Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-31 / nr. 6776

DOBROGEA NOUA N­. 677* M mmMM HOTARÍREA DE A MUNCI FARA PREGET, SOLIDARITATEA CU CEI LOVIȚI DE INUNDAȚII AU UN ȚEL PRECIS: TOTUL PENTRU REFACERE CERNAVODĂ. Orașul se­­ pregătește să înfrunte Dunărea De două săptămâni, locui­torii Cernavodei urmăresc cu­ atenție buletinul hidrologic. De la Baziaș, Moldova Nouă, Orșova, se anunță creșteri nu prea mari, dar permanente, ale nivelului Dunării. In ju­rul datei de 4—5 iunie, se va înregistra cota maximă a vii­turii apelor aduse de toren­tele care au calamitat Tran­silvania și o parte din țările vecine. Pînă vor sosi la Cer­navodă, localnicii se pregă­tesc să le intimpine cum se cuvine. ...Digul ce se întinde pe o lungime de aproape 2 km­ a constituit principalul obiectiv spre care s-au îndreptat e­­forturile oamenilor. La che­marea Comitetului orășenesc de partid și a Consiliului popular, sute de oameni au lucrat neobosit la înălțarea și consolidarea lui. Timp de o săptămână, autobasculantele au format un flux continuu, transportând din carieră can­tități impresionante de pă­mânt. Numai în sectorul fa­bricii de ciment, morarii, lă­cătușii, cocătorii, toți salaria­ții de la „Ideal" au cărat și taluzat mii de tone de argi­lă, atita­cit ar fi fost nece­sară pentru producția de ci­ment a fabricii pe un an în­treg. N-au lipsit nici muncitorii de la Fabrica de șuruburi din Saligny, nici cei de la I.H.T.N., din unitățile comerciale și meșteșugărești. In ajutor au venit și ostași ai forțelor noastre armate. Oameni abia ieșiți din schimbul de noapte se prezentau dimineața, cu lo­pata sau cazmaua in mină, pe dig; alții, înainte de a intra în schimb, munceau și ei la apărarea orașului. Apoi, di­gul a fost consolidat cu un gard din împletituri de crengi, cu fascine, câteva mii de ba­­toți de paie depreciate și saci de pământ. Din pădure, re­morcile auto au cărat canti­tăți însemnate de lemn. S-a lucrat metodic, cu calm, bi­ne organizat și, in citeva zile, totul a fost gata. Acum se mai întăresc unele puncte unde se consideră că apele vor ataca mai insistent. Fie­cărei întreprinderi sau insti­tuții din oraș î s-a repartizat o porțiune de dig, s-au format echipe de intervenție, s-au depozitat saci cu pămint și alte materiale, pentru a se acționa imediat, atunci cînd apele vor amenința din nou orașul. De altfel, se știe că pemavwdenii au câștigat o pri­mă bătălie cu stihiile naturii duminica trecută, cind ploile au adus de pe versanții dea­lurilor vecine puhoaie de apă, iar Dunărea s-a infiltrat și ea, perfidă, prin canalizarea orașului. Replica oamenilor a fost promptă, au intrat in funcțiune pompe de mare capacitate și puhoaiele au fost izgonite. „Sîntem pregă­tiți să acționăm cu aceeași perseverență în oricare alte situații similare — ne spunea tovarășul Iordan PANDREA, secretarul Comitetului orășe­nesc de partid —, vom apă­ra orașul care nu va avea de suferit de pe urma calamită­ților“. . ...In așteptarea „alertei“, Cernavodă muncește și tră­iește obișnuit, fiind insă pre­gătit să facă față oricăror în­cercări la care îi va supune natura. M. M, PESTE COTELE VIITURII, atot biruitoarea dîrzenie Cu prudența caracte­ristică bunului gospodar, bunurile materiale ale Șantierului de construc­ții și amenajări piscico­le Bugeac au fost eva­cuate. Liniștea nu s-a așternut însă peste a­­ceste locuri, acum, mult asemănătoare deltei, cu­ vezi cu ochii — numai apă. Azi-noapte, Dună­rea a mai crescut cu un centimetru; și cît de mult pot însemna acești 10 ani! Digul trebuie neapărat suprainălțat și, mai ales, trebuie să re­ziste ! In bătălia cu