat o chemare scrisă cu creta, pe un panou simplu, prin care lăcătușii care se ocu­pau de reparația morilor de ci­ment erau mobilizați să execute această lucrare cu cel puțin două zile înainte de termen, cu men­țiunea că această realizare va permite obținerea unei cantități suplimentare de 1.200 tone ci­ment. Lozinci cu texte asemănă­toare, fără pretenții grafice deo­sebite, se folosesc și la alte locuri de muncă, indeosebi atunci and Sunt de executat lucrări impor­tante, cum ar fi, de pildă, înzi­­direa sau repararea cuptoarelor sau altor utilaje cheie. Și la Fabrica de șuruburi Sa­­ligny rețin atenția lozinci exis­tente în principalele secții de pro­ducție, cu texte ca : „Region­­ Micșorînd cu 3.000 numărul ore­lor de stagnare a mașinilor vom realiza într-un an 2,5 milioane șuruburi pentru lemn, în valoare de 110 mii lei“, „Reducînd coefi­cientul de rebuturi cu 1 la sută Și risipa de semifabricate vom obține 5 milioane de șuruburi pentru lemn, în valoare de 220 mii lei“. După cum ne spunea tovarășul Constantin BADESCU, Secretarul comitetului de partid, eficiența acestor chemări și a ce­lorlalte acțiuni inițiate pe linia muncii politice se materializează in realizarea și depășirea atît a planului de producție, cît și a an­gajamentelor în întrecerea socia­listă, în realizarea de economii suplimentare , disciplina în pro­ducție s-a întărit, numărul absen­țelor și al orelor de întîrziere de la lucru este în continuă scă­dere. După cum se știe, încă din luna ianuarie colectivele unităților e­­conomice și-au stabilit angaja­mentele in întrecerea socialistă pe anul în curs. Agitația vizuală este chemată să popularizeze larg angajamentele pe județ, ale fie­cărei întreprinderi și loc de mun­că. Ce s-a făcut pînă acum in a­­ceastă direcție ? Nu avem spe­cialiști în scrierea lozincilor, motivează tovarășul Gheorghe ȘUȘCHINA, secretarul comitetu­lui de partid de la întreprinde­rea de hidromecanizare și trans­porturi navale Cernavodă. Cînd­­va, de executarea unor asemenea lucrări se ocupa cooperativa meșteșugărească, dar acum nu găsim unde să plasăm comanda. Și astfel, la mijlocul lunii mar­tie 1970, pe panourile instalate la intrarea în atelierele întreprin­derii pot fi citite doar angajamen­tele anului 1969. E drept, panou­rile, bune la vremea lor, sunt scrise frumos, atrăgătoare dar ab­solut inutile astăzi. Prin grija Comitetului județean de partid, unităților economice le-au fost trimise afișe conținând angajamentele pe întregul județ și care urmează a fi completate cu angajamentele locale și ex­puse în locurile cele mai vizibile. O treabă nu prea complicată in esență. Și totuși, nici la fabrica de ciment, nici la cea de șuruburi și nici la I.H.T.N. aceste afișe nu și-au găsit încă locul destinat. Operația de înscriere a cifrelor din angajamente, de înrămare și expunere se desfășoară — de ce oare? — exasperant de încet. Se așteaptă oare scurgerea anu­lui pentru rezolvarea acestei pro­bleme ? Revenim la ideea că agitația vizuală trebuie să fie cît mai sim­plă, atît în conținut cît și în for­mă. Un panou de lemn sau ta­blă, vopsite, pe care să se poată scrie cu creta o lozincă, un în­demn, nu sînt lucruri costisitoare și nici greu de realizat. Ne gîn­­dim ce efect mobilizator ar putea avea un astfel de mijloc de com­batere a unor acte de indiscipli­nă, a unor racile încă prezente în conștiința unor oameni. La auto­baza nr. 5 Hîrșova ne este dat să aflăm o situație ce pare de domeniul incredibilului. In luna ianuarie a acestui an, 109 sala­riați (o treime din numărul total) au fost sancționați pe linie admi­nistrativă. Motivele: lipsuri sau întîrzieri din producție, alte acte de indisciplină, neglijență în în­treținerea și exploatarea mașini­lor etc. In februarie numărul sa­lariaților sancționați pentru mo­tive asemănătoare se ridică la 84. De altfel, de cîțiva ani sunt sancționați în fiecare încoace, sună un număr foarte mare de lucră­tori, printre care figurează mai des șoferii Tudor Lungu, Gheor­ghe Tincu, Ștefan Mosor, Ion Tăl­­pău și Victor Neacșu, mecanicul Ion Poenaru, impiegatul de miș­care Constantin Manea și alții. Noi considerăm aceasta ca fiind o dovadă evidentă a exigenței manifestate de conducerea auto­bazei, a dorinței ferme de a li­chida orice abatere, de a nu lăsa nesancționată nici o încălcare, ne spunea tovarășul Ion MAR­GIN­EANU, secretarul organizației de partid din