Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-23 / nr. 6769

DOBROGEA NOUĂ nr. 6769 Pag. a 3-a EROISMULUI, DIRZENIEI gravelor pagube pricinuite de inundații I­­ [UNK]!■ m mu Tini­ iiiiiwiiiiiiiiiiaiiiiiiwMB^ PE SCHELE, LU­MEA ANGAJAMENTELOR SI A SARCINILOR ÎNCREDINȚATE­­ în județul nostru se vor înălța, in curînd, alte fabrici și uzine noi. La multe din ele lu­crează constructorii de la între­prinderea nr. 12. Printre cele a­­proximativ 15 obiective impor­tante ce le-au fost încredințate­­ Centrala electrică de termofica­­re, fabricile de bere și ulei, secția de tuburi din azbociment de la Medgidia, linia de granulare a superfosfatului și de fabricare a fluorurei de aluminiu de la Nă­vodari, complexele pentru crește­rea vacilor etc.) multe au terme­ne de intrare în funcțiune în a­­cest an. La ma­joritatea, construc­torii s-au angajat să apropie a­­ceste date, să contribuie prin strădanie ca ele să producă mai repede. — Colectivul întreprinderii noastre — spunea directorul ge­neral al întreprinderii nr. 12 con­­strucții-montaj, tovarășul ing. Dan Călin, se mobilizează și mai mult în aceste zile, pentru a fi la înălțimea sarcinilor trasate de partid. Știm ce înseamnă ca fie­care din unitățile la care lucrăm să producă chiar și cu o zi mai devreme decât termenul fixat. A­­nalizindu-ne posibilitățile, am a­­juns la concluzia că, în 1970, pu­tem să realizăm un plus de pro­ducție în valoare de 2.500.000 lei. In special, ne vom concentra eforturile spre îngrășătoria de porcine de la Nazarcea, unitate de mare importanță economică și pe care vrem s-o predăm înaintea datei planificate. In același timp, prin manipularea cu grijă a ma­terialelor pe șantiere și reduce­rea consumurilor, vom economisi 30 de tone fier-beton, 300 tone de ciment, 30 mc de cherestea și ma­terial lemnos, 5 tone de combus­tibil și alte materiale în valoare de aproximativ 450.000 lei. Până la sfirșitul anului, con­structorii de la întreprinderea nr. 12 au hotărit să doneze, din sa­lariile lor, suma de 900.000 lei la fondul de ajutorare a sinistraților. Unanimă adeziune ! (Urmare din pag. I­­ternică, conștiința de cetățeni ai patriei noastre, conștiința de muncitori, de comuniști. Vom face față nevoilor țării, muncind­­ fără preget­in zilele de lucru ca și în zilele de repaus. Ia apoi cuvintul muncitorul Ion MOROIANU : — Ne doare pe toți greaua lo­vitură care s-a abătut asupra ță­rii noastre, dar tocmai de aceea trebuie să ne înzecim eforturile ca să curmăm cât mai repede ur­mările sinistrului. Asigurăm con­ducerea partidului, pe­ tovarășul Ceaușescu personal, că ne vom îndeplini și depăși angajamente­le luate în acest moment de grea­­ cumpănă. ☆ La rindul lor, cei peste 500 de muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști de la I.M. „Energia", întruniți ieri dupa-amiază in­tr-un miting de solidaritate cu oamenii din județele sinistrate, și-au exprimat întreaga lor ade­ziune în fața eforturilor eroice pe care le fac, in aceste zile, lo­­­­cuitorii zonelor calamitate. Luînd cuvintul, tovarășul Ion VELIȘCU, secretar al Comitetului municipal Constanța al P.C.R., a explicat celor prezenți la miting situația grea în care se află multe din județele țării noastre, în aceste zile, a spus vorbitorul, colectivul de muncă de la „Energia“, prin angajamentele luate, a demon­strat că este capabil să răspundă prin fapte la ajutorarea celor si­nistrați, la refacerea orașelor și satelor distruse. Exprimîndu-și întreaga adeziu­ne a colectivului din care face parte, inginerul T. DIMANCEA s-a angajat să lucreze in contul­­ concediului de odihnă la reface­rea unor întreprinderi industriale din zonele calamitate, contribu­ind, în același timp, cu salariul său pe 15 zile pentru ajutorarea celor sinistrați. Directorul între­prinderii, inginerul N. GEORGES­­CU, luind cuvintul in numele în­tregului colectiv, a spus că, pină la sfirșitul acestui an, prin efortu­rile muncitorilor, se va da o pro­ducție globală, peste plan, în va­loare de 1.009.800 lei, iar contri­buțiile bănești se vor ridica la cifra de 456.000 tei. Cu aceeași însuflețire au vorbit ;i­­­ di alți participanți: muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști din cadrul întreprinderii. Cooperatorii din Viile țin piept Dunării revărsate „Pe aici nu se trece!