apele nu există, nu se concepe răgaz. Deocamdată, co­tele apelor Dunării sunt cu 9 cm sub nivelul vii­turii anterioare. Dar, oa­menii nu vor ca dezlăn­țuirea ce se anunță in amonte să-i prindă ne­pregătiți. In ajutorul lo­calnicilor au sosit toți elevii școlii de șoferi profesioniști din Valul lui Traian. Constituiți in brigăzi patriotice, 700 de elevi, îndrumați de cadrele didactice, lu­crează de dimineața pî­nă seara tirziu. Masa de prînz se servește la lo­cul de muncă... Mașinile­­școală transportă pă­­mint, țăruși, răchită pentru împletituri. La volan — elevi, își anti­cipă brevetul de mese­riași, participând activ ,la o bărbătească, unani­mă înfruntare a fluviu­lui. Se atăcă un front larg. Pe o bandă a șo­selei naționale se înalță digul cu 1,40 metri, pe o lungime de aproape 2 km. Spre terenurile I.A.S., digul șerpuiește 3 km. Vom rezista, vom sal­va averea obștei! Sunt cuvinte care nu se spun, dar se citesc în gesturi, în fapte, în digul cres­­cind. Ochii încercănați, ațintiți către primejdia apelor, încearcă parcă lui zîmbet sfidător. Vii­tura va fi învinsă ! Vor birui mâinile strinse pî­nă la insîngerare pe u­­neltele de lucru. E în logica lucrurilor, e în fi­rea noastră să fie așa. Dan SPIRIDON Solidari în gînd și faptă In aceste zile, oameni de cele mai diferite vîrste și profesii iși manifestă deplina solidaritate cu cei ce­ au avut de suferit de pe urma calamităților naturale, ho­tărârea de a contribui prin toate mijloacele la refacerea pierderi­lor, pentru a se asigura desfășu­rarea normală a activității din toate domeniile de activitate. Spicuim din scrisorile sosite pe adresa redacției. • Alături de întregul popor, salariații serviciului tehnic al TA.P.L. Constanța au hotărît să vină în sprijinul celor sinistrați depunind in contul 2000, cu dis­tanța nr. 2205214, suma de 1.315 lei. • Personalul mediu sanitar din Sanatoriul T.B.C. Agigea, prin specificul muncii alături de oamenii suferinzi, înțelege o dată în plus gravitatea nenorocirilor încercate de populația zonelor calamitate. In afară de suma de 2.045 lei depusă în contul 2000 cu distanța nr. 2205184, colectivul se angajează să răspundă tuturor chemărilor ce le vor fi adresate în scopul de a participa concret la marea acțiune de luptă împo­triva greutăților țării, pentru re­facerea grabnică a intregii vieți economice.­­ Colectivul clasei a VlI-a , de la Școala generală nr. 21 Con­stanța a hotărît să-și ajute cole­gii din zonele sinistrate cu suma de 200 lei.­­ Foști muncitori tipografi, acum pensionari, Costică Cor­­nescu și Tudor Elișcu s-au simțit datori să muncească voluntar la Întreprinderea poligrafică Con­stanța, iar valoarea producției să fie donată in contul sinistraților.­­ Colectivul de muncă al Si­lozului — bază Medgidia a hotă­­rit să depună in folosul sinistrați­lor, pină la sfârșitul anului, suma de 34.000 lei, în afara donațiilor în îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic. S-a hotărît ca în luna iu­nie să se lucreze in mod voluntar încă două duminici, fondurile fiind dirijate acolo unde va fi nevoie. Am reprodus, din lipsă de spa­țiu, doar citeva fragmente din scrisori. Scrise cu mina tremu­rând de emoția provocată de faptele pline de eroism cotidian ale zilelor noastre, ele exprimă unanima participare a oamenilor la munca pentru refacerea țării. In ajutorul sinistraților Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internațională a copilului, Consiliul Național al Femeilor a tipărit într-un tiraj de 5.000.000 exemplare o cocardă ce urmează a fi difuzată între 1 și 25 iunie e.c. Această acțiune, care se va realiza de