Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-30 / nr. 6775
— u. EMINESCU' . e 1 • V* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA . Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean VIZITA TOVARĂȘULUI ______________________________ NICOLAE CEAUȘESCU in județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfășoară în incinta îndiguită Borcea pentru a stăvili apele Dunării în creștere, precum și întreprinderi industriale, unități agricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsurile ce trebuie luate în continuare pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea acti vității economice la nivelul și cerințele impuse acestui ultim an al cincinalului. . Mii și mii de oameni au întîmpinat pe conducătorii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au aclamat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmurită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daunelor pricinuite de calamități, pentru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat se îndreaptă spre meleagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine : cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griului și porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar icicolo, pe cîmpurile pline de rodi, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele, livezi, Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au putut ajunge. Sintem în fața sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agricole de stat Vlădeni — mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află în zona îndiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al P.C R., Manț, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bordul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmuiește ogoarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat nu se mai vede, apele sunt demult la înălțimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centimetri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare amenințate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu și Borcea, cea mai periclitată. Se lucrează la Gura Saltarei, la fel, la Țipirigelu, la Repejoru, oriunde digul se află mai puțin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu acostează. Muncitori, ostași, femei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută cu toată dragostea, cu zimbete vădind un puternic optimism, pe secretarul general al partidului, care se oprește la mulți dintre ei, le spune cuvinte de îmbărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patriotism, de a salva bogatele recolte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaștere s-au cheltuit atîta trudă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu îi felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care ajută la înălțarea digului, generalul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de neclintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărașilor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.C.R., Ion Sinișteanu, rostește un cuvînt de bun sosit. Oaspeții sunt invitați să viziteze Combinatul de hîrtie și celuloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt despre cele mai recente informați lucrări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor ei să atingă capacitatea proiectată — 50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîrtie, 8.600 tone de alte produse. După vizitarea sectorului fierbătorii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficiențele existente aici, indică luarea neîntîrziată a unor măsuri energice pentru a se organiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai judicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea combinatului coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe întregul traseu conducătorii de partid și de stat sunt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu mare aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabricii de confecții, oaspeții vizitează principalele secții de producție. Scurte popasuri la unele locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității produselor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența economică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și combinat, se iau în dezbatere problemele ridicate de perspectivele dezvoltării fabricii, în încheierea vizitei, secretarul general al partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru succesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. în drum spre Slobozia, conducătorii partidului și statului vizitează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat — Ciulnița. Se vizitează cooperativa agricolă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zootehnic oaspeții sînt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele obținute. în timpul vizitării cooperativei, tovarășul Ceaușescu a recomandat extinderea cooperării cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reședința județului — Slobozia, în piața centrală a oaspeții sînt salutați cu orașului, entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. Se află aici militari, membri ai gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, care prezintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. • într-o atmosferă de puternică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean — Ialomița al P.C.R., a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șantierul Combinatului de îngrășăminte azotoase din Slobozia, profesoara Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul niCOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc în primul rând să vă adresez dumneavoastră, locuitorilor orașului Slobozia și ai întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sintem satisfăcuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, membrii formațiunilor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire militară — inclusiv studenții veniți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre, acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din orașe și sate, cât și întreprinderilor, unităților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să menționez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, nut și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi fost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru a înlătura pagubele provocate, a reface locuințele, întreprinderile, instituțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activitatea ; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la refacerea grabnică a bunurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strâns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în producție a unităților de producție. Vor începe în curând, chiar în zilele următoare, lucrările de reconstrucție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărârea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărât ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția statului, în orașele care au avut de suferit.Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu“ !). (Continuare in pag. a IlI-a) TRATATIVE ROMÂNO-SOVIETICE MOSCOVA 29 (Agerpres). La 29 mai, la Kremlin, între Ion Gheorghe Maurer și A.N. Kosîghin au avut loc tratative la care au participat: Din partea română: Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Alexandru Boabă, ministrul industriei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării al Republicii Socialiste România, Radu Constantinescu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare Alexandru economică și tehnică, Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cornel Mihulecea, adjunct ministrului industriei construcabiilor de mașini. Ion Lăzărescu, adjunct al ministrului industriei miniere și geologiei, Constantin Dumitrașcu, secretar permanent adjunct al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipament de calcul și automatizarea prelucrării datelor, și alte persoane oficiale. Din partea sovietică: X.K. Baibakov, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., președintele Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., V.V. Krotov, M.R. Kuzmin și N.A. Obolenski, locțiitori de miniștri ai U.R.S.S., L.P. Malkevici, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. pentru relații economice externe, și alte persoane oficiale. La tratative a participat, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul României in Uniunea Sovietică. In cursul tratativelor, care s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, prietenească, au fost examinate probleme ale dezvoltării și adîncirii in continuare a colaborării și cooperării economice și tehnico-științifice dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică. Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, și A.N. Kosighin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și-au exprimat satisfacția in legătură cu schimbul de păreri care a avut loc și încrederea în dezvoltarea continuă și neîntreruptă a colaborării economice și tehnico-științifice dintre cele două țări. ☆ MOSCOVA 29 (Agerpres). — Guvernul sovietic a oferit un dejun in cinstea tovarășului Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din partea română au participat tovarășii: Gheorghe Rădulescu, Maxim Berghianu, Alexandru Boabă, Nicolae Agachi și alte persoane oficiale. Din partea sovietică au participat tovarășii: Alexei Kosighin, Dmitri Poleanski, Nikolai Baibakov, miniștri. Dejunul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. Ion Gheorghe Maurer și Alexei Kosighin au rostit toasturi. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-a înapoiat în Capitală Vineri seara, s-a înapoiat de la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, care, potrivit înțelegerii dinainte stabilite, a avut o întilnire cu președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Alexei Kosighin, pentru a avea convorbiri privind dezvoltarea în continuare a colaborării și cooperării economice dintre Republica Socialistă România și U.R.S.S. împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer s-au înapoiat tovarășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, și Alexandru Boabă, miniștri, consilieri și specialiști. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, miniștri și alte persoane oficiale. Erau de față A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice București, și membri ai ambasasadei. La plecare pe aeroportul Vnukovo, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și persoanele care l-au însoțit au fost conduși de tovarășii Alexei Kosighin, Dmitri Poleanski, Leonid Iliciov și de alte oficialități. Au fost prezenți ambasadorul României la Moscova, Teodor Marinescu, și membri ai ambasadei. ☆ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]HI I Cu mic cu mare, toate forțele mecanice și umane de la sate să fie mobilizate la ÎNTREȚINEREA __________________________________________________________________________________________ culturilor agricole * Distrugerea buruienilor asigură condiții optime plantelor • Spargerea crustei favorizează împiedicarea evaporării apei • Unde nu dovedesc prășiturile și sapele, să se aplice plivitul manual * Sapa rotativă poate fi aplicata în continuare RAID-RACHETA Căldura soarelui, dorit atît de mult în ultima vreme, a atras pe cîmp mii de oameni care, întrecîndu-se cu timpul, muncesc cu însuflețire pentru cîștigarea bătăliei recoltelor. In raidul întreprins prin mai multe unități agricole din județul nostru, amintind o vie activitate. La Dulcești, pe una din solele cu floarea-soarelui l-am intind pe Ion Gh. Tudor, președintele unității. Toți cooperatorii sînt mobilizați la cîmp. „Patruzeci de oameni care lucrează la contabilitate, ateliere, pe autocamioane, muncesc în aceste zile la prășit — ne spunea președintele cooperativei agricole. Pe locurile unde nu s-a putut intra cu tractoarele, am recurs la privitul manual al buruienilor“. Alături de pionieri, bătrini de 65—70 de ani, printre care Marin Sandu, Ion Drăgușin, Maria Guțu, Marin Moise, Maria Gramatical și mulți alții, in pofida vîrstei, munceau ieri cu însuflețire la privitul culturilor alături de cooperatorii tineri. Mecanizatorii Nicolae Mitran, Ion Rațta și Hagi Omer lucrau de zor la prașila porumbului. Prima prașilă la porumb este pe sfirșite. De mîine, sîntem informați, se va trece la prașila a doua la cultura floriisoarelui. Vecinii lor, cooperatorii din Pecineaga, nu se lasă nici ei mai prejos. Numai la grădina de legume erau prezenți la lucru 273 cooperatori. Inginerul Flaviu BUZILA, fermierul de la legumicultură, era prezent, printre oameni, la plantatul roșiilor, combaterea dăunătorilor, plivitul culturilor de buruieni. Echipele conduse de Gheorghe Sirbu, Anton Păun și Gheorghe Văsioiu lucrau cu întregul efectiv. Nu întîmplător de aici, ca urmare a muncii spornice a oamenilor, au plecat, pînă acum, spre piețele orașelor, peste 20.000 kg legume. La cîmp, unde întîlnim pe Ion Mușat, președintele cooperativei agricole aflăm că s-a terminat prima prașilă mecanică și manuală la floarea-soarelui. Mecanizatorii și cooperatorii lucrează în prezent la prașila porumbului. Un fapt pozitiv, în această unitate, o suprafață apreciabilă de porumb și floarea-soarelui a fost lucrată imediat după însămînțare cu sapa rotativă, ceea ce a determinat distrugerea unui număr mare de buruieni, lucrările de întreținere executîndu-se acum cu mai multă ușurință. De fapt, pe județ lucrarea cu sapa rotativă s-a aplicat pe numai 68 la sută din suprafața cultivată cu porumb. Ne continuăm raidul la Moșneni, Biruința, Movilița, Cumpăna, Lanurile, Bărăganu și Straja. Se lucrează cu toate forțele pentru salvarea culturilor de buruieni. Intr-o adunare generală a cooperatorilor de la Moșneni s-a stabilit obligativitatea participării la muncă a tuturor locuitorilor satului. Mai mult, pentru șotiile mecanizatorilor s-a stabilit un minimum de 50 de zie muncă pe care trebuie să-l efectueze in cooperativa agricolă. Demn de subliniat este faptul că, In acțiunea distrugerii buruienilor, au sărit elevii școlii generale, cooperatorii pensionari, toți oamenii, cu mic cu mare. La Biruința, deși participarea este bună, o parte din culturi sunt puternic imburuienate. Consiliul de conducere a hotărât ca în efectuarea prașilelor să nu mai țină seamă de ordinea insămințării solelor, ci acest lucru să se facă în funcție de gradul de îmburuienare a solelor. Inițiativa e bună, „scoțîndu-se" zilnic din buruieni zeci de Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) Azi, în pagina a 4-a „ MAMAIA-debut prestigios in competiția ospitalității“ O imagine obișnuită din viața stațiunii dintre mare și lacul Siutghiol.