“ Dintotdeauna, oame­nii au privit apa ca pe un mare dar al naturii, stropii ei au adus bucu­rie și viață. Acum — nu credeam să-mi fie dat să văd așa ceva vreo­dată — i-am­ văzut pe oameni privind-o cu dușmănie, cu o minte pe care nimeni n-o poate descrie, dar și cu încre­derea că furia ei poate fi bătută. De aproape o lună de zile, balta Micleanu a­­menință satul Viile, zeci și zeci de hectare culti­vate ; de aproape o lună de zile zdruncină duș­mănos liniștea oameni­lor, le pune la încerca­re forța care nu va pu­tea fi învinsă. Un dig de cîteva sute de metri ține piept apelor care bat permanent, ziua și noaptea, obsedant, du­reros de obsedant, în­cercind să-și croiască drum spre sat și apoi să spulbere totul in calea lor. Intr-un efort su­prem, incrîncenat, lucid, s-au adus și se aduc mereu mii de metri cubi de pămînt, se pune în „gura“ lacomă a apelor bezmetice un „căluș“, care, în cele mai simple vorbe, se cheamă dîrze­­nie umană. Cititorul ne va scuza pentru folosirea abuzivă a adjectivelor, dar di­mensiunile trăirilor u­­mane, descifrate în lup­ta cu amenințătoarele sforțări ale apelor, ne obligă să le utilizăm pâ­nă la totala lor uzură, până la „banalitate“. Da­că apele care bat ame­nințător în malurile di­gului se vor slobozi, ce pagube pot aduce coo­perativei agricole din Viile, cetățenilor ?, l-am întrebat într-un mo­ment de răgaz pe tova­rășul Voicu Tănase, președintele cooperativei agricole. — Peste 300 de hecta­re însămințate — 80 ha cu griu, 24 ha cu ceapă, 60 ha cu lucerna, 8 ha cu usturoi etc. — puteau fi calamitate până la to­tala lor scoatere din cir­cuitul agricol. De ase­menea, mai mult de 150 de case aveau aceeași soartă. Dar, în astfel de momente, cind țara se luptă bărbătește cu fu­ria oarbă a naturii, ce­tățenii din Viile, ca un singur om, ca o singura voință, și-au încordat forțele, s-au pus stavilă în calea viiturii ame­nințătoare. Pe unii dintre ei i-am văzut zăgăzuind, fără întrerupere, breșele pîn­­dite de valuri: Radu Trifan, Dumitru I. Cio­can, Nicolae Gheorghe Nicola, Eneiu, Dar parcă poți să le reții numele tuturor ! Alături de cooperatori lucrează, uneori, 24 de ore din 24 conducători auto, exca­­vatoriști și buldozeriști de la Autobaza nr. 6 Medgidia, I.M.A. Bănea­­sa și I.C.H. . Ne socotim datori să consemnăm aici că a­­ceeași crîncenă bătălie cu apele care amenință dau și cetățenii din alte­­ calități ale județului: Oltina, Ostrov etc. Cind vezi acești oameni în­cordați pină la totala dăruire, dar atât de fi­resc și de omenește, nu poți rosti în numele lor decit cele mai frumoa­se cuvinte de stimă, de prețuire și de laudă. Z. EMIL Nici un efort nu-i prea mare VOM DA ȚĂRII MAI MULTE PRODUSE AGRICOLE Peste tot, de la un capăt la altul al județului, lucrătorii ogoarelor, conștienți de răspunderea ce le revine în sporirea producției agricole, muncesc cu tot elanul pentru ca ogoarele să producă mai mult grâu, porumb, legume, furaje, pentru ca zootehnia să livreze statului tot mai multe produse ani­maliere, atât de necesare aprovizionării oamenilor muncii. în tot ceea ce se întreprinde astăzi se oglindesc conștiința nouă, socialistă, solidaritatea cu acei care au avut de suferit de pe­­ urma calamităților naturale. La I.M.A. Valul lui Traian, bu­năoară, cei 180 de mecanizatori și salariați ai Întreprinderii s-au angajat să doneze o zi din sala­riu in fiecare lună pentru ajuto­rul sinistraților, sumă care se ri­dică la 68.000 lei. Ei s-au angajat, de asemenea, să depășească pla­nul la venituri cu 450.000 lei. Zăbovim puțin la cooperativa agricolă din Palazu Mare, la ves­tiții legumicultori care au cucerit anul trecut primul loc pe țară în întrecere.