Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-30 / nr. 6775

— u. EMINESCU' . e 1 • V* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA . Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean VIZITA TOVARĂȘULUI ______________________________ NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovară­șii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul ge­neral al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în in­cinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dună­rii în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea acti­­ vității economice la nivelul și cerințele impuse a­­cestui ultim an al cincinalului. . Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încre­derea nețărmurită față de Partidul Comunist Ro­mân, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinui­te de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore tova­rășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid și de stat se îndreaptă spre meleagu­rile Ialomiței. Sub ochiul de lu­mină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici­­colo, pe cîmpurile­­ pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în vii­toarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înăl­țat, unde apele nu au putut a­­junge. Sintem­ în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii a­­gricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndi­guită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Ni­colae Ceaușescu, a celorlalți con­ducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Ialomița al P.C R., Manț, secretar general al Minis­­­­terului Agriculturii și Silvicul­turii, inginerul Valentin Geor­­gescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidu­lui se interesează de măsurile care au fost luate pentru apăra­rea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bor­dul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul ade­vărat nu se mai vede, apele sunt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai peri­clitată. Se lucrează la Gura Sal­­tarei, la fel, la Țipirigelu, la Re­­pejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află to­varășul Nicolae Ceaușescu acos­tează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lu­cru și salută cu toată dragostea, cu zimbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efor­tul, izvorît dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaș­tere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și­ le urează succes. Comandantul trupelor care a­­jută la înălțarea digului, genera­lul maior Gheorghe Briceag, pre­zintă secretarului general al par­tidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de în­tregul popor și în aceste momen­te de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l în­­tîmpine. Este o atmosferă entu­ziastă. Primul secretar al Comi­tetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sunt invitați să vizi­teze Combinatul de hîrtie și ce­luloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt despre cele mai recente informați lucrări de investiții ce se fac în unită­țile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capaci­tatea proiectată — 50.000 tone ce­luloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone de alte produse. După vizitarea sectorului fier­­bătorii, tovarășul Nicolae Ceau­șescu, remarcînd deficiențele e­­xistente aici, indică luarea neîn­­tîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea combinatului coloana mașinilor oficiale străba­te principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul­ traseu con­ducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașu­lui, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pen­tru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asu­pra calității produselor și preo­cupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre efi­ciența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspecti­vele dezvoltării fabricii, în încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru suc­cesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Ni­colae Ceaușescu, ceilalți condu­cători de partid și de stat, se în­dreaptă spre Slobozia. în drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului și statului vizi­tează Complexul de creștere și în­­grășare a animalelor al întreprin­derii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa agri­colă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zoo­tehnic oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele ob­ținute. în timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recoman­dat extinderea cooperării cu în­treprinderile agricole de stat, a­­rătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre re­ședința județului — Slobozia, în piața centrală a oaspeții sînt salutați cu orașului, entu­ziasm de un m­are număr de ce­tățeni de toate profesiile, de toa­te vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a ti­neretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. • într-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ialomi­ța al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ pre­zența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șan­tierul Combinatului de îngrășă­minte azotoase din Slobozia, pro­fesoara Victoria Radu, de la li­ceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de u­­leiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul to­varășul niCOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rând să vă adresez dumneavoastră, locuitori­lor orașului Slobozia și ai între­gului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului Repu­blicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviu­lui. Am rămas foarte plăcut im­presionați și sintem­ satisfăcuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura con­solidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe ca­re o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia ape­lor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și a­­vem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre, acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cât și întreprinderilor, uni­tăților agricole, economiei noas­tre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice des­fășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai pa­triei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mul­țumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, nut și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile na­turii. (Aplauze puternice, prelun­gite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o pri­măvară bună. Dar răspunzînd în­­tr-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provo­cate, a reface locuințele, între­prinderile, instituțiile, cooperati­vele, pentru a asigura desfășura­rea normală a activității. Men­ționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea ; multe din ele lucrea­ză cu întreaga capacitate. (A­­plauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, aju­­tînd la refacerea grabnică a bu­nurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost lo­viți de calamități. S-au strâns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a con­tribui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor în­cepe în curând, chiar în zilele ur­mătoare, lucrările de reconstruc­ție a locuințelor. Așa cum ați vă­zut din Hotărârea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărât ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statu­lui, în orașele care au avut de suferit.­­Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu, Ceau­șescu“ !). (Continuare in pag. a IlI-a) TRATATIVE ROMÂNO-SOVIETICE MOSCOVA 29 (Agerpres).­­ La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer și A.N. Kosî­­ghin au avut loc tratative­ la ca­re au participat: Din partea română: Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte Consiliului de Miniștri al Repu­­b­­licii Socialiste România, Maxim Berghianu, președintele Comite­tului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Alexandru Boabă, ministrul in­dustriei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Gheorghe Cioară, prim-vicepre­­ședinte al Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socia­liste România, Radu Constanti­­nescu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare Alexandru economică și tehnică, Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cornel Mihulecea, adjunct ministrului industriei construc­ab­­iilor de mașini. Ion Lăzărescu, adjunct al ministrului industriei miniere și geologiei, Constantin Dumitrașcu, secretar permanent adjunct al Comisiei guvernamen­tale pentru dotarea cu echipa­ment de calcul și automatizarea prelucrării datelor, și alte per­soane oficiale. Din partea sovietică: X.K. Bai­bakov, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S., pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., V.V. Kro­tov, M.R. Kuzmin și N.A. Obo­lenski, locțiitori de miniștri ai U.R.S.S., L.P. Malkevici, vicepre­ședinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. pentru relații economice externe, și alte persoane oficiale. La tratative a participat, de a­­semenea, Teodor Marinescu, am­basadorul României in Uniunea Sovietică. In cursul tratativelor, care s-au desfășurat într-o atmosferă tovă­rășească, prietenească, au fost examinate probleme ale dezvol­tării și adîncirii in continuare a colaborării și cooperării econo­mice și tehnico-științifice dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică. Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, și A.N. Kosighin, președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S. și-au exprimat satisfacția in legătură cu schim­bul de păreri care a avut loc și încrederea în dezvoltarea conti­nuă și neîntreruptă a colaborării economice și tehnico-științifice dintre cele două țări. ☆ MOSCOVA 29 (Agerpres). — Guvernul sovietic a oferit un de­jun in cinstea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România. Din partea română au partici­pat tovarășii: Gheorghe Rădu­lescu, Maxim Berghianu, Alexan­dru Boabă, Nicolae Agachi și alte persoane oficiale. Din partea sovietică au partici­pat tovarășii: Alexei Kosighin, Dmitri Poleanski, Nikolai Baiba­kov, miniștri. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Ion Gheorghe Maurer și Alexei Ko­sighin au rostit toasturi. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a înapoiat în Capitală Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova tovarășul Ion Gheor­ghe Maurer, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii So­cialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întilnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosighin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și co­operării economice dintre Repu­blica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, pre­ședintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Le­­onte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Con­siliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, am­basadorul Uniunii Sovietice București, și membri ai amba­sa­sadei. La plecare pe aeroportul Vnu­kovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tova­rășii Alexei Kosighin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai amba­sadei. ☆ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]HI I Cu mic cu mare, toate forțele mecanice și umane de la sate să fie mobilizate la ÎNTREȚINEREA __________________________________________________________________________________________ culturilor agricole * Distrugerea buruienilor asigură condi­ții optime plantelor • Spargerea crustei favo­rizează împiedicarea evaporării apei • Unde nu dovedesc prășiturile și sapele, să se aplice plivitul manual­ * Sapa rotativă poate fi a­­plicata în continuare RAID-RACHETA Căldura soarelui, dorit atît de mult în ultima vreme, a atras pe cîmp mii de oameni care, între­­cîndu-se cu timpul, muncesc cu însuflețire pentru cîștigarea bă­tăliei recoltelor. In raidul între­prins prin mai multe unități agri­cole din județul nostru, am­inti­nd o vie activitate. La Dulcești, pe una din solele cu floarea-soa­­relui l-am intind pe Ion Gh. Tu­dor, președintele unității. Toți co­operatorii sînt mobilizați la cîmp. „Patruzeci de oameni care lucrea­ză la contabilitate, ateliere, pe autocamioane, muncesc în aceste zile la prășit — ne spunea preșe­dintele cooperativei agricole. Pe locurile unde nu s-a putut intra cu tractoarele, am recurs la pri­­vitul manual al buruienilor“. Alături de pionieri, bătrini de 65—70 de ani, printre care Marin Sandu, Ion Drăgușin, Maria Gu­­țu, Marin Moise, Maria Grama­tical și mulți alții, in pofida vîrs­­tei, munceau ieri cu însuflețire la privitul culturilor alături de cooperatorii tineri. Mecanizatorii Nicolae Mitran, Ion Rațta și Hagi Omer lucrau de zor la prașila porumbului. Prima prașilă la po­rumb este pe sfirșite. De mîine, sîntem informați, se va trece la prașila a doua la cultura florii­­soarelui. Vecinii lor, cooperatorii din Pecineaga, nu se lasă nici ei mai prejos. Numai la grădina de le­gume erau prezenți la lucru 273 cooperatori. Inginerul Flaviu BU­­ZILA, fermierul de la legumicul­­tură, era prezent, printre oa­meni, la plantatul roșiilor, com­baterea dăunătorilor, plivitul cul­turilor de buruieni. Echipele con­duse de Gheorghe Sirbu, Anton Păun și Gheorghe Văsioiu lucrau cu întregul efectiv. Nu întîmplă­­tor de aici, ca urmare a muncii spornice a oamenilor, au plecat, pînă acum, spre piețele orașelor, peste 20.000 kg legume. La cîmp, unde întîlnim pe Ion Mușat, pre­ședintele cooperativei agricole a­­flăm că s-a terminat prima pra­­șilă mecanică și manuală la floa­­rea-soarelui. Mecanizatorii și co­operatorii lucrează în prezent la prașila porumbului. Un fapt po­zitiv, în această unitate, o supra­față apreciabilă de porumb și floarea-soarelui a fost lucrată imediat după însămînțare cu sa­pa rotativă, ceea ce a determinat distrugerea unui număr mare de buruieni, lucrările de întreținere executîndu-se acum cu mai mul­tă ușurință. De fapt, pe județ lu­crarea cu sapa rotativă s-a apli­cat pe numai 68 la sută din su­prafața cultivată cu porumb. Ne continuăm raidul la Moș­neni, Biruința, Movilița, Cumpă­na, Lanurile, Bărăganu și Straja. Se lucrează cu toate forțele pen­tru salvarea culturilor de buru­ieni. Intr-o adunare generală a cooperatorilor de la Moșneni s-a stabilit obligativitatea participă­rii la muncă a tuturor locuitori­­­lor satului. Mai mult, pentru șo­tiile mecanizatorilor s-a stabilit un minimum de 50 de zie­ muncă pe care trebuie să-l efectueze in cooperativa agricolă. Demn de subliniat este faptul că, In acțiu­nea distrugerii buruienilor, au sărit elevii școlii generale, coope­ratorii pensionari, toți oamenii, cu mic cu mare. La Biruința, deși participarea este bună, o parte din culturi sunt puternic imbu­­ruienate. Consiliul de conducere a hotărât ca în efectuarea prași­­lelor să nu mai țină seamă de or­dinea insămințării solelor, ci a­­cest lucru să se facă în funcție de gradul de îmbu­ruienare a so­lelor. Inițiativa e bună, „scoțîn­­du-se" zilnic din buruieni zeci de Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) Azi, în pagina a 4-a „ MAMAIA-debut prestigios in competiția ospitalității“ O imagine obișnuită din viața stațiunii dintre mare și la­cul Siutghiol.

Next