Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-28 / nr. 6773

A, y y L 4. EMÍNTÁ­ Tl* IAS’ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Anul XXIII, nr. 6773 Joi, 28 mai 1970 4 pagini, 30 bani VIZITA TOVARĂȘULUI 9 NICOLAI CEAUȘESCU f ÎN JUDEȚELE BOTOȘANI, SUCEAVA, NEAMȚ ȘI BACĂU Miercuri, dis-de-dimineață, in Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și sta­tului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevar­dului, mulțimea, care marți du­­pă-amiază în întreprinderile vi­zitate, în piața palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa nistă, se pregătește marxist-lent­­a cum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce mun­cesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței con­ducătoare din patria noastră, nu­cleului de lumină și energie care condensează finel voința hotărâtă a națiunii de a înainta spre vii­torul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Blod­­naraș, Virgil Trofin, Emil Dragă­­­nescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Ră­sună acordurile solemne ale Im­nului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre arma­te, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașa­mentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei. A­­dresîndu-se celor de față, tova­rășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru condu­cerea partidului, pentru partid și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în ac­tivitatea lor. Elicopterul trece peste dealuri­le domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei care în această însorită dimineață de mai de­pun mărturie pentru hărnicia lo­cuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întîmpinați de tovarășul Gheor­­ghe Ghinea, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, într-o mașină deschisă, secretarul gene­ral al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu ma­re, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confec­ții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv cali­tatea produselor fabricii și feli­cită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directo­rul general al Combinatului tex­til, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul a­­nual cu 1,5 milioane lei, astfel în­cît pînă la sfîrșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopte­rului, înainte de plecare, adresîn­­du-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a trans­mis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia. „In scurta vizită pe care am­ făcut-o — a spus tovarășul Nico­lae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pen­tru a realiza planul pe acest om, că vor face totul pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din pro­gramul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănăta­te, viață fericită tuturor" . Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puter­nice ovații, cu urale. Se scan­dează „P.C.R. — Ceaușescu“. Vizita în județul Botoșani con­tinuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, inte­lectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsa­bili ai comunei, secretarul gene­ral al partidului le atrage aten­ția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile con­strucții ocupînd suprafețe mult mai mari decît ar fi fost nece­sar și recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță, știut fiind că pămîntul este avu­ția întregului popor. înainte de a se despărți de lo­cuitorii comunei Bucecea, secreta­rul general al partidului le-a­ spus : „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și pre­ședintele cooperativei și șeful fer­mei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cind veți obține atît, vor crește și mai mult veni­turile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltarea, in înflo­rirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și­­ mul­tă fericire“. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu- P.C.R.!“). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește as­tăzi pe secretarul general al par­tidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a in­dustrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, în tribune, mii și mii de oameni aclamă îndelung, scandează nu­mele secretarului general al par­tidului. Cu zîmbete și flori, buco­vinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al po­porului român. Ca și la locul a­­terizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pecetea dragos­tei și atașamentului față de par­tid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de trico­taje „Zimbrul“ — unitate moder­nă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate, în ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile prici­nuite economiei naționale de ca­lamități, muncitorii de aici au ho­tărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38.000 de bucăți în loc de 24.000. Secretarul general al partidu­lui, trecînd prin secțiile de bază ale Fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de pro­ducție și recomandă să se urmă­rească în mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, re­ducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașini­lor Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere există condiții și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale e­­conomiei decît industria materia­lelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, rea­­nalizîndu-și angajamentele iniția­le, înțelege să-și aducă o contri­buție sporită la diminuarea pier­derilor pricinuite de inundații economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5­ milioane față de 2 milioane an­gajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. (Continuare în pag. a IlI-a) MITINGURI DE SOLIDARITATE O unanimă hotărîre:­­CIUL PENTRU REFACERE! Ca o dovadă a unanimei solidarități a oame­nilor muncii din județul nostru cu cei din zonele lovite de inundații, în aceste zile continuă să aibă loc însuflețite mitinguri în care se exprimă hotărîrea unanimă, preget, de a depune dorința de a munci fără eforturi sporite pentru readucerea grabnică a vieții economice și so­­cial-culturale din patria noastră pe făgașul ei normal. La mitingul constructorilor Grupului nr. 1 al T.C.L. — munci­tori, maiștri, tehnicieni, ingineri — tovarășul Ștefan VASILE, se­cretarul Comitetului de partid de la T.C.L., a vorbit despre situația grea pe care au creat-o econo­miei naționale calamitățile ce s-au abătut în­ multe județe ale țării, precum și despre solidarita­tea nemaiîntîlnită a milioanelor­­ de oameni ai muncii cu cei loviți de furia apelor. — Am aflat cu adîncă tristețe despre marile pagube produse economiei naționale și populației de Stihia apelor revărsate din matca lor — spunea tovarășul Ion FRĂȚILA, directorul Grupu­lui de șantiere nr 1. Constructorii noștri vor răspunde acestor mari­­ Continuare în pag. a III*a) Să nu existe nici un ceas, nici un minut de răgaz în acțiunile pentru cîștigarea bătăliei recoltei! CU MIC CU MARE, LA PLIVITUL SI PRĂȘITUL CULTURILOR! Zilele acestea se încheie ultima lună a primăverii. Peste tot, de la un capăt la altul al județului, culturile insămințate în această perioadă au îmbrăcat intr-un ne­­sfirșit covor pămîntul întreprin­derilor agricole de stat și unități­lor cooperatiste. Va fi un an bo­gat în recolte. Oamenii văd in acest lucru un îndemn pentru a face totul ca roadele pămîntului să fie din ce în ce mai mari. Ploi­le repetate care au căzut în ulti­ma vreme au stingherit în bună parte aplicarea lucrărilor de în­treținere. Ca urmare a acestui fapt, buruienile, concurentul nr. 1 al culturilor agricole, s-au dez­voltat într-un număr deosebit de mare, stingherind plantele. Lu­crarea de bază din aceste zile es­te întreținerea culturilor prăși­­toare. Prin folosirea prășiturilor mecanice și a sapelor, prin smul­gerea manuală a buruienilor, tre­buie făcut totul ca plantele să fie eliberate din „chinga“ acestor dăunători. La cooperativa agrico­lă de producție din Agigea se lu­crează intens, în aceste zile, la