către comitetele și comisiile femeilor, în colaborare cu alte organizații obștești, va contribui la mărirea fondului central de ajutorare a sinis­traților, îndeosebi a copiilor. Sumele realizate vor fi depuse in contul C.E.C. 2000. Situația hidrometeorologică In ultimele zile, vremea s-a menținut in general frumoasă și s-a încălzit mai ales in­ su­dul țării. Au mai căzut ploi locale numai in jumătatea de nord-vest a țării și regiunea de munte, fără a influența ne­gativ nivelurile riurilor inte­rioare. în Următoarele două zile, vrem­ea se va menține frumoasă și va continua să se încălzească in cea mai mare parte a țării, aceentuindu-se procesul de evaporare. In ju­mătatea de nord a țării vor mai cădea averse care nu vor totaliza insă cantități mari de apă. In zonele de munte, a­­versele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inunda­țiilor arată că Dunărea este in creștere generală cu mici fluc­tuații locale. In aval de Tr. Severin și pînă la Bechet, ape­le cresc cu 8—14 cm. Ele se mențin, de asemenea, în creș­tere și în aval de Bechet pină la Cernavodă, cu 8 cm, iar de aici și pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila și Galați cotele sînt în scădere ușoară, 2—3 cm, și se mențin staționare în aval. Frontul undei de viitură pătrunse în țară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrșova. Pe Mureș, apele sunt în scă­dere continuă, depășind încă cotele de inundație la Săvîrșin cu cca. 35 cm, Radna cu 100 cm, Arad cu 50 cm și la Pe­riam cu 140 cm. Oltul scade pină la Rm. Vil­­cea, nivelurile apei fiind însă deasupra cotelor de inundație în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm și la Slatina, cu 20 cm. In aval apele sînt staționare. Șiretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînînd peste cotele de inundație cu 10 cm la Bungoci și cu 30 cm la Șendreni. Prutul scade ușor pe secto­rul Ungheni-vărsare, menținîn­­du-și apele peste cotele de inundație la Drînceni cu 15 cm, Fălciu cu 110 cm și Oan­­cea cu 40 cm. (Agerpres) o intensă propagandă de partid la sate (Urmare din pag. 1) partidului nostru, din hotărârile Comitetului județean de partid. Unele comitete comunale de par­tid au acționat sporadic, fără convingere, în direcția asigurării tuturor condițiilor pentru desfă­șurarea la un înalt nivel a fiecă­rei lecții din învățământul de partid, pentru pregătirea și per­manentizarea unor lectori și pro­pagandiști competenți, cu o bună pregătire politică și profesională, pentru atragerea, în rândul aces­tora, a cadrelor cu munci de răs­pundere, a intelectualilor, unui număr tot mai mare de ti­­­neri. Analizând aceste aspecte, fie­care organizație de partid trebu­ie să tragă maximum de învăță­minte pentru viitorul an de învă­­țămint de partid, în sensul lichi­dării neajunsurilor semnalate. în­chiderea învățământului de par­tid la sate nu înseamnă însă nicidecum că, pe perioada de va­ră, trebuie să intervină o pauză în activitatea de propagandă. Bi­roul Comitetului județean de par­tid, ținând seama de sarcinile complexe trasate de Congresul al X-lea al partidului, de situa­ția creată ca urm­are a grele­lor pierderi suferite în urma inundațiilor, mai ales în sec­torul agricol al țării noas­tre, a indicat că, in aceas­tă perioadă, trebuie intensificată la maximum propaganda de par­tid. Organele și organizațiile de partid din comunele și satele ju­dețului nostru au datoria să asi­gure acesteia un bogat conținut de idei și eficiența necesară pen­tru a contribui din plin la educa­rea politico-ideologică a comu­niștilor și a celorlalți oameni ai muncii. Subordonată necesităților