Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-31 / nr. 6776
Anul XXIii, nr. 6776 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA î ---Duminică, 31 mai 1970, 4 pagini, 30 bani Pe timpul verii , INTENSA PROPAGANDĂ DE PARTID LA SATE Anulând modul cum s-a desfășurat învățământul ideologic la sate, biroul Comitetului județean de partid a apreciat că dezbaterile din acest an au contribuit la cunoașterea aprofundată a ideilor fundamentale cuprinse în Documentele Congresului al X-lea al partidului, în cele două Programe naționale aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.e., la mobilizarea oamenilor muncii de la sate pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite. Condus cu mai multă competență de către organele și organizațiile de partid, invățămintul ideologic a acordat o atenție mai mare studierii problemelor economice, normelor și regulilor vieții interne de partid. De asemenea, au fost extinse cercurile de educație moral-cetățenească, s-au organizat mai bine ciclurile de expuneri cu privire la programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, a existat o preocupare mai susținută pentru pregătirea politicoideologică a tineretului de la sate. Biroul Comitetului județean de partid a apreciat că invățămintul de partid s-a caracterizat printr-o mai mare profunzime, punînd în dezbatere probleme strîns legate de viață, de sarcinile actuale ale oamenilor muncii din agricultura județului, fapt ce a contribuit la creșterea capacității de înrâurire a activității din acest sector, consacrată înfăptuirii politicii partidului. A fost apreciat pozitiv și faptul că, în acest an, s-a folosit mai pe larg metoda de a răspunde in cadrul dezbaterilor la întrebările cursanților, atit pe probleme ale politicii interne a partidului și statului nostru, cit și ale vieții internaționale. Asemenea trăsături au fost reliefate in invățămintul de partid de la cooperativele agricole de producție Oltina, Comana, I.M.A. Sibioara, I.A.S. Cogealac, ca să folosim doar cîteva exemple, unde organizațiile de partid s-au ocupat cu răspundere de pregătirea propagandiștilor, de mobilizarea activă a cursanților, de îmbogățirea permanentă conținutului lecțiilor cu sarcinile concrete din fiecare unitate. ,în cadrul dezbaterilor finale, cursanții au făcut numeroase propuneri de teme care să fie abordate in viitorul an de învățământ. Organele și organizațiile de partid de la sate au datoria să studieze cu atenție aceste propuneri și sugestii și să le includă în tematica cercurilor și cursurilor ce vor fi organizate. Tot atât de adevărat este însă faptul că, în invățămintul de partid la sate, s-au manifestat și o seamă de lipsuri, în ședința biroului Comitetului județean de partid s-a arătat că, în unele organizații de partid, ca cele de la I.A.S. Medgidia, Nicolae Bălcescu, C.A.P. Tichilești, Pecineaga și altele, tematica nu a răspuns cerințelor și preocupărilor cursanților, n-a oglindit sectoarele de producție existente în aceste unități. în alte cazuri, ca, de exemplu, la C.A.P. Mereni și Osmancea, I.A.S. Mangalia, comuna 33 August, unele probleme s-au tratat intr-un mod general, fără explicații argumentate și fundamentate în legătură cu modalitățile de aplicare a învățămintelor ce se desprindeau din documentele de partid. Unii propagandiști, printre care cei care au condus cercurile de la C.A.P. Murfatlar, Saligny, M. Kogălniceanu, Poarta Albă și alții, au tratat neconvingător și insuficient de combativ învățămintele care reies din temele puse în dezbaterea cursanților. Au existat cercuri și cursuri unde nu s-au făcut bine cunoscute toate documentele de partid, de stat și ale Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, care reglementează activitatea economică în cooperativele agricole de producție. Lipsurile semnalate — și n-am enumerat decit o parte — se