Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-31 / nr. 6776
DOBROGEA NOUA N. 677* M mmMM HOTARÍREA DE A MUNCI FARA PREGET, SOLIDARITATEA CU CEI LOVIȚI DE INUNDAȚII AU UN ȚEL PRECIS: TOTUL PENTRU REFACERE CERNAVODĂ. Orașul se pregătește să înfrunte Dunărea De două săptămâni, locuitorii Cernavodei urmăresc cu atenție buletinul hidrologic. De la Baziaș, Moldova Nouă, Orșova, se anunță creșteri nu prea mari, dar permanente, ale nivelului Dunării. In jurul datei de 4—5 iunie, se va înregistra cota maximă a viiturii apelor aduse de torentele care au calamitat Transilvania și o parte din țările vecine. Pînă vor sosi la Cernavodă, localnicii se pregătesc să le intimpine cum se cuvine. ...Digul ce se întinde pe o lungime de aproape 2 km a constituit principalul obiectiv spre care s-au îndreptat eforturile oamenilor. La chemarea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular, sute de oameni au lucrat neobosit la înălțarea și consolidarea lui. Timp de o săptămână, autobasculantele au format un flux continuu, transportând din carieră cantități impresionante de pământ. Numai în sectorul fabricii de ciment, morarii, lăcătușii, cocătorii, toți salariații de la „Ideal" au cărat și taluzat mii de tone de argilă, atitacit ar fi fost necesară pentru producția de ciment a fabricii pe un an întreg. N-au lipsit nici muncitorii de la Fabrica de șuruburi din Saligny, nici cei de la I.H.T.N., din unitățile comerciale și meșteșugărești. In ajutor au venit și ostași ai forțelor noastre armate. Oameni abia ieșiți din schimbul de noapte se prezentau dimineața, cu lopata sau cazmaua in mină, pe dig; alții, înainte de a intra în schimb, munceau și ei la apărarea orașului. Apoi, digul a fost consolidat cu un gard din împletituri de crengi, cu fascine, câteva mii de batoți de paie depreciate și saci de pământ. Din pădure, remorcile auto au cărat cantități însemnate de lemn. S-a lucrat metodic, cu calm, bine organizat și, in citeva zile, totul a fost gata. Acum se mai întăresc unele puncte unde se consideră că apele vor ataca mai insistent. Fiecărei întreprinderi sau instituții din oraș î s-a repartizat o porțiune de dig, s-au format echipe de intervenție, s-au depozitat saci cu pămint și alte materiale, pentru a se acționa imediat, atunci cînd apele vor amenința din nou orașul. De altfel, se știe că pemavwdenii au câștigat o primă bătălie cu stihiile naturii duminica trecută, cind ploile au adus de pe versanții dealurilor vecine puhoaie de apă, iar Dunărea s-a infiltrat și ea, perfidă, prin canalizarea orașului. Replica oamenilor a fost promptă, au intrat in funcțiune pompe de mare capacitate și puhoaiele au fost izgonite. „Sîntem pregătiți să acționăm cu aceeași perseverență în oricare alte situații similare — ne spunea tovarășul Iordan PANDREA, secretarul Comitetului orășenesc de partid —, vom apăra orașul care nu va avea de suferit de pe urma calamităților“. . ...In așteptarea „alertei“, Cernavodă muncește și trăiește obișnuit, fiind insă pregătit să facă față oricăror încercări la care îi va supune natura. M. M, PESTE COTELE VIITURII, atot biruitoarea dîrzenie Cu prudența caracteristică bunului gospodar, bunurile materiale ale Șantierului de construcții și amenajări piscicole Bugeac au fost evacuate. Liniștea nu s-a așternut însă peste aceste locuri, acum, mult asemănătoare deltei, cu vezi cu ochii — numai apă. Azi-noapte, Dunărea a mai crescut cu un centimetru; și cît de mult pot însemna acești 10 ani! Digul trebuie neapărat suprainălțat și, mai ales, trebuie să reziste ! In bătălia cu apele nu există, nu se concepe răgaz. Deocamdată, cotele apelor Dunării sunt cu 9 cm sub nivelul viiturii anterioare. Dar, oamenii nu vor ca dezlănțuirea ce se anunță in amonte să-i prindă nepregătiți. In ajutorul localnicilor au sosit toți elevii școlii de șoferi profesioniști din Valul lui Traian. Constituiți in brigăzi patriotice, 700 de elevi, îndrumați de cadrele didactice, lucrează de dimineața pînă seara tirziu. Masa de prînz se servește la locul de muncă... Mașinileșcoală transportă pămint, țăruși, răchită pentru împletituri. La volan — elevi, își anticipă brevetul de meseriași, participând activ ,la o bărbătească, unanimă înfruntare