concrete ale producției, realizării integrale a angajamentelor spo­rite luate de lucrătorii ogoa­relor noastre, îndreptată spre organizarea unor ample ac­țiuni pentru recuperarea cât mai grabnică a pagubelor pro­vocate de inundații, propa­ganda de partid trebuie să uti­lizeze întreaga gamă de forme și mijloace, în funcție de speci­ficul producției, de condițiile concrete în care activează fieca­re organizație de partid, de sarci­nile deosebit de importante ce se pun în legătură cu câștigarea bă­tăliei recoltelor din acest an. Conferințele, consultațiile, dezba­terile, răspunsurile la întrebări au menirea să formeze la oameni o reprezentare politică și ideolo­gică clară, capacitatea de a se orienta just, de a stabili cele mai potrivite măsuri pe tinia În­făptuirii exemplare a sarcinilor trasate de partid. Dezbătînd îm­preună cu oamenii muncii de la sate căile pentru sporirea supra­fețelor arabile și ridicarea gradu­lui de intensificare a agriculturii, participarea tuturor cooperatori­lor la muncă pentru executarea la timp și de bună calitate a tutu­ror lucrărilor, însămințarea cu culturi duble a întregii suprafețe care se eliberează mai devreme, propaganda prin conferințe tre­buie să militeze activ pentru ge­neralizarea experienței înaintate, pentru valorificarea superioară a rezervelor existente in acest sec­tor important al economiei nați­onale. Eficiența propagandei de par­tid este determinată, în ultima in­stanță, de năzuința și priceperea oamenilor care muncesc în acest domeniu. De aceea, biroul Comi­tetului județean de partid a hotă­rît ca în primele rânduri ale lec­torilor și propagandiștilor să se afle cadre cu munci de conduce­re in unitățile agricole, activiști de partid, cei care dețin funcții de răspundere în aparatul de stat și economic, în organizații de ma­să și obștești. Prin natura muncii lor, aceștia cunosc cel mai bine preocupările principale ale orga­nelor de partid locale, ale oame­nilor muncii de la sate, măsuri­le ce se cer realizate în sectorul cooperatist, pentru dezvoltarea zootehniei și creșterea forței pro­ductive a pământului. Ținând seama de multiplele a­­vantaje pe care le oferă asocie­rea și cooperarea, Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.e. a stabilit promovarea și diversificarea for­melor de asociere și cooperare, pe temeiul cărora să se statorni­cească relații de lungă durată și reciproc avantajoase între coope­rativele agricole de producție. A­­vem o experiență bună în județ pe această linie, experiență care trebuie larg generalizată prin toate formele și mijloacele pro­pagandei de partid. De asemenea, în funcție de specificul fiecărei unități, antrenând priceperea spe­cialiștilor din agricultură, iniția­tiva lucrătorilor din acest sector, propaganda trebuie să se ocupe de problemele referitoare la spo­rirea efectivelor de animale și îmbunătățirea raselor, extinderea mecanizării și a tehnologiilor mo­derne în sectorul zootehnic, a metodelor de creștere industrială în unități mari, specializate, a a­­nimalelor, mărirea și îmbunătăți­rea structurii și calității furaje­lor. Un loc de seamă în propagan­da de partid va trebui să-l ocupe organizarea de acțiuni pentru e­­ducarea științifică a maselor, pen­tru înlăturarea manifestărilor de misticism și obscurantism, e­­ducația civică a oamenilor mun­cii, formarea unei atitudini acti­ve și civilizate a tineretului. Să se organizeze periodic întâlniri, în cadrul cărora să fie prelucrate legile, hotărârile de partid și de stat, modul în care trebuie acțio­nat pentru respectarea lor, să se formeze o opinie de masă puter­nică, combativă, împotriva