datoresc, în primul rind, activității mult sub posibilități a unor organe și organizații de partid, care n-au condus cu suficientă competență invățămintul de partid, n-au asigurat acestuia un caracter viu, de dezbatere profundă, care să ofere, în același timp, soluții de aplicare în viață a sarcinilor ce reies din documentele (Continuare în pag. a III-a) INIMA țARII BATE LA UNISON AzI, In pag. a 3-a I.P.M.C.: Mai multe prefabricate din beton, mai multe construcții r *PRODUSE PESTE PLAN J Medicul din mediul rural are cel puțin două „profesiuni“: DE MEDIC ȘI DE INTELECTUAL AL Cei ce abordează în studii, monografii, anchete, eseuri etc. sociologia satului contemporan, mutațiile produse aici, în plan economic și spiritual, ajung la concluzia că organizarea rurală „urcă" vizibil și perceptibil spre urbanism — lichidind treptat decalajul flagrant dintre mediul sătesc și cel urban. Cu ce elemente se susține tendința de urbanizare a satului ? Vom numi cîteva dintre ele : școlarizarea generală și totală a populației, care aduce în peisajul gîndirii țăranului — organizat și continuu — elemente de știință și cultură mărind suprafețele de cunoaștere și interpretare a lumii , pătrunderea masivă a produselor industriale — în dauna celor tradiționale — în viața obișnuită a omului de la sat (iluminatul electric, radioul, televiziunea, aragazul, mașina de spălat, mașina de cusut, transportul rapid și modern etc.); se produc modificări esențiale in ceea ce privește portul, își face loc, mai repede decit ne-am aștepta, noțiunea de sistematizare, care aduce în sfera construcțiilor sătești forme de arhitectură citadină ; în agricultură — activitatea de bază a țăranului — pătrund masiv procesele tehnologice proprii industriei, iar apărarea sănătății publice atinge parametrii — cel puțin în domeniul ocrotirii mamei și copilului — înregistrați în mediul urban. * In contextul acestor realități ale satului contemporan am putea circumscrie și discuția noastră cu medicul Cornel MIZUNISCHI, directorul spitalului din comuna Băneasa. Se înțelege că, în dialogul pe care l-am angajat, medicul, locul său în viața satului, marea responsabilitate socială a acestuia, încrederea și, de fapt, apropierea săteanului de medic, abandonarea vechilor convingeri cu privire la așa-zisele leacuri miraculoase s-au impus cu prioritate atenției noastre. — Nu este un secret pentru cei mai mulți dintre colegii dumneavoastră că "ucenicia" în medicină, piatra de încercare în profesiune, ați verificat-o și continuați s-o faceți și acum, în mediul satului. Cei aproape 10 ani de muncă și experiență v-au dat prilejul la urmăriți și să realizați nu numai o interesantă operă profilactică — în sensul obligațiilor profesionale ce le aveți ca medic — ci să rețineți, ca un membru component și permanent al satului, mutațiile ce s-au produs și se produc continuu în sfera ruralității noastre. De altfel, spitalul în care munciți și pe care îl conduceți poate fi socotit un fel de „stație pilot" a urbanității, un produs al vigurozității societății noastre socialiste, în ultimă instanță, un element de civilitate. — De la bun început aș vrea să spun că această „ordine de zi“ pe care o propuneți discuției conține elementele esențiale ale vieții satului și care evoluează o dată cu oamenii, se redimensionează pe măsură ce avansează grandioasa operă de edificare socialistă a țării noastre. Această din urmă subliniere a dumneavoastră reprezintă, de fapt, contextul socialpolitic general în care muncim și trăim, dar care nu este ceva dat, ceva „căzut" din cer, ci propria noastră operă, propria noastră creație. — Atunci este mai mult decit firesc dacă voi afirma că edificarea socialismului, ca proces de o extraordinară complexitate, angajează nu numai „suprafața“ citadină, ci și pe cea rurală. In consecință, nu numai populația din mediul urban