­­ Avînd în vedere hotărîrea și priceperea oamenilor noștri, do­rința lor de a contribui la atenu­area pagubelor din județele sinis­trate, angajamentele luate — ne-a spus Anton Tincu, președintele cooperativei agricole — vor fi cu mult depășite, în adunarea gene­rală ținută zilele trecute, ne-am angajat să livrăm statului, peste sarcinile contractuale, 300 tone de legume, 10.000 kg de carne, 15.000 litri de lapte, 100.000 de ouă. în aceste zile, cei 240 legumicultori lucrează de zor la întreținerea și recoltarea legumelor, iar îngriji­torii din zootehnie furajează, hn mod rațional, animalele de pro­ducție. Angajamente, măsuri operative. Pretutindeni pe ogoarele județu­lui se lucrează cu însuflețire. La I.A.S. Neptun, prin măsurile sta­bilite, muncitorii celei mai tinere podgorii a județului nostru s-au angajat să obțină la fiecare hec­tar cultivat cu viță de vie 800 kg de struguri în plus, să livreze sta­tului peste plan 420 tone de fruc­te. Prin măsurile stabilite și prin modul cum se acționează în a­­ceste zile există garanția realiză­rii angajamentelor luate. La I.M.A. Chirnogeni, ing. Dumitru Ungureanu, directorul întreprin­derii, făcea un calcul, pe cit de simplu, pe atit de convingător. — Ne-am angajat să depășim producțiile la culturile prășitoare cu 100 kg la hectar. Aceasta în­seamnă 100 de vagoane de pro­duse în plus. Cum vom reuși să realizăm acest lucru ? Am stabi­lit să ridicăm calitatea lucrărilor, să acționăm la întreținerea cul­turilor de dimineață până seara, inclusiv în zilele de sărbătoare, să extindem mecanizarea în tot mai multe sectoare. NOI DATE PRIVIND DAUNELE PROVOCATE DE CALAMITĂȚI Știrile de vineri adaugă la bi­lanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date pri­vind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. Situația centrală de întocmită la Comisia apărare împotriva inundațiilor arată că, de la de­clanșarea calamităților piiă vi­neri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1.000 de locali­tăți. Inundațiile au distrus și a­­variat peste 32.000 case, precum și aproximativ 10.000 de construc­ții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total aco­perite de ape însumau ieri peste 726.000 hectare; o bună parte din această imensă suprafață era cul­tivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și li­vezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700.000 de a­­nimale. Identificările făcute pină­veri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28.000­­ de animale. Din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distru­gerile provocate de inundații, a­­dăugindu-se uriașelor pagube ma­teriale anunțate anterior și a că­ror identificare continuă în toa­te localitățile lovite de calami­tăți. Sibiu. Pierderile de producție la unitățile industriale din Me­diaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 mi­lioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Autome­­canica“, „Emailul Roșu“, țesăto­­ria „Tîrnava” și alte unități in­dustriale ale orașului. Covasna Dintr-o situație întoc­mită la Direcția statistică reiese că județeană de principalele unități industriale din județ înre­gistrează mari pierderi de produc­ție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la între­prinderea minieră Căpeni cauza­tă de pătrunderea apelor în ga­lerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și întorsura Buzăului, a­­varierea căilor de comunicație fo­restieră a întrerupt buștenilor la gatere și transportul implicit procesul de producție : pierderea de producție se cifrează, intre al­tele, la circa 2.000 mc cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzi­nelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16.000 mp țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul", apele au dis­trus importante cantități de ma­teriale de construcție; la produc­ția marfă se consemnează o res­tanță de peste 700.000 cărămizi și cahle de teracotă. Brașov. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înre­gistrează pagube evaluate până a­­cum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20.000 hectare teren agricol, Poposind în cîteva din agen­țiile C.E.C. din municipiul Con­stanța, ca și la cele din Med­gidia, Topalu, M. Kogălnicea­­nu, Negru Vodă sau Cobadin, reporterul a constatat că, în a­­ceste zile, contul 2000 a devenit o expresie fidelă a ajutorului dezinteresat, anonim, al celor mulți, ai oamenilor în sprijinul celor ce au suferit de pe urma stihiilor naturii. Zilnic, la ghi­șeele agențiilor C.E.C., sute de cetățeni completează formula­rele contului 2000. In legătură cu modul în care se desfășoară această acțiune de ajutor, am solicitat tovarășului Gheorghe DUMITRIU, directorul Direcției județene C.E.C. Constanța, in­terviul de față. — Ce au întreprins agențiile C.E.C. în scopul ușurării activi­tății la ghișeele de primire ale contului 2000 ? — Vreau să remarc din ca­pul locului că, începînd cu data de 16 mai, data înființării con­tului 2000 — contul omeniei — la toate agențiile C.E.C. din municipiul și județul Constanța au fost înființate clase cu salariați ghișee­ipe­instruiți și care efectuează cu maximum de operativitate toate obliga­țiile ce converg din depunerile cetățenilor. S-au luat, de ase­menea, măsuri concrete ca su­mele să poată fi primite și de către unitățile poștale în toate localitățile din județul Con­stanța. — Pe cine am putea remar­ca ?