acelo­ra care subminează, sub diferite forme, activitatea obștească. Biroul Comitetului județean de partid a apreciat că traducerea în viață a importantei sarcini care stă în prezent în fața agricultu­rii județului nostru, aceea de a contribui efectiv la diminuarea pierderilor mari cauzate de inun­dații, cere valorificarea superioa­ră a experienței organelor și or­ganizațiilor de partid, o mobiliza­re totală în organizarea unor ac­țiuni de mare eficiență, care să conducă la antrenarea, intr-un front comun, a tuturor forțelor, in scopul înfăptuirii, în mod­ exemplar, a angajamentelor spo­rite luate de oamenii muncii de la sate. Este în interesul tuturor să avem o agricultură modernă, puternic dezvoltată, care să co­respundă eforturilor materiale al­e statului nostru, să asigure un bel­șug de produse agroalimentare, să satisfacă la un nivel superior necesitățile de aprovizionare ale populației. Culturile agricole din județul nostru promit recolte bune în a­­cest an. Este o inaltă îndatorire patriotică a țărănimii cooperatis­te, a tuturor lucrătorilor ogoare­lor județului Constanța, de a face tot ce este posibil pentru reali­zarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul în curs. Acestor scopuri nobile trebuie să slujeas­că propaganda de partid, așa în­cât, alături de întregul popor, sub conducerea încercată a Partidu­lui Comunist Român, lucrătorii ogoarelor județului Constanța, a­­nimați de înalta răspundere ce le revine tuturor, să dovedească prin fapte că pot și trebuie să fa­că totul pentru înfăptuirea cu succes, a marilor sarcini trasate de Congresul al X-lea al parti­dului nostru. VIRSIA VIITORULUI (Urmare din pag. I) urma partidul în biruință, dăltuind țării chip de putere și de lumină. Ne-au urmărit, din­ față nouă orașului poar­tă spre zări și spre matură consacrare a țării. Și mîinile fragede ne-au urmat. Înfăp­tuind fru­­osul parc al cra­vatelor roșii, loc de zburdă copilăriei, loc de fuziune cu verdele biruitor al copacilor, pistă de zbor către perfor­manțele de peste ani, în lu­mea grădinăritului, a virtuo­zității sportive. Mulți au tra­diția constructorilor de nave în singe,­li afli, la cercul de navo­­modelism al Casei pionierilor din Constanța, construind cu seriozitatea, cu tenacitatea taților sau fraților mai mari, miniaturi ale insulelor vii ale patriei, rezultatele Virtuozitatea unora, pe „micromări" ale „cargourilor“ construite de Marian Pană, de Virgil Andrei prefigurează o nouă operație de constructori de nave care să biruie adevăra­tele mări și furtuni. Ștefan Ceampalău, Victor Hess, Alexandru Ciobanu iu­besc meseria biruitorilor ce­rului. In primăvară, pe aero­dromul din Tuzla, „gîndacii“ lor zburători au grăit de la sine despre statornicia în noi a sentimentului apropierii de cerul învins de aripi. „Dan“, robotul teleghidat, în care fragede priceperi și ’­ sîrguinți se aliniază în marile­­ bătălii tehnice ale țării, știe să poarte pe umeri greutăți * cu­ toți creatorii lui la un loc, * să spună povești în două­­ limbi. Semn că recunoștința față de partidul părinte, care le veghează însorita copilărie, ii va duce pe Dan Cojocaru, pe Aurel Răceală, pe Liviu Ghițulescu, pe Octavian Ne­­gulescu, pe mii și milioane ca ei, pe podiumul luptători­lor cu armele electronicii pentru noile ascensiuni și iz­­bînzi ale României de mîine. Pag. a 3-a Medicul din mediul rural... (Urmare din pag. I) caz, trebuie să aibă o dublă profesie. Prima fiind cea de medic, a doua cea de intelec­tual al satului, angajat în ceea ce numim obișnuit dinamizarea vieții spirituale. Deci, in epoca noastră, activitatea