are nevoie de asistență sanitară, ci și cea din perimetrul sătesc, dacă nu cumva cea din urmă are — forțând lucrurile, bineînțeles — chiar o mai mare nevoie. Medicul în acest Emil ZĂLOG SATM mamm Uzina de reparații Năvodari Colectivul de muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni de la Uzina de reparații din Năvodari alături de oamenii muncii din întreg județul își amplifică eforturile pentru a da economiei cantități sporite de produse finite, pentru a realiza importante economii. Așa, bunăoară, la data de 28 mai, planul pe cinci luni la producția globală și marfă era Îndeplinit în proporție de 100 și respectiv 100,8 la sută. La aceeași dată, la o serie de produse planul se afla mult in avans față de prevederi. Se produseseră peste plan piese de schimb pentru tractoare și mașini agricole in valoare de 1.600.000 lei, iar volumul reparațiilor la mașini agricole fusese depășit cu 300.000 lei. Totodată, cifra anuală planificată pentru fabricarea agregatelor de pompare APT 4 și a mașinilor de modelat solul a fost deja realizată. întreprinderea metalurgică „Energia“ Cu 3 zile înainte de sfârșitul lunii a reușit Îndeplinirea planului la producția globală și marfă și colectivul întreprinderii metalurgice „Energia”. Și aici, prin eforturi sporite, muncitorii secțiilor turnătorie, cauciuc, vulcanizare, au obținut punct la data respectivă depășiri importante la planul producției fzice : 65 tone piese brute din fontă, 60 tone furtun din cauciuc, 11 tone curele trapezoidale și altele. Alăturate realizărilor din zilele ce au mai rămas pînă la sfirșitul anului, aceste rezultate reprezintă un aport substanțial la Îndeplinirea angajamentelor suplimentare, o parte din sporul de producție realizat de industria locală a județului. ■ ■ ■ [UNK] [UNK] ■ La Combinatul avicol M. Kogălniceanu Colectivul Combinatului avicol de la M. Kogălniceanu a încheiat, pe primele cinci luni ale acestui an, un bilanț deosebit de bogat, depășindu-se sarcinile de plan la toate categoriile de produse. Au fost obținute, in plus, 3.347.000 ouă de găină, s-au livrat pieței cu 2.133.000 mai multe ouă decât era prevăzut, iar la export, o cantitate suplimentară de 1.931.000 ouă de găină. De asemenea, a fost depășită producția planificată la pui de găină în virstă de o zi, cu 502.000 capete, iar la carne de pasăre, cu 4 tone. Pentru a veni în sprijinul regiunilor lovite de inundații, colectivul combinatului s-a angajat să livreze. Incepind din luna iulie, peste plan, 1.000.000 ouă de găină, 1.000.000 pui de găină in vîrstă de o zi, 60 tone carne de pasăre și să pregătească o matcă de 15.000 găini din rase ușoare, bune producătoare de ouă, pentru difuzarea de material de prăsită la C.A.P.-urile lovite de calamitate. LA C.E.I.L ÎNCĂ FARA PREGET. REZULTATE PE MĂSURĂ MUNCII I • Planul pe 5 luni la producția marfă, îndeplinit la 20 mai • La data de 28 mai - un spor în valoare de 1.500.000 lei • 80.000 mp furnir peste plan țării, fabricile și uzinele devastate de ape, și-au exprimat hotărirea, ca înzecindu-și eforturile, să suplimenteze angajamentele inițiale luate in întrecerea socialistă cu noi și noi realizări, să contribuie în acest fel la recuperarea pagubelor suferite de economie. Pentru colectivul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri — această hotărâre de a munci mai mult și mai bine, folosind cu maximă eficiență rezervele interne, descoperind noi resurse ce pot fi puse în valoare, înseamnă 1.500.000 lei producție globală, 2.400.000 lei producție marfă, 215.000 mp furnire peste prevederile inițiale. Acesta este angajamentul lor de onoare și rezultatele de pînă acum il fundamentează pe deplin. Îndeplinirea planului pe 5 luni la producția marfă cu 10 zile mai devreme, obținerea, în continuare, pînă pe 28 mai a unui spor în valoare de 1.500.000 lei, o depășire insumînd 947.000 lei la