Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-23 / nr. 6769
DOBROGEA NOUĂ nr. 6769 Pag. a 3-a EROISMULUI, DIRZENIEI gravelor pagube pricinuite de inundații I [UNK]!■ m mu Tini iiiiiwiiiiiiiiiiaiiiiiiwMB^ PE SCHELE, LUMEA ANGAJAMENTELOR SI A SARCINILOR ÎNCREDINȚATE în județul nostru se vor înălța, in curînd, alte fabrici și uzine noi. La multe din ele lucrează constructorii de la întreprinderea nr. 12. Printre cele aproximativ 15 obiective importante ce le-au fost încredințate Centrala electrică de termoficare, fabricile de bere și ulei, secția de tuburi din azbociment de la Medgidia, linia de granulare a superfosfatului și de fabricare a fluorurei de aluminiu de la Năvodari, complexele pentru creșterea vacilor etc.) multe au termene de intrare în funcțiune în acest an. La majoritatea, constructorii s-au angajat să apropie aceste date, să contribuie prin strădanie ca ele să producă mai repede. — Colectivul întreprinderii noastre — spunea directorul general al întreprinderii nr. 12 construcții-montaj, tovarășul ing. Dan Călin, se mobilizează și mai mult în aceste zile, pentru a fi la înălțimea sarcinilor trasate de partid. Știm ce înseamnă ca fiecare din unitățile la care lucrăm să producă chiar și cu o zi mai devreme decât termenul fixat. Analizindu-ne posibilitățile, am ajuns la concluzia că, în 1970, putem să realizăm un plus de producție în valoare de 2.500.000 lei. In special, ne vom concentra eforturile spre îngrășătoria de porcine de la Nazarcea, unitate de mare importanță economică și pe care vrem s-o predăm înaintea datei planificate. In același timp, prin manipularea cu grijă a materialelor pe șantiere și reducerea consumurilor, vom economisi 30 de tone fier-beton, 300 tone de ciment, 30 mc de cherestea și material lemnos, 5 tone de combustibil și alte materiale în valoare de aproximativ 450.000 lei. Până la sfirșitul anului, constructorii de la întreprinderea nr. 12 au hotărit să doneze, din salariile lor, suma de 900.000 lei la fondul de ajutorare a sinistraților. Unanimă adeziune ! (Urmare din pag. Iternică, conștiința de cetățeni ai patriei noastre, conștiința de muncitori, de comuniști. Vom face față nevoilor țării, muncind fără pregetin zilele de lucru ca și în zilele de repaus. Ia apoi cuvintul muncitorul Ion MOROIANU : — Ne doare pe toți greaua lovitură care s-a abătut asupra țării noastre, dar tocmai de aceea trebuie să ne înzecim eforturile ca să curmăm cât mai repede urmările sinistrului. Asigurăm conducerea partidului, pe tovarășul Ceaușescu personal, că ne vom îndeplini și depăși angajamentele luate în acest moment de grea cumpănă. ☆ La rindul lor, cei peste 500 de muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști de la I.M. „Energia", întruniți ieri dupa-amiază intr-un miting de solidaritate cu oamenii din județele sinistrate, și-au exprimat întreaga lor adeziune în fața eforturilor eroice pe care le fac, in aceste zile, locuitorii zonelor calamitate. Luînd cuvintul, tovarășul Ion VELIȘCU, secretar al Comitetului municipal Constanța al P.C.R., a explicat celor prezenți la miting situația grea în care se află multe din județele țării noastre, în aceste zile, a spus vorbitorul, colectivul de muncă de la „Energia“, prin angajamentele luate, a demonstrat că este capabil să răspundă prin fapte la ajutorarea celor sinistrați, la refacerea orașelor și satelor distruse. Exprimîndu-și întreaga adeziune a colectivului din care face parte, inginerul T. DIMANCEA s-a angajat să lucreze in contul concediului de odihnă la