a fluviului. Se atăcă un front larg. Pe o bandă a șoselei naționale se înalță digul cu 1,40 metri, pe o lungime de aproape 2 km. Spre terenurile I.A.S., digul șerpuiește 3 km. Vom rezista, vom salva averea obștei! Sunt cuvinte care nu se spun, dar se citesc în gesturi, în fapte, în digul crescind. Ochii încercănați, ațintiți către primejdia apelor, încearcă parcă lui zîmbet sfidător. Viitura va fi învinsă ! Vor birui mâinile strinse pînă la insîngerare pe uneltele de lucru. E în logica lucrurilor, e în firea noastră să fie așa. Dan SPIRIDON Solidari în gînd și faptă In aceste zile, oameni de cele mai diferite vîrste și profesii iși manifestă deplina solidaritate cu cei ce au avut de suferit de pe urma calamităților naturale, hotărârea de a contribui prin toate mijloacele la refacerea pierderilor, pentru a se asigura desfășurarea normală a activității din toate domeniile de activitate. Spicuim din scrisorile sosite pe adresa redacției. • Alături de întregul popor, salariații serviciului tehnic al TA.P.L. Constanța au hotărît să vină în sprijinul celor sinistrați depunind in contul 2000, cu distanța nr. 2205214, suma de 1.315 lei. • Personalul mediu sanitar din Sanatoriul T.B.C. Agigea, prin specificul muncii alături de oamenii suferinzi, înțelege o dată în plus gravitatea nenorocirilor încercate de populația zonelor calamitate. In afară de suma de 2.045 lei depusă în contul 2000 cu distanța nr. 2205184, colectivul se angajează să răspundă tuturor chemărilor ce le vor fi adresate în scopul de a participa concret la marea acțiune de luptă împotriva greutăților țării, pentru refacerea grabnică a intregii vieți economice. Colectivul clasei a VlI-a , de la Școala generală nr. 21 Constanța a hotărît să-și ajute colegii din zonele sinistrate cu suma de 200 lei. Foști muncitori tipografi, acum pensionari, Costică Cornescu și Tudor Elișcu s-au simțit datori să muncească voluntar la Întreprinderea poligrafică Constanța, iar valoarea producției să fie donată in contul sinistraților. Colectivul de muncă al Silozului — bază Medgidia a hotărit să depună in folosul sinistraților, pină la sfârșitul anului, suma de 34.000 lei, în afara donațiilor în îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic. S-a hotărît ca în luna iunie să se lucreze in mod voluntar încă două duminici, fondurile fiind dirijate acolo unde va fi nevoie. Am reprodus, din lipsă de spațiu, doar citeva fragmente din scrisori. Scrise cu mina tremurând de emoția provocată de faptele pline de eroism cotidian ale zilelor noastre, ele exprimă unanima participare a oamenilor la munca pentru refacerea țării. In ajutorul sinistraților Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie e.c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinistraților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse in contul C.E.C. 2000. Situația hidrometeorologică In ultimele zile, vremea s-a menținut in general frumoasă și s-a încălzit mai ales in sudul țării. Au mai căzut ploi locale numai in jumătatea de nord-vest a țării și regiunea de munte, fără a influența negativ nivelurile riurilor interioare. în Următoarele două zile, vremea se va menține frumoasă și va continua să se încălzească in cea mai mare parte a țării, aceentuindu-se procesul de evaporare. In jumătatea de nord a țării vor mai cădea averse care nu vor totaliza insă cantități mari de apă. In zonele de munte, aversele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că Dunărea este in creștere generală cu mici fluctuații locale. In aval de Tr. Severin și pînă la Bechet, apele cresc cu 8—14 cm. Ele se mențin, de asemenea, în creștere și în aval de Bechet pină la Cernavodă, cu 8 cm, iar de aici și pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila și Galați cotele sînt în scădere ușoară, 2—3 cm, și se mențin staționare în aval. Frontul undei de viitură pătrunse în țară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrșova. Pe Mureș, apele sunt în scădere continuă, depășind încă cotele de inundație la Săvîrșin cu cca. 35 cm, Radna cu 100 cm, Arad cu 50 cm și la Periam cu 140 cm. Oltul scade pină la Rm. Vilcea, nivelurile apei fiind însă deasupra cotelor de inundație