Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-28 / nr. 6773
A, y y L 4. EMÍNTÁ Tl* IAS’ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXIII, nr. 6773 Joi, 28 mai 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI 9 NICOLAI CEAUȘESCU f ÎN JUDEȚELE BOTOȘANI, SUCEAVA, NEAMȚ ȘI BACĂU Miercuri, dis-de-dimineață, in Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care marți după-amiază în întreprinderile vizitate, în piața palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa nistă, se pregătește marxist-lenta cum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează finel voința hotărâtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Blodnaraș, Virgil Trofin, Emil Dragănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întîmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, într-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel încît pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România. „In scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest om, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor" . Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost necesar și recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță, știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spus : „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cind veți obține atît, vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltarea, in înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire“. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu- P.C.R.!“). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, în tribune, mii și mii de oameni aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, în ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăți în loc de 24.000. Secretarul general al partidului, trecînd prin secțiile de bază ale Fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere există condiții și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. (Continuare în pag. a IlI-a) MITINGURI DE SOLIDARITATE O unanimă hotărîre:CIUL PENTRU REFACERE! Ca o dovadă a unanimei solidarități a oamenilor muncii din județul nostru cu cei din zonele lovite de inundații, în aceste zile continuă să aibă loc însuflețite mitinguri în care se exprimă hotărîrea unanimă, preget, de a depune dorința de a munci fără eforturi sporite pentru readucerea grabnică a vieții economice și social-culturale din patria noastră pe făgașul ei normal. La mitingul constructorilor Grupului nr. 1 al T.C.L. — muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri — tovarășul Ștefan VASILE, secretarul Comitetului de partid de la T.C.L., a vorbit despre situația grea pe care au creat-o economiei naționale calamitățile ce s-au abătut în multe județe ale țării, precum și despre solidaritatea nemaiîntîlnită a milioanelor de oameni ai muncii cu cei loviți de furia apelor. — Am aflat cu adîncă tristețe despre marile pagube produse economiei naționale și populației de Stihia apelor revărsate din matca lor — spunea tovarășul Ion FRĂȚILA, directorul Grupului de șantiere nr 1. Constructorii noștri vor răspunde acestor mari Continuare în pag. a III*a) Să nu existe nici un ceas, nici un minut de răgaz în acțiunile pentru cîștigarea bătăliei recoltei! CU MIC CU MARE, LA PLIVITUL SI PRĂȘITUL CULTURILOR! Zilele acestea se încheie ultima lună a primăverii. Peste tot, de la un capăt la altul al județului, culturile insămințate în această perioadă au îmbrăcat intr-un nesfirșit covor pămîntul întreprinderilor agricole de stat și unităților cooperatiste. Va fi un an bogat în recolte. Oamenii văd in acest lucru un îndemn pentru a face totul ca roadele pămîntului să fie din ce în ce mai mari. Ploile repetate care au căzut în ultima vreme au stingherit în bună parte aplicarea lucrărilor de întreținere. Ca urmare a acestui fapt, buruienile, concurentul nr. 1 al culturilor agricole, s-au dezvoltat într-un număr deosebit de mare, stingherind plantele. Lucrarea de bază din aceste zile este întreținerea culturilor prășitoare. Prin folosirea prășiturilor