profesiona­lă nu mai poate fi despărțită de cea obștească, dar ambele se cer făcute cu pasiune, deși ter­menul este destul de pretențios. Vedeți, acest spital care are a­­cum 11 medici și e solicitat zil­nic de zeci de cetățeni din lo­calitățile înconjurătoare era, cu numai doi ani în urmă, o foarte modestă unitate spitali­cească a județului. — Probabil că aspectele mai deosebite se rezolvă tot la spi­talele mari din­­ Medgidia, Con­stanța... — De ce neapărat ? Sigur, sunt și cazuri cu totul excepțio­nale, care cer o intervenție la nivelul celor mai moderne uni­tăți spitalicești, dar și aici, la Băneasa, se rezolvă probleme dificile, începînd de la investi­gații, diagnostic și pînă la cel mai simplu tratament. Ne stră­duim să modernizăm perma­nent serviciile spitalului mărturie stau nivelul și capaci­și­tatea laboratorului pe care l-am organizat și de care ne ocupăm în continuare. Reali­zăm aici, „pe plan local", cum se spune» cele mai pretențioase analize care se fac într-un spi­tal „mare“. Avem, de aseme­nea, u­n serviciu de chirurgie în măsură să intervină chiar și în cazuri... deosebite. Dar ce este mai interesant, și un mare cîștig pentru colectivul nostru, a crescut și crește permanent prestigiul spitalului, încrederea oamenilor în munca noastră. Știm toți că mai sunt oameni care atunci cînd suferă de ceva consultă mai mulți medici, fac un fel de verificare a nivelului nostru profesional. Este sufi­cient să-i spui tu că are un ulcer și alt confrate că are he­patită cronică. Cel care a gre­șit zdruncină încrederea pa­cientului, ceea ce este de dorit să se întîmple cu­ mai rar, cu toate că diagnosticarea nu este treaba cea mai ușoară din me­dicină. — Ce părere aveți despre „teza“ vînturată de unii și po­trivit căreia intelectualul din mediul sătesc se depreciază, se descalifică profesional și... in­telectual ? — Și eu și soția mea — ca și aliția alții — muncim în acest mediu nu de un an sau doi, dar la această concluzie n-am a­­juns. Individul care nu-$i face meseria din pasiune, care se găsește pe o pistă greșită — profesional vorbind — se poa­te deprecia și în inima Capita­lei. Nu gradul de urbanitate al localității unde muncește oferă acel blazon intelectual și pro­fesional la care se gândesc cei vizați de dumneavoastră, ci permanenta reciclare a cunoș­tințelor, împrospătarea lor per­manentă prin ceea ce oferă ac­tualul nivel de informare. Aici s-ar putea face remarca in sensul că posibilitățile celor de la sate sunt ceva mai reduse decât ale unui medic — ca să mă refer la ei — dintr-un mare spital orășenesc. Există o altă concepție insă care merită să fie luată in discuție. Sunt oa­meni care refuză munca in mediul rural — medici, ingi­neri, profesori etc. — și, cul­mea, unii dintre ei găsesc „în­țelegere” pentru a obține un loc călduț la oraș. Sunt alții ca­re stau la țară, dar încă din primele luni sânt cu ochii pe oraș. Și, tn sfîrșit, este o altă categorie care stă toată viața numai la oraș pe seama celor care „n-au nici o șansă" de a părăsi mediul sătesc. •­ „Suportați­­ o întrebare mai directă ? — Desigur! — V-ar displace să lucrați într-un mare spital orășenesc? — Cărui medic i-ar displace așa ceva ? Personal, consider că medicul de „țară" trebuie să fie pregătit permanent pentru a munci și într-o­ astfel de uni­tate spitalicească. Să nu ratezi profesional, însă, această posi­bilitate și să înțelegi că nu toți — imediat după parafarea di­plomei — pot să lucreze unde le-ar plăcea. Și apoi, acest as­pect nu depinde de noi, cei ca­re lucrăm în sfera „producției directe", ci de aceia învestiți cu dreptul de decizie.

Next