în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm și la Slatina, cu 20 cm. In aval apele sînt staționare. Șiretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînînd peste cotele de inundație cu 10 cm la Bungoci și cu 30 cm la Șendreni. Prutul scade ușor pe sectorul Ungheni-vărsare, menținîndu-și apele peste cotele de inundație la Drînceni cu 15 cm, Fălciu cu 110 cm și Oancea cu 40 cm. (Agerpres) o intensă propagandă de partid la sate (Urmare din pag. 1) partidului nostru, din hotărârile Comitetului județean de partid. Unele comitete comunale de partid au acționat sporadic, fără convingere, în direcția asigurării tuturor condițiilor pentru desfășurarea la un înalt nivel a fiecărei lecții din învățământul de partid, pentru pregătirea și permanentizarea unor lectori și propagandiști competenți, cu o bună pregătire politică și profesională, pentru atragerea, în rândul acestora, a cadrelor cu munci de răspundere, a intelectualilor, unui număr tot mai mare de tineri. Analizând aceste aspecte, fiecare organizație de partid trebuie să tragă maximum de învățăminte pentru viitorul an de învățămint de partid, în sensul lichidării neajunsurilor semnalate. închiderea învățământului de partid la sate nu înseamnă însă nicidecum că, pe perioada de vară, trebuie să intervină o pauză în activitatea de propagandă. Biroul Comitetului județean de partid, ținând seama de sarcinile complexe trasate de Congresul al X-lea al partidului, de situația creată ca urmare a grelelor pierderi suferite în urma inundațiilor, mai ales în sectorul agricol al țării noastre, a indicat că, in această perioadă, trebuie intensificată la maximum propaganda de partid. Organele și organizațiile de partid din comunele și satele județului nostru au datoria să asigure acesteia un bogat conținut de idei și eficiența necesară pentru a contribui din plin la educarea politico-ideologică a comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii. Subordonată necesităților concrete ale producției, realizării integrale a angajamentelor sporite luate de lucrătorii ogoarelor noastre, îndreptată spre organizarea unor ample acțiuni pentru recuperarea cât mai grabnică a pagubelor provocate de inundații, propaganda de partid trebuie să utilizeze întreaga gamă de forme și mijloace, în funcție de specificul producției, de condițiile concrete în care activează fiecare organizație de partid, de sarcinile deosebit de importante ce se pun în legătură cu câștigarea bătăliei recoltelor din acest an. Conferințele, consultațiile, dezbaterile, răspunsurile la întrebări au menirea să formeze la oameni o reprezentare politică și ideologică clară, capacitatea de a se orienta just, de a stabili cele mai potrivite măsuri pe tinia Înfăptuirii exemplare a sarcinilor trasate de partid. Dezbătînd împreună cu oamenii muncii de la sate căile pentru sporirea suprafețelor arabile și ridicarea gradului de intensificare a agriculturii, participarea tuturor cooperatorilor la muncă pentru executarea la timp și de bună calitate a tuturor lucrărilor, însămințarea cu culturi duble a întregii suprafețe care se eliberează mai devreme, propaganda prin conferințe trebuie să militeze activ pentru generalizarea experienței înaintate, pentru valorificarea superioară a rezervelor existente in acest sector important al economiei naționale. Eficiența propagandei de partid este determinată, în ultima instanță, de năzuința și priceperea oamenilor care muncesc în acest domeniu. De aceea, biroul Comitetului județean de partid a hotărît ca în primele rânduri ale lectorilor și propagandiștilor să se afle cadre cu munci de conducere in unitățile agricole, activiști de partid, cei care dețin funcții de răspundere în aparatul de stat și economic, în organizații de masă și obștești. Prin natura muncii lor, aceștia cunosc cel mai bine preocupările principale ale organelor de partid locale, ale oamenilor muncii de la sate, măsurile ce se cer realizate în sectorul cooperatist, pentru dezvoltarea zootehniei și creșterea forței productive a pământului. Ținând seama de multiplele avantaje pe care le oferă asocierea și cooperarea, Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.e. a stabilit promovarea și diversificarea