mecanice și a sapelor, prin smulgerea manuală a buruienilor, trebuie făcut totul ca plantele să fie eliberate din „chinga“ acestor dăunători. La cooperativa agricolă de producție din Agigea se lucrează intens, în aceste zile, la întreținerea culturilor, oamenii cu mic cu mare inundind cu adevărat câmpurile. Aici, prima prășilă mecanică la floarea-soarelui a fost executată pe întreaga suprafață. Cooperatorii n-au stat cu brațele încrucișate ; muncind intens, ei vor reuși astăzi să încheie prașila manuală. Mecanizatorii lucrează cu toate forțele la prașila porumbului. Pe 10 hectare cu sfeclă furajeră, cultură deosebit de însemnată pentru hrana animalelor, buruienile au năpădit plantele ; singura soluție de a salva cultura a fost trecerea la privitul manual al buruienilor. La chemarea consiliului de conducere, 60 de cooperatori lucrează, in prezent, la smulgerea buruienilor din cultura de sfeclă. La privitul diferitelor culturi lucrează in aceste zile un număr mare de cooperatori și in alte unități. Discutăm cu Gheorghe Neacșu, dispecerul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Topraisar, s-a aplicat: „In unitățile în care la cîteva zile după insămînțarea porumbului și florii-soarelui, sapa rotativă, culturile nu sînt năpădite de buruieni. La Cumpăna, de pildă, s-a aplicat această lucrare pe întreaga suprafață, iar la Topraisar, pe aproape 50 la sută. In alte unități, în schimb, nu s-a aplicat sapa rotativă pe nici un hectar cu floarea-soarelui. Bineînțeles că în aceste unități solele sunt pline de buruieni". La Biruința, două echipe de cooperatori efectuau privitul manual al culturii. La Scărișoreanu, Bărăganu, Valul lui Traian și în alte unități, zeci de cooperatori, la care sînt antrenați și bătrînii pensionari, au lăsat sapele la marginea sorelor (din cauză că pămîntul este moale și nu se poate lucra), trecînd cu toate forțele la smulsul manual al buruienilor. Pe județ, pînă ieri dimineață, în cooperativele agricole s-a aplicat prima prașilă manuală la floarea-soarelui pe 36.000 hectare, adică 82 la sută din plan. Mecanizatorii lucrează cu forțe sporite la prașila a doua ; primele 4.300 hectare au și fost prășite. In unele unități s-a trecut la executarea prașilei a doua manuale. La cultura porumbului, prima prașilă mecanică s-a executat doar pe 37 la sută, iar cea manuală pe numai 8 la sută din suprafață. Dacă unitățile agricole deservite de I.M.A. Independența, Chirnogeni, Hîrșova și Băneasa sunt ceva mai avansate la această lucrare, în altele se merge intr-un ritm cu totul nesatisfăcător. In cooperativele în care lucrează mecanizatorii de la I.M.A. Mircea Vodă și Dorobanțu, de exemplu, au fost prășite mecanic, pentru prima oară, 386 și respectiv 675 hectare cu porumb. Foarte puțin ! Peste tot se justifică : „A fost pămîntul moale și n-am putut intra în teren“. Or, dacă s-ar fi controlat permanent cîmpul, de 3—3 ori pe zi, s-ar fi putut constata că pe unele porțiuni terenul e zvmitat. Chiar dacă n-au putut intra pe cîmp tractoarele, totuși oamenii ar fi reușit să smulgă buruienile, creînd condiții optime de dezvoltare a plantelor. In unitățile unde s-a înțeles că plivitul constituie o soluție eficientă de salvare a plantelor de buruieni, o mare parte din culturi se prezintă bine, garantind obținerea unor recolte sporite. Este timpul ca peste tot să se treacă neîntîrziat la întreținerea culturilor, mobilizîndu-se in acest scop toate mijloacele — mecanizatori, cooperatori, tineri și bătrîni. Distrugerea cit mai grabnică a buruienilor prin prașile și privit este o garanție că pămîntul va rodi mai mult, răspunzindu-se astfel prin fapte chemării pe care conducerea partidului nostru a adresat-o tuturor celor care muncesc în agricultură. Șt. MIHAI ORĂȘELUL Tătll ei senină de mai, cu cerc albastru ca floarea de „nu mă uita“. Apa mării spală î neîncetat panglica pufoasă de nisip, aducînd din larg un aer cu miros de alge. Vizităm micul orășel Costinești — „tabăra albastră“ a tineretului, cum o denumesc localinicii — intr-un moment cină , întregul