întreținerea culturilor, oamenii cu mic cu mare inundind cu ade­vărat câmpurile. Aici, prima pră­șilă mecanică la floarea-soarelui a fost executată pe întreaga su­prafață. Cooperatorii n-au stat cu brațele încrucișate ; muncind in­tens, ei vor reuși astăzi să încheie prașila manuală. Mecanizatorii lucrează cu toate forțele la pra­șila porumbului. Pe 10 hectare cu sfeclă furajeră, cultură deosebit de însemnată pentru hrana ani­malelor, buruienile au năpădit plantele ; singura soluție de a salva cultura a fost trecerea la privitul manual al buruienilor. La chemarea consiliului de con­ducere, 60 de cooperatori lucrea­ză, in prezent, la smulgerea bu­ruienilor din cultura de sfeclă. La privitul diferitelor culturi lucrează in aceste zile un număr mare de cooperatori și in alte unități. Discutăm cu Gheorghe Neacșu, dispecerul întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Topraisar, s-a aplicat: „In unitățile în care la cîteva zile după insămînțarea porumbului și flo­­rii-soarelui, sapa rotativă, cultu­rile nu sînt năpădite de buruieni. La Cumpăna, de pildă, s-a aplicat această lucrare pe întreaga su­prafață, iar la Topraisar, pe a­­proape 50 la sută. In alte unități, în schimb, nu s-a aplicat sapa ro­tativă pe nici un hectar cu floa­rea-soarelui. Bineînțeles că în a­­ceste unități solele sunt pline de buruieni". La Biruința, două echipe de cooperatori efectuau privitul ma­nual al culturii. La Scărișoreanu, Bărăganu, Valul lui Traian și în alte unități, zeci de cooperatori, la care sînt antrenați și bătrînii pensionari, au lăsat sapele la marginea sorelor (din cauză că pămîntul este moale și nu se poate lucra), trecînd cu toate for­țele la smulsul manual al buruie­nilor. Pe județ, pînă ieri dimineață, în cooperativele agricole s-a apli­cat prima prașilă manuală la floarea-soarelui pe 36.000 hectare, adică 82 la sută din plan. Meca­nizatorii lucrează cu forțe sporite la prașila a doua ; primele 4.300 hectare au și fost prășite. In une­le unități s-a trecut la executarea prașilei a doua manuale. La cul­tura porumbului, prima prașilă mecanică s-a executat doar pe 37 la sută, iar cea manuală pe numai 8 la sută din suprafață. Dacă uni­tățile agricole deservite de I.M.A. Independența, Chirnogeni, Hîrșo­­va și Băneasa sunt ceva mai a­­vansate la această lucrare, în al­tele se merge intr-un ritm cu totul nesatisfăcător. In cooperati­vele în care lucrează mecaniza­torii de la I.M.A. Mircea Vodă și Dorobanțu, de exemplu, au fost prășite mecanic, pentru prima oară, 386 și respectiv 675 hectare cu porumb. Foarte puțin ! Peste tot se justifică : „A fost pămîntul moale și n-am putut in­tra în teren“. Or, dacă s-ar fi controlat permanent cîmpul, de 3—3 ori pe zi, s-ar fi putut con­stata că pe unele porțiuni terenul e zvmitat. Chiar dacă n-au putut intra pe cîmp tractoarele, totuși oamenii ar fi reușit să smulgă buruienile, creînd condiții optime de dezvoltare a plantelor. In uni­tățile unde s-a înțeles că plivitul constituie o soluție eficientă de salvare a plantelor de buruieni, o mare parte din culturi se prezintă bine, garantind obținerea unor recolte sporite. Este timpul ca peste tot să se treacă neîntîrziat la întreținerea culturilor, mobili­­zîndu-se in acest scop toate mij­loacele — mecanizatori, coopera­­tori, tineri și bătrîni. Distrugerea cit mai grabnică a buruienilor prin prașile și privit este o garan­ție că pămîntul va rodi mai mult, răspunzindu-se astfel prin fapte chemării pe care conducerea partidului nostru a adresat-o tu­turor celor care muncesc în agri­cultură. Șt. MIHAI ORĂȘELUL Tătll­ ei senină de mai, cu cer­c albastru ca floarea de „nu­­ mă uita“. Apa mării spală î neîncetat panglica pufoasă­­ de nisip, aducînd din larg un­­ aer cu miros de alge. Vizităm­­ micul orășel Costinești —­­ „tabăra albastră“ a tineretu­­­lui, cum o denumesc local­i­nicii — intr-un moment cină , întregul complex de odihnă­­ trăiește efervescența pregăti­­­rilor pentru sezonul estival. . Pe plajă, în cantine, în co­­­chetele vile și