formelor de asociere și cooperare, pe temeiul cărora să se statornicească relații de lungă durată și reciproc avantajoase între cooperativele agricole de producție. Avem o experiență bună în județ pe această linie, experiență care trebuie larg generalizată prin toate formele și mijloacele propagandei de partid. De asemenea, în funcție de specificul fiecărei unități, antrenând priceperea specialiștilor din agricultură, inițiativa lucrătorilor din acest sector, propaganda trebuie să se ocupe de problemele referitoare la sporirea efectivelor de animale și îmbunătățirea raselor, extinderea mecanizării și a tehnologiilor moderne în sectorul zootehnic, a metodelor de creștere industrială în unități mari, specializate, a animalelor, mărirea și îmbunătățirea structurii și calității furajelor. Un loc de seamă în propaganda de partid va trebui să-l ocupe organizarea de acțiuni pentru educarea științifică a maselor, pentru înlăturarea manifestărilor de misticism și obscurantism, educația civică a oamenilor muncii, formarea unei atitudini active și civilizate a tineretului. Să se organizeze periodic întâlniri, în cadrul cărora să fie prelucrate legile, hotărârile de partid și de stat, modul în care trebuie acționat pentru respectarea lor, să se formeze o opinie de masă puternică, combativă, împotriva acelora care subminează, sub diferite forme, activitatea obștească. Biroul Comitetului județean de partid a apreciat că traducerea în viață a importantei sarcini care stă în prezent în fața agriculturii județului nostru, aceea de a contribui efectiv la diminuarea pierderilor mari cauzate de inundații, cere valorificarea superioară a experienței organelor și organizațiilor de partid, o mobilizare totală în organizarea unor acțiuni de mare eficiență, care să conducă la antrenarea, intr-un front comun, a tuturor forțelor, in scopul înfăptuirii, în mod exemplar, a angajamentelor sporite luate de oamenii muncii de la sate. Este în interesul tuturor să avem o agricultură modernă, puternic dezvoltată, care să corespundă eforturilor materiale ale statului nostru, să asigure un belșug de produse agroalimentare, să satisfacă la un nivel superior necesitățile de aprovizionare ale populației. Culturile agricole din județul nostru promit recolte bune în acest an. Este o inaltă îndatorire patriotică a țărănimii cooperatiste, a tuturor lucrătorilor ogoarelor județului Constanța, de a face tot ce este posibil pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul în curs. Acestor scopuri nobile trebuie să slujească propaganda de partid, așa încât, alături de întregul popor, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Român, lucrătorii ogoarelor județului Constanța, animați de înalta răspundere ce le revine tuturor, să dovedească prin fapte că pot și trebuie să facă totul pentru înfăptuirea cu succes, a marilor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului nostru. VIRSIA VIITORULUI (Urmare din pag. I) urma partidul în biruință, dăltuind țării chip de putere și de lumină. Ne-au urmărit, din față nouă orașului poartă spre zări și spre matură consacrare a țării. Și mîinile fragede ne-au urmat. Înfăptuind fruosul parc al cravatelor roșii, loc de zburdă copilăriei, loc de fuziune cu verdele biruitor al copacilor, pistă de zbor către performanțele de peste ani, în lumea grădinăritului, a virtuozității sportive. Mulți au tradiția constructorilor de nave în singe,li afli, la cercul de navomodelism al Casei pionierilor din Constanța, construind cu seriozitatea, cu tenacitatea taților sau fraților mai mari, miniaturi ale insulelor vii ale patriei, rezultatele Virtuozitatea unora, pe „micromări" ale „cargourilor“ construite de Marian Pană, de Virgil Andrei prefigurează o nouă operație de constructori de nave care să biruie adevăratele mări și furtuni. Ștefan Ceampalău, Victor Hess, Alexandru Ciobanu iubesc meseria biruitorilor cerului. In primăvară, pe aerodromul din Tuzla, „gîndacii“ lor zburători au grăit de la sine despre statornicia în noi a sentimentului apropierii de cerul învins de aripi. „Dan“, robotul teleghidat, în care fragede priceperi și ’ sîrguinți se aliniază în marile bătălii tehnice ale țării, știe să poarte pe umeri