­­ — îmi este greu să remarc persoane în mod special, marea majoritate a depunătorilor pre­ferind anonimatul. M-a impre­sionat, în mod deosebit, gestul pensionarei nevăzătoare Maria Florea, domiciliată în Constan­ța, strada Ștefan cel Mare nr. 97, care s-a prezentat la Agen­ția nr. 2 pentru a depune, din pensia sa, 100 lei. Astfel de exemple pot fi date și din alte localități ale județului. Astfel, la Cogealac, cetățeanul Gheor­ghe Funda a depus 664 lei, va­loarea integrală a concediului de odihnă pe anul 1970. La Ne­gru Vodă, elevii liceului din lo­­calitate au depus, in acest cont, suma de 2.418 lei. Remarcăm, de asemenea, gestul domnului Fellhamm­ Schel din Düssel­dorf, R.F. a Germaniei, care, abia sosit pe aeroportul din Kogălniceanu, a depus imediat, in contul 2000, suma de 200 lei, ca un modest ajutor pentru fa­miliile sinistraților. — Care este­­ situația depu­nerilor pină la această dată ? — Pină astăzi (na*. — ieri la ora ’S), situația depunerilor se prezintă astfel: Constanța 66.847 lei Oltina, 460 lei Ion Corvin 175 lei Negru Vodă 3.548 lei Cobadin 6.335 lei Topraisar 450 lei Independența 785 lei Chirnogeni 750 lei Medgidia 6.190 lei Cernavodă 800 lei Mircea Vodă 827 lei TOTAL 115.978 lei Așadar, în 24 de ore, cifra depunerilor a crescut cu 56.348 lei.­­ . L. BRUCKNER Contul 2000 Oameni, in sprijinul oamenilor CE FRUMOS! Eforie Nord 1.600 lei Eforie Sud 1.250 lei Mangalia 3.380 lei Tuzla 91 lei Năvodari 2.300 lei Cogeala­c 1.014 lei Mihail Kogălniceanu 6.824 lei Hîrșovă 9.312 lei Saraiu 251 lei Crucea 150 lei Topalu 1.610 lei Pantelimonu 226 lei Băneasa 700 lei Ostrov 100 lei Situația hidrometeorologică Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, in estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai un front de ploi va tra­versa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor durilor. Nivelul apelor rîurilor inte­rioare a continuat să scadă la bazinele hidrografice din Tran­silvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, in județele Iași, Vaslui, Galați și pe Du­năre in Deltă.­­ PE PRUT, viitura se afia ieri in zona Dlincenului, unde atinsese o cotă de 688 cm, cu aproape 1 m peste cota de inundații. Apele au crescut in aval. In zona Fălciu, depășind cu 40 cm cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm la 26—28 mai, zonă in care se menține pericolul depășirii di­gurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuți și Ștefănești au teren­strat o nouă creștere a apelor Prutului insă de o in­tensitate mai mică decît cea precedentă — circa 33 cm sub cota de inundații. Nivelul aces­tei unde va scădea in aval și nu va crea noi pericole in a­­ceastă zonă mult afectată de inundații. — PE MUREȘ, nivelul apei a continuat să scadă, rămlnind insă peste nivelul cotelor de inundații — la Săvirșin cu 140 cm, Radna cu 140 cm și Arad cu 80 cm. La Alba-Iulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de Inundații. — Frontul viiturii de pe OLT a ajuns ieri la Dunăre in <]•­monte, apele sint in continuare peste cotele de inundație la Feldioara cu 70 cm, Hoghiz cu 30 cm și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș OII, Slatina și Rm. Vilcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de Inun­dații.­­ SIRETUL a continuat să scadă, apele depășind cota de Inundație în bazinul Inferior la Lungoci cu 160 cm și la Șen­­dreni (57 km de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inun­dată. Celelalte râuri interioare sunt In general In scădere. Apele DUNĂRII cresc pe sec­torul Baziaș-Cernavodă și sunt relativ staționare In Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, in zona Du­nării interioare, vl­lul se va intensifica ajungând la 10—15 m/sec, ceea ce va ravertea ero­darea digurilor prin valuri. i (Agerpres) fl

Next