refacerea unor întreprinderi industriale din zonele calamitate, contribuind, în același timp, cu salariul său pe 15 zile pentru ajutorarea celor sinistrați. Directorul întreprinderii, inginerul N. GEORGESCU, luind cuvintul in numele întregului colectiv, a spus că, pină la sfirșitul acestui an, prin eforturile muncitorilor, se va da o producție globală, peste plan, în valoare de 1.009.800 lei, iar contribuțiile bănești se vor ridica la cifra de 456.000 tei. Cu aceeași însuflețire au vorbit ;i di alți participanți: muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști din cadrul întreprinderii. Cooperatorii din Viile țin piept Dunării revărsate „Pe aici nu se trece!“ Dintotdeauna, oamenii au privit apa ca pe un mare dar al naturii, stropii ei au adus bucurie și viață. Acum — nu credeam să-mi fie dat să văd așa ceva vreodată — i-am văzut pe oameni privind-o cu dușmănie, cu o minte pe care nimeni n-o poate descrie, dar și cu încrederea că furia ei poate fi bătută. De aproape o lună de zile, balta Micleanu amenință satul Viile, zeci și zeci de hectare cultivate ; de aproape o lună de zile zdruncină dușmănos liniștea oamenilor, le pune la încercare forța care nu va putea fi învinsă. Un dig de cîteva sute de metri ține piept apelor care bat permanent, ziua și noaptea, obsedant, dureros de obsedant, încercind să-și croiască drum spre sat și apoi să spulbere totul in calea lor. Intr-un efort suprem, incrîncenat, lucid, s-au adus și se aduc mereu mii de metri cubi de pămînt, se pune în „gura“ lacomă a apelor bezmetice un „căluș“, care, în cele mai simple vorbe, se cheamă dîrzenie umană. Cititorul ne va scuza pentru folosirea abuzivă a adjectivelor, dar dimensiunile trăirilor umane, descifrate în lupta cu amenințătoarele sforțări ale apelor, ne obligă să le utilizăm până la totala lor uzură, până la „banalitate“. Dacă apele care bat amenințător în malurile digului se vor slobozi, ce pagube pot aduce cooperativei agricole din Viile, cetățenilor ?, l-am întrebat într-un moment de răgaz pe tovarășul Voicu Tănase, președintele cooperativei agricole. — Peste 300 de hectare însămințate — 80 ha cu griu, 24 ha cu ceapă, 60 ha cu lucerna, 8 ha cu usturoi etc. — puteau fi calamitate până la totala lor scoatere din circuitul agricol. De asemenea, mai mult de 150 de case aveau aceeași soartă. Dar, în astfel de momente, cind țara se luptă bărbătește cu furia oarbă a naturii, cetățenii din Viile, ca un singur om, ca o singura voință, și-au încordat forțele, s-au pus stavilă în calea viiturii amenințătoare. Pe unii dintre ei i-am văzut zăgăzuind, fără întrerupere, breșele pîndite de valuri: Radu Trifan, Dumitru I. Ciocan, Nicolae Gheorghe Nicola, Eneiu, Dar parcă poți să le reții numele tuturor ! Alături de cooperatori lucrează, uneori, 24 de ore din 24 conducători auto, excavatoriști și buldozeriști de la Autobaza nr. 6 Medgidia, I.M.A. Băneasa și I.C.H. . Ne socotim datori să consemnăm aici că aceeași crîncenă bătălie cu apele care amenință dau și cetățenii din alte calități ale județului: Oltina, Ostrov etc. Cind vezi acești oameni încordați pină la totala dăruire, dar atât de firesc și de omenește, nu poți rosti în numele lor decit cele mai frumoase cuvinte de stimă, de prețuire și de laudă. Z. EMIL Nici un efort nu-i prea mare VOM DA ȚĂRII MAI MULTE PRODUSE AGRICOLE Peste tot, de la un capăt la altul al județului, lucrătorii ogoarelor, conștienți de răspunderea ce le revine în sporirea producției agricole, muncesc cu tot elanul pentru ca ogoarele să producă mai