căsuțe, decora­ț­ie în culoarea valurilor­­ mării, constructorii de la­­ T.C.L., edilii stațiunii și în­­­treg personalul de aici sunt angrenați în această activi­­­­tate care se cheamă simplu­­ „pregătire“. Totul, dar abso­­­­lut totul se desfășoară într-o­­ ordine desăvîrșită. Gheorghe­­ Roșca, directorul acestui ti­­­­năr complex de vacanță, se­­ oferă să ne fie, pentru cîteva­­ minute, ghid. „Micul nostru — orășel — ne declară domnia­­ sa zîmbind —, al cărui nume­­ a trecut de mult granițele­­ țării, își va întîmpina oaspeții­­ din vara aceasta cu cîteva . C. LAMBA ! ------------------------------------- \ (Continuare in pag. a II-a) | 0 n Umăr la umăr cu întreaga țară, MENII MUNCII din industria județului Constanța își înzecesc efortu­rile, sunt hotărîți să depășească propriile angajamente • 0 producție suplimentară de încă 13 milioane lei • în total, beneficii peste plan în valoare de 43.019.000 lei • in fiecare fabrică sau combinat, cantități sporite de produse finite Grelele încercări prin care tre­ce țara noastră n-au putut zdrun­cina fermitatea și dîrzenia între­gului popor, strîns unit în jurul conducerii partidului și statului, intr-un front de granit, in apăra­rea vieții oamenilor, a avuțiilor economiei naționale. Alături de cei ce muncesc din răsputeri pen­tru a da drumul cit mai repede mașinilor, a recupera pierderile suferite, oamenii muncii din în­treprinderile județului Constanța își înzecesc eforturile, animați de dorința fierbinte de a produce azi mai mult decit ieri și mîine mai mult decît azi, își asumă noi an­gajamente de onoare în întrece­rea socialistă. In fiecare între­prindere, sub conducerea organe­lor și organizațiilor de partid, au fost analizate posibilitățile exis­tente, au fost evidențiate noi re­surse ce urmează a fi valorificate și transformate în sporuri însem­nate de produse. După cum se știe, Comitetul județean de par­tid Constanța, toți oamenii mun­cii din economia industrială a ju­dețului s-au angajat, la începu­tul anului, să depășească planul producției marfă vîndută și în­casată cu 57.630.000 lei. Ca o ex­presie a hotărârii de a-și iabu­­nătăți necontenit activitatea, co­lectivele din întreprinderile jude­țului și-au majorat în aceste zile angajamentul amintit pînă la su­ma de 87.100.000 lei, la care se adaugă încă un spor de 3.200.000 lei, ce va fi realizat in industria cooperatistă. Vor fi obținute ast­fel suplimentar, printre altele, ur­mătoarele produse: In același timp, Combinatul de industrie alimentară va livra la­ fondul pieței produse valorând 4.415.000 lei, iar cooperația meș­teșugărească, mărfuri în valoare de 2.000.000 lei. Urmărind să-și îmbunătățească în permanență activitatea econo­­mico-financiară, unitățile de pro­ducție din județul nostru și-au majorat, de asemenea, simțitor angajamentele privind realizarea de beneficii suplimentare. Față de 30.300.000 lei cu­ a fost anga­jamentul inițial pe i­ntregul județ, urmează să se realizeze, pînă la sfîrșitul anului, in plus, încă a­­proximativ 13.300.000 lei. Și-au dublat angajamentele colectivele de la D. N. M. „Navrom“ și I.C.L.P.P., au hotărât să obțină însemnate beneficii suplimentare I.C.L.’.Ch., I.M.U.M., U.S.A.S., u­­nitățile din cadrul Uniunii jude­țene a cooperativelor de consum, întreprinderile de gospodărie co­munală etc. Propunîndu-și să atingă aseme­nea obiective majore, fiecare om al muncii din unitățile județului Constanța este conștient de im­­portantele îndatoriri ce-i revin in aceste rate de mus­ei, intensă, 600 tone concentrate de dârită ; 800 tone cretă măcinată; 2.000 tone calcar siderurgic; 40 prese de balotat; 30 remorci auto ; 500 tone acid sulfuric ; 1.250 tone îngrășăminte fosfatice ; 20 instalații de irigat prin aspersiune ; 9.500 tone ciment; 10.000 metri liniari tuburi din azbociment; 215.000 mp furnire ; 40.000 mp țesături din fire groase ; 50.000 mp țesături tip lină; 80 tone ulei ; 90 tone biscuiți . Unitățile din cadrul U.J.C.C. vor produce suplimentar 100.000 cărămizi și 40.000 tone var.

Next