autobază. Fără a pleda pentru îngăduință față de manifestările și actele antisocia­le, de orice natură ar fi ele, ne punem totuși întrebarea: de ce, în paralel, nu se acționează și pe linia agitației vizuale, a muncii politice și cultural-educative pen­tru combaterea unor asemenea stări? Credem că unica metodă folosită în acest scop — afișarea lunară a unui tabel cu numele celor sancționați și motivarea stereotip redactată a măsurii — nu poate da și s-a văzut că nici nu dă, de fapt, rezultate. Cu to­tul asta ar fi situația dacă la lo­cul de muncă și, imediat, în chiar ziua cînd s-a produs abaterea, s-ar face publicitate prin mij­loace simple dar eficace. „Șofe­rul X a plecat azi din garaj cu mașina defectă“, „Mecanicul X a intîrziat de la lucru 5 minute“. „Strungarul Z a rebutat cutare piesă“ sînt texte ce pot fi scrise „la minut“, ele atrag atenția co­lectivului, stîrnesc opinii, pun pe cel în cauză în situația să ro­șească. * La capătul anchetei noastre, notăm o concluzie scurtă dar ca­re credem că se impune de la sine: agitația vizuală, mijloc verificat și eficace al muncii po­litice, trebuie repusă foarte ur­gent în drepturile sale. Anchetă realizată de G. STOIOVICI VIATA DE PARTID Prevederi stimulative pentru o activitate turistică eficientă (Urinare din pag.­i­­re minimă până la cea maximă fiind de peste o mie lei. Aceasta a creat posibilități largi de apre­ciere, de încadrare diferențiată a lucrătorilor în cauză potrivit a­­portului adus la sarcinilor, pregătirii și îndeplinirea vechimii in muncă. Caracteristici asemănă­toare sun­t prevăzute și pentru celelalte funcții. Salariul integral se primește in condițiile îndeplinirii sarcinilor cantitative (planul economic al unității respective), precum și a celor calitative (beneficii, deser­vire etc.). La întreprinderi, s-a efectuat analiza fiecărei funcții, s-au stabilit sarcini proprii pen­tru fiecare salariat, asigurindu-se o încărcare mai judicioasă a a­­cestora, folosirea eficientă a tim­pului de lucru. Faptul că grada­țiile pentru personalul tehnico­­administrativ se acordă în func­ție de hotărârile anuale pe care acesta le primește de la șeful compartimentului în care lucrea­ză și că, de asemenea, obținerea unor trepte superioare de înca­drare pentru personalul operativ este posibilă numai în condițiile îndeplinirii integrale a sarcinilor de serviciu, constituie stimulente în plus pentru întărirea discipli­nei în muncă a întregului perso­nal. Acțiunea de aplicare a noului sistem de salarizare a coincis — așa cum aminteam — cu perioa­da de consolidare organizatorică a unităților turistice. Un exem­plu este concludent­ui din acest punct de vedere. In prezent, se lucrează la formarea unor nuclee permanente de conducere a complexelor de hoteluri și res­taurante, ce urmează a fi create în fiecare stațiune. Conducerea complexului va fi cointeresată, atît în îndeplinirea planurilor e­­conomice ale acestuia, cît și în realizările economico-financiare ale întregii întreprinderi de ho­teluri și restaurante din care face parte. Desigur, perioada care a trecut de la aplicarea noului sistem de salarizare e destul de scurtă, dar concluziile reieșite sânt semnifi­cative. In cadrul Centralei de tu­rism, au fost depășiți substanțial toți indicatorii de plan care con­diționează acordarea salariului integral: desfacerea mărfurilor, prestații hoteliere, prestații turis­tice, schimb valutar. Nici un sa­lariat nu a obținut cîștiguri mai mici, în comparație cu perioada premergătoare intrării în funcți­une a noului sistem de salarizare, deși au fost unele cazuri (e drept, puține) de penalizare pentru neîn­­deplinirea sarcinilor proprii de muncă sau pentru absențe nemo­tivate (un singur exemplu). Este evident că prevederile noului sis­tem îmbunătățit de salarizare constituie o pârghie importantă pentru ridicarea eficienței din toate punctele de vedere a acti­vității nostru­ turistice de pe litoralul — Pag. a 3-a mm LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNARI NATIONALE (Urmare din pag. 1) In continuare, s-a trecut la dis­cuția generală. Au luat cuvîntul deputații : Ștefan Boboș, prim­­secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzi­na mecanică „Muscel“ din jude­țul Argeș, Vasile Ardeleanu, di­rectorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Arde­lean, director al Fabricii de