mult grâu, porumb, legume, furaje, pentru ca zootehnia să livreze statului tot mai multe produse animaliere, atât de necesare aprovizionării oamenilor muncii. în tot ceea ce se întreprinde astăzi se oglindesc conștiința nouă, socialistă, solidaritatea cu acei care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale. La I.M.A. Valul lui Traian, bunăoară, cei 180 de mecanizatori și salariați ai Întreprinderii s-au angajat să doneze o zi din salariu in fiecare lună pentru ajutorul sinistraților, sumă care se ridică la 68.000 lei. Ei s-au angajat, de asemenea, să depășească planul la venituri cu 450.000 lei. Zăbovim puțin la cooperativa agricolă din Palazu Mare, la vestiții legumicultori care au cucerit anul trecut primul loc pe țară în întrecere. Avînd în vedere hotărîrea și priceperea oamenilor noștri, dorința lor de a contribui la atenuarea pagubelor din județele sinistrate, angajamentele luate — ne-a spus Anton Tincu, președintele cooperativei agricole — vor fi cu mult depășite, în adunarea generală ținută zilele trecute, ne-am angajat să livrăm statului, peste sarcinile contractuale, 300 tone de legume, 10.000 kg de carne, 15.000 litri de lapte, 100.000 de ouă. în aceste zile, cei 240 legumicultori lucrează de zor la întreținerea și recoltarea legumelor, iar îngrijitorii din zootehnie furajează, hn mod rațional, animalele de producție. Angajamente, măsuri operative. Pretutindeni pe ogoarele județului se lucrează cu însuflețire. La I.A.S. Neptun, prin măsurile stabilite, muncitorii celei mai tinere podgorii a județului nostru s-au angajat să obțină la fiecare hectar cultivat cu viță de vie 800 kg de struguri în plus, să livreze statului peste plan 420 tone de fructe. Prin măsurile stabilite și prin modul cum se acționează în aceste zile există garanția realizării angajamentelor luate. La I.M.A. Chirnogeni, ing. Dumitru Ungureanu, directorul întreprinderii, făcea un calcul, pe cit de simplu, pe atit de convingător. — Ne-am angajat să depășim producțiile la culturile prășitoare cu 100 kg la hectar. Aceasta înseamnă 100 de vagoane de produse în plus. Cum vom reuși să realizăm acest lucru ? Am stabilit să ridicăm calitatea lucrărilor, să acționăm la întreținerea culturilor de dimineață până seara, inclusiv în zilele de sărbătoare, să extindem mecanizarea în tot mai multe sectoare. NOI DATE PRIVIND DAUNELE PROVOCATE DE CALAMITĂȚI Știrile de vineri adaugă la bilanțul efectelor catastrofale ale revărsărilor de ape noi date privind daunele pricinuite economiei naționale, așezărilor omenești. Situația centrală de întocmită la Comisia apărare împotriva inundațiilor arată că, de la declanșarea calamităților piiă vineri, apele au acoperit, total sau parțial, aproape 1.000 de localități. Inundațiile au distrus și avariat peste 32.000 case, precum și aproximativ 10.000 de construcții de alte categorii. Mai mult de 265.000 oameni au fost evacuați de furia apelor revărsate. Suprafețele agricole total acoperite de ape însumau ieri peste 726.000 hectare; o bună parte din această imensă suprafață era cultivată cu cereale, plante tehnice, legume. Alte mii de hectare, din care unele plantate cu vii și livezi, sunt distruse de alunecările de terenuri. Din calea apelor pustiitoare au fost evacuate peste 700.000 de animale. Identificările făcute pinăveri consemnează că puhoaiele au dus la pierderea a peste 28.000 de animale. Din alte județe ale țării ni s-au transmis ieri date despre distrugerile provocate de inundații, adăugindu-se uriașelor pagube materiale anunțate