greutăți * cu toți creatorii lui la un loc, * să spună povești în două limbi. Semn că recunoștința față de partidul părinte, care le veghează însorita copilărie, ii va duce pe Dan Cojocaru, pe Aurel Răceală, pe Liviu Ghițulescu, pe Octavian Negulescu, pe mii și milioane ca ei, pe podiumul luptătorilor cu armele electronicii pentru noile ascensiuni și izbînzi ale României de mîine. Pag. a 3-a Medicul din mediul rural... (Urmare din pag. I) caz, trebuie să aibă o dublă profesie. Prima fiind cea de medic, a doua cea de intelectual al satului, angajat în ceea ce numim obișnuit dinamizarea vieții spirituale. Deci, in epoca noastră, activitatea profesională nu mai poate fi despărțită de cea obștească, dar ambele se cer făcute cu pasiune, deși termenul este destul de pretențios. Vedeți, acest spital care are acum 11 medici și e solicitat zilnic de zeci de cetățeni din localitățile înconjurătoare era, cu numai doi ani în urmă, o foarte modestă unitate spitalicească a județului. — Probabil că aspectele mai deosebite se rezolvă tot la spitalele mari din Medgidia, Constanța... — De ce neapărat ? Sigur, sunt și cazuri cu totul excepționale, care cer o intervenție la nivelul celor mai moderne unități spitalicești, dar și aici, la Băneasa, se rezolvă probleme dificile, începînd de la investigații, diagnostic și pînă la cel mai simplu tratament. Ne străduim să modernizăm permanent serviciile spitalului mărturie stau nivelul și capacișitatea laboratorului pe care l-am organizat și de care ne ocupăm în continuare. Realizăm aici, „pe plan local", cum se spune» cele mai pretențioase analize care se fac într-un spital „mare“. Avem, de asemenea, un serviciu de chirurgie în măsură să intervină chiar și în cazuri... deosebite. Dar ce este mai interesant, și un mare cîștig pentru colectivul nostru, a crescut și crește permanent prestigiul spitalului, încrederea oamenilor în munca noastră. Știm toți că mai sunt oameni care atunci cînd suferă de ceva consultă mai mulți medici, fac un fel de verificare a nivelului nostru profesional. Este suficient să-i spui tu că are un ulcer și alt confrate că are hepatită cronică. Cel care a greșit zdruncină încrederea pacientului, ceea ce este de dorit să se întîmple cu mai rar, cu toate că diagnosticarea nu este treaba cea mai ușoară din medicină. — Ce părere aveți despre „teza“ vînturată de unii și potrivit căreia intelectualul din mediul sătesc se depreciază, se descalifică profesional și... intelectual ? — Și eu și soția mea — ca și aliția alții — muncim în acest mediu nu de un an sau doi, dar la această concluzie n-am ajuns. Individul care nu-$i face meseria din pasiune, care se găsește pe o pistă greșită — profesional vorbind — se poate deprecia și în inima Capitalei. Nu gradul de urbanitate al localității unde muncește oferă acel blazon intelectual și profesional la care se gândesc cei vizați de dumneavoastră, ci permanenta reciclare a cunoștințelor, împrospătarea lor permanentă prin ceea ce oferă actualul nivel de informare. Aici s-ar putea face remarca in sensul că posibilitățile celor de la sate sunt ceva mai reduse decât ale unui medic — ca să mă refer la ei — dintr-un mare spital orășenesc. Există o altă concepție insă care merită să fie luată in discuție. Sunt oameni care refuză munca in mediul rural — medici, ingineri, profesori etc. — și, culmea, unii dintre ei găsesc „înțelegere” pentru a obține un loc călduț la oraș. Sunt alții care stau la țară, dar încă din primele luni sânt cu ochii pe oraș. Și, tn sfîrșit, este o altă categorie care stă toată viața numai la oraș pe seama celor care „n-au nici o șansă" de a părăsi mediul sătesc. • „Suportați o întrebare mai directă ? — Desigur! — V-ar displace să lucrați într-un mare spital orășenesc? — Cărui medic i-ar displace așa ceva ? Personal, consider că medicul de „țară" trebuie să fie pregătit permanent pentru a munci și într-o astfel de unitate spitalicească. Să nu ratezi profesional, însă, această posibilitate și să înțelegi că nu toți — imediat după parafarea diplomei — pot să lucreze unde le-ar plăcea. Și apoi, acest aspect nu depinde de noi, cei care lucrăm în sfera „producției directe", ci de aceia învestiți cu dreptul de decizie.