complex de odihnă trăiește efervescența pregătirilor pentru sezonul estival. . Pe plajă, în cantine, în cochetele vile și căsuțe, decorație în culoarea valurilor mării, constructorii de la T.C.L., edilii stațiunii și întreg personalul de aici sunt angrenați în această activitate care se cheamă simplu „pregătire“. Totul, dar absolut totul se desfășoară într-o ordine desăvîrșită. Gheorghe Roșca, directorul acestui tinăr complex de vacanță, se oferă să ne fie, pentru cîteva minute, ghid. „Micul nostru — orășel — ne declară domnia sa zîmbind —, al cărui nume a trecut de mult granițele țării, își va întîmpina oaspeții din vara aceasta cu cîteva . C. LAMBA ! ------------------------------------- \ (Continuare in pag. a II-a) | 0 n Umăr la umăr cu întreaga țară, MENII MUNCII din industria județului Constanța își înzecesc eforturile, sunt hotărîți să depășească propriile angajamente • 0 producție suplimentară de încă 13 milioane lei • în total, beneficii peste plan în valoare de 43.019.000 lei • in fiecare fabrică sau combinat, cantități sporite de produse finite Grelele încercări prin care trece țara noastră n-au putut zdruncina fermitatea și dîrzenia întregului popor, strîns unit în jurul conducerii partidului și statului, intr-un front de granit, in apărarea vieții oamenilor, a avuțiilor economiei naționale. Alături de cei ce muncesc din răsputeri pentru a da drumul cit mai repede mașinilor, a recupera pierderile suferite, oamenii muncii din întreprinderile județului Constanța își înzecesc eforturile, animați de dorința fierbinte de a produce azi mai mult decit ieri și mîine mai mult decît azi, își asumă noi angajamente de onoare în întrecerea socialistă. In fiecare întreprindere, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, au fost analizate posibilitățile existente, au fost evidențiate noi resurse ce urmează a fi valorificate și transformate în sporuri însemnate de produse. După cum se știe, Comitetul județean de partid Constanța, toți oamenii muncii din economia industrială a județului s-au angajat, la începutul anului, să depășească planul producției marfă vîndută și încasată cu 57.630.000 lei. Ca o expresie a hotărârii de a-și iabunătăți necontenit activitatea, colectivele din întreprinderile județului și-au majorat în aceste zile angajamentul amintit pînă la suma de 87.100.000 lei, la care se adaugă încă un spor de 3.200.000 lei, ce va fi realizat in industria cooperatistă. Vor fi obținute astfel suplimentar, printre altele, următoarele produse: In același timp, Combinatul de industrie alimentară va livra la fondul pieței produse valorând 4.415.000 lei, iar cooperația meșteșugărească, mărfuri în valoare de 2.000.000 lei. Urmărind să-și îmbunătățească în permanență activitatea economico-financiară, unitățile de producție din județul nostru și-au majorat, de asemenea, simțitor angajamentele privind realizarea de beneficii suplimentare. Față de 30.300.000 lei cu a fost angajamentul inițial pe intregul județ, urmează să se realizeze, pînă la sfîrșitul anului, in plus, încă aproximativ 13.300.000 lei. Și-au dublat angajamentele colectivele de la D. N. M. „Navrom“ și I.C.L.P.P., au hotărât să obțină însemnate beneficii suplimentare I.C.L.’.Ch., I.M.U.M., U.S.A.S., unitățile din cadrul Uniunii județene a cooperativelor de consum, întreprinderile de gospodărie comunală etc. Propunîndu-și să atingă asemenea obiective majore, fiecare om al muncii din unitățile județului Constanța este conștient de importantele îndatoriri ce-i revin in aceste rate de musei, intensă, 600 tone concentrate de dârită ; 800 tone cretă măcinată; 2.000 tone calcar siderurgic; 40 prese de balotat; 30 remorci auto ; 500 tone acid sulfuric ; 1.250 tone îngrășăminte fosfatice ; 20 instalații de irigat prin aspersiune ; 9.500 tone ciment; 10.000 metri liniari tuburi din azbociment; 215.000 mp furnire ; 40.000 mp țesături din fire groase ; 50.000 mp țesături tip lină; 80 tone ulei ; 90 tone biscuiți . Unitățile din cadrul U.J.C.C. vor produce suplimentar 100.000 cărămizi și 40.000 tone var.