anterior și a căror identificare continuă în toate localitățile lovite de calamități. Sibiu. Pierderile de producție la unitățile industriale din Mediaș și Copșa Mică, greu lovite de calamități, se ridică la 70 milioane lei. La Mediaș continuă să nu funcționeze uzinele „Automecanica“, „Emailul Roșu“, țesătoria „Tîrnava” și alte unități industriale ale orașului. Covasna Dintr-o situație întocmită la Direcția statistică reiese că județeană de principalele unități industriale din județ înregistrează mari pierderi de producție. Stagnarea timp de cinci zile a activității de extracție la întreprinderea minieră Căpeni cauzată de pătrunderea apelor în galerii, deteriorarea acestora și a căilor de comunicație, s-a soldat cu un minus de 12.350 tone lignit. La unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Tg. Secuiesc și întorsura Buzăului, avarierea căilor de comunicație forestieră a întrerupt buștenilor la gatere și transportul implicit procesul de producție : pierderea de producție se cifrează, intre altele, la circa 2.000 mc cherestea de fag și rășinoase. Infectarea apelor industriale în timpul viiturilor a provocat uzinelor textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe o pierdere de producție de circa 16.000 mp țesături. La întreprinderea de industrie locală „Bazaltul", apele au distrus importante cantități de materiale de construcție; la producția marfă se consemnează o restanță de peste 700.000 cărămizi și cahle de teracotă. Brașov. Deși mai puțin lovit de inundații, și județul Brașov înregistrează pagube evaluate până acum la zeci de milioane lei. Apele revărsate ale Oltului au distrus și avariat 131 case, 36 km căi de comunicație, au inundat aproape 20.000 hectare teren agricol, Poposind în cîteva din agențiile C.E.C. din municipiul Constanța, ca și la cele din Medgidia, Topalu, M. Kogălniceanu, Negru Vodă sau Cobadin, reporterul a constatat că, în aceste zile, contul 2000 a devenit o expresie fidelă a ajutorului dezinteresat, anonim, al celor mulți, ai oamenilor în sprijinul celor ce au suferit de pe urma stihiilor naturii. Zilnic, la ghișeele agențiilor C.E.C., sute de cetățeni completează formularele contului 2000. In legătură cu modul în care se desfășoară această acțiune de ajutor, am solicitat tovarășului Gheorghe DUMITRIU, directorul Direcției județene C.E.C. Constanța, interviul de față. — Ce au întreprins agențiile C.E.C. în scopul ușurării activității la ghișeele de primire ale contului 2000 ? — Vreau să remarc din capul locului că, începînd cu data de 16 mai, data înființării contului 2000 — contul omeniei — la toate agențiile C.E.C. din municipiul și județul Constanța au fost înființate clase cu salariați ghișeeipeinstruiți și care efectuează cu maximum de operativitate toate obligațiile ce converg din depunerile cetățenilor. S-au luat, de asemenea, măsuri concrete ca sumele să poată fi primite și de către unitățile poștale în toate localitățile din județul Constanța. — Pe cine am putea remarca ? — îmi este greu să remarc persoane în mod special, marea majoritate a depunătorilor preferind anonimatul. M-a impresionat, în mod deosebit, gestul pensionarei nevăzătoare Maria Florea, domiciliată în Constanța, strada Ștefan cel Mare nr. 97, care s-a prezentat la Agenția nr. 2 pentru a depune, din pensia sa, 100 lei. Astfel de exemple pot fi date și din alte localități ale județului. Astfel, la Cogealac, cetățeanul Gheorghe Funda a depus 664 lei, valoarea integrală a concediului de odihnă pe anul 1970. La Negru Vodă, elevii