anti­biotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secre­tarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la U­­zinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Coo­perativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comi­tetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică : pentru in­dustrie, construcții și transpor­turi; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consi­liile populare și administrația de Referindu-se la semnificația proiectului de lege, deputatul Marin Tudoran a subliniat că în­tărirea ordinii și disciplinei în producție și în muncă condițio­nează în măsură hotăritoare va­lorificarea întregului potențial material și uman din fiecare uni­tate economică, înseamnă o par­ticipare activă a tuturor salaria­ților, pe măsura capacității lor profesionale, la realizarea sarcini­lor din planul de stat, la ridica­rea eficienței producției. Lucrând în una dintre marile întreprinderi agricole de stat din țara noastră — Medgidia — sunt conștient de sarcinile deosebite ce-mi revin prin aplicarea preve­derilor acestei legi. Rezultatele bune obținute de noi în cei trei ani care au trecut de la organiza­rea pe ferme a întreprinderilor agricole de stat, vor putea fi am­plificate aplicind cu răspundere prevederile noii legi. Dacă mă refer numai la folosirea rațională a salariaților, la nivelul strict al realizărilor în producție, la cali­ficarea oamenilor în vederea în­deplinirii cu competență a sarci­nilor de plan, extinderea mecani­zării, la măsura de a nu mai fi scos nimeni de către nimeni din producție — iată numai cîteva din multiplele rezerve pe care le avem facă de valorificat la între­prinderile la care lucrăm. Aprecier­ea avînd o deosebită importanță prevederea din pro­iectul de lege privind receptivi­tatea pe care trebuie să o mani­feste conducătorii de unități examinarea și luarea ta conside­ra­rare a tuturor sugestiilor și pro­stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pen­tru examinarea în continuare a proiectelor de­­ leii înscrise pe or­­dinea de zi a sesiunii, a punerilor de măsuri, observațiilor critice fomulate de salariații uni­tății in cadrul adunărilor genera­le sau în alte împrejurări. Por­nind de la stilul de muncă nou promovat cu consecvență în ulti­mii ani de conducerea de partid și de stat, ca măsurile pentru so­luționarea problemelor economi­ce de bază ale întreprinderilor să fie rodul gîndirii cole­ctive, consi­liul de administrație­­ din între­prinderea noastră a antrenat la elaborarea măsurilor economice și organizatorice pe toți specia­liștii, precum și un mare număr de muncitori cu experiență pen­tru găsirea căilor corespunzătoare condițiilor din întreprinderea noastră. Vorbitorul a propus ca­re re­glementările ce vor fi elaborate pentru aplicarea prevederilor le­gii, să se precizeze mai clar cazu­rile în care, la perioada de vîrf a campaniilor agricole, cînd fie­care oră de întîrziere înseamnă pierdere de producție și implicit scăderea veniturilor salariaților, se stabilește program de lucru special, inclusiv la zile de dumi­nici și sărbători legale. Cuprinde­rea pe larg a tuturor probleme­lor din sfera organizării și disci­plinei muncii, amploarea pe care a luat-o dezbaterea publică a pro­iectului de lege, ne îndreptățesc să credem că prin traducerea lui în viață se vor crea un climat și mai bun de ordine și disciplină la toate unitățile, posibilități rea­le de ridicare a activității econo­mice la nivelul eforturilor pe care le fac partidul și statul nostru pentru creșterea continuă a nive­lului de trai al poporului nostru. Cuvîntul deputatului mmn­imom fi SLUJBA VIEȚII Folosirea pe scară tot mai largă a singelui uman la clinici și spitale, fie pentru transfuzii, fie sub forma unor preparate terapeutice de ma­re valoare, cum ar fi gama­­globulina, a condus la lărgi­rea considerabilă a activității Stației din Constanța pentru recoltarea și conservarea sîn­­gelui uman, la vederea a­­tragerii de cît mai mulți do­natori. Astfel, de la începutul anului și pină la prezent s-a recoltat cantitatea de 1.143 li­tri singe uman, întreaga can­titate fiind livrată spitalelor sau Centrului de hematolo­gie București pentru prepara­rea diferitelor produse tera­peutice. Intre cele mai noi și efi­ciente acțiuni întreprinse la acest scop se numără cea de la D.N.M. „Navrom“ , Con­stanța, unde 52 de muncitori au devenit donatori onorifici.

Next