liceului din localitate au depus, in acest cont, suma de 2.418 lei. Remarcăm, de asemenea, gestul domnului Fellhamm Schel din Düsseldorf, R.F. a Germaniei, care, abia sosit pe aeroportul din Kogălniceanu, a depus imediat, in contul 2000, suma de 200 lei, ca un modest ajutor pentru familiile sinistraților. — Care este situația depunerilor pină la această dată ? — Pină astăzi (na*. — ieri la ora ’S), situația depunerilor se prezintă astfel: Constanța 66.847 lei Oltina, 460 lei Ion Corvin 175 lei Negru Vodă 3.548 lei Cobadin 6.335 lei Topraisar 450 lei Independența 785 lei Chirnogeni 750 lei Medgidia 6.190 lei Cernavodă 800 lei Mircea Vodă 827 lei TOTAL 115.978 lei Așadar, în 24 de ore, cifra depunerilor a crescut cu 56.348 lei. . L. BRUCKNER Contul 2000 Oameni, in sprijinul oamenilor CE FRUMOS! Eforie Nord 1.600 lei Eforie Sud 1.250 lei Mangalia 3.380 lei Tuzla 91 lei Năvodari 2.300 lei Cogealac 1.014 lei Mihail Kogălniceanu 6.824 lei Hîrșovă 9.312 lei Saraiu 251 lei Crucea 150 lei Topalu 1.610 lei Pantelimonu 226 lei Băneasa 700 lei Ostrov 100 lei Situația hidrometeorologică Datele primite de Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor arată că la 22 mai a plouat numai în Dobrogea, in estul Bărăganului și izolat în Transilvania. Se prevede însă că de la 23 mai un front de ploi va traversa țara noastră de la vest spre est. Ele vor avea însă o durată scurtă și o intensitate care se apreciază că nu va contribui la o nouă creștere a apelor durilor. Nivelul apelor rîurilor interioare a continuat să scadă la bazinele hidrografice din Transilvania și nordul Moldovei, continuînd însă să se mențină la niveluri ridicate și chiar să crească pe Prut, in județele Iași, Vaslui, Galați și pe Dunăre in Deltă. PE PRUT, viitura se afia ieri in zona Dlincenului, unde atinsese o cotă de 688 cm, cu aproape 1 m peste cota de inundații. Apele au crescut in aval. In zona Fălciu, depășind cu 40 cm cota de inundații. Se prevede ca unda să atingă la Oancea o cotă de circa 600 cm la 26—28 mai, zonă in care se menține pericolul depășirii digurilor incintei Brateșul de Sus, unde se fac intense lucrări de apărare. Punctele hidrometrice de la Rădăuți și Ștefănești au terenstrat o nouă creștere a apelor Prutului insă de o intensitate mai mică decît cea precedentă — circa 33 cm sub cota de inundații. Nivelul acestei unde va scădea in aval și nu va crea noi pericole in această zonă mult afectată de inundații. — PE MUREȘ, nivelul apei a continuat să scadă, rămlnind insă peste nivelul cotelor de inundații — la Săvirșin cu 140 cm, Radna cu 140 cm și Arad cu 80 cm. La Alba-Iulia, apele au scăzut la nivelul cotelor de Inundații. — Frontul viiturii de pe OLT a ajuns ieri la Dunăre in <]•monte, apele sint in continuare peste cotele de inundație la Feldioara cu 70 cm, Hoghiz cu 30 cm și Făgăraș cu 34 cm. La Sebeș OII, Slatina și Rm. Vilcea, apele Oltului au scăzut sub nivelul cotelor de Inundații. SIRETUL a continuat să scadă, apele depășind cota de Inundație în bazinul Inferior la Lungoci cu 160 cm și la Șendreni (57 km de la Dunăre) cu 120 cm. Această zonă este inundată. Celelalte râuri interioare sunt In general In scădere. Apele DUNĂRII cresc pe sectorul Baziaș-Cernavodă și sunt relativ staționare In Deltă. Noua undă care a pătruns la 21 mai pe sectorul românesc al Dunării va atinge culminația la Baziaș la 27 mai. De menționat că, in zona Dunării interioare, vllul se va intensifica ajungând la 10—15 m/sec, ceea ce va ravertea erodarea digurilor prin valuri. i (Agerpres) fl