producția globală sînt cîteva cifre care sintetizează eforturile unite ale colectivului, ale acelora care, asemenea maistrului Ispas Mun...Zile premergătoare Încheierii bilanțului activității economice pe încă o lună a anului, zile in care, în numeroase întreprinderi ale județului, oamenii muncii, părtași la încercările grele prin care au trecut însemnate zone ale team, electricianului Constantin Păcurici sau Petre Palade, cu dăruire și entuziasm, au răspuns, ca de fiecare dată, prin deosebite fapte de muncă. Cifre care, retranspuse din nou pe plan concret ne vorbesc despre importantele realizări obținute la planul fizic la producția diferitelor sortimente: 80.000 mp de furnir, 47 mc de cherestea, 1.866 mc bușteni de diverse specii, peste sarcina planificată. Semnificația lor crește mai mult, relevînd mai pregnant eforturile colectivului dacă ținem seama de faptul că o parte a fronturilor de lucru din exploatările forestiere ale combinatului sunt calamitate. Cu toate acestea, datorită măsurilor întreprinse de comitetul de direcție pentru intensificarea producției în zonele neatinse de inundații, pentru recuperarea materialului lemnos afectat, activitatea combinatului s-a desfășurat în mod normal. Așa cum ne spunea ing. Milea Barbu, secretarul comitetului de partid, toate utilajele proprii au fost concentrate în sectoarele de deal și cîmpie necalamitate, lucrul a fost extins la 10 ore în aceste zone, întregul parc auto, înzestrat cu ateliere mecanice de reparat, a fost folosit pentru transportul materialului lemnos, pentru recuperarea cantităților atinse de inundații. M. RADOVANU LITORAL*LITORAL*LITORAL Începînd cu numărul de marți, 2 iunie, ziarul nostru va apărea pentru localitățile din Constanta și de pe litoral, zilnic, cu o pagină „LITORAL" -ediție specială • INFORMATI DIVERSE • NOUTĂȚI PENTRU TOATE VÎRSTELE • TURISM • RTNDURI PESTRIȚE • SPECTACOLE • AGENDA • TIMPUL PROBABIL • SPORT • INFORMAȚII ȘI ARTICOLE PUBLICITARE • UMOR etc. REȚINEȚI ! Incepind de marți, cereți de la toate chioșcurile de difuzare a presei din stațiunile estivale ziarul „Dobrogea nouă“, în care găsiți pagina de informații „LITORAL“! VVVVVAA/VVWVVVVWVVWVVVVVVVVVWl De la Cabinetul județean de partid Se aduce la cunoștința studenților Universității serale de marxism-leninism de pe lângă Cabinetul județean de partid că luni, 1 iunie 1970, vor avea loc examenele de sfirșit de an pentru toate secțiile, la următoarele săli: SECȚIA FILOZOFIE : Anul I, la sala din str. C. Burcă; anul II, in sălile Universității populare: anul III, în sălile nr. 63 și 64 de la Cabinetul de partid. SECȚIA ISTORIE: To(i anii, în sălile 47, 65, 66, 67, 68, 69 de la Cabinetul de partid. SECȚIA ECONOMIE POLITICA. Toți anii, la Școala generală nr. 25. SECȚIA CONSTRUCȚIE DE PARTID: La sala 55 de la Cabinetul de partid. Examenele se desfășoară, incepind de la ora 16,00, cu excepția secției de economie politică, unde examenele se vor desfășura începînd de la ora 18,00. Ziua copilului Vîrsta viitorului El s-a născut într-o zi cină pleca vaporul, departe, departe, dincolo de zîmbetul verde al pomilor din fața ferestrelor, dincolo de păsările mării, rotindu-se peste ape în zbor unduios și catifelat... Nu știe că Nicolae Vîjiac, comandantul „Dunării“, strigăt de biruință a țării peste mările lumii, și-a simțit pentru prima oară în viață ochii inundați în lacrimi, în ciuda tăriei lui de bărbat trecut prin atîtea furtuni. Nu știe nici că era firesc să se întimple așa, că e o bucurie înaltă în noi, de nici o altă bucurie ajunsă, aceea de a ne lega prin singe de pămîntul de ființă și dor. Ziditori de prezent trainic, închinat viitorului de lumină și de putere al țării, titlul de părinte e pentru noi cea mai tepieinică pecetluire a dragostei ce ne poartă spre culmi de nemaiîncercate zidiri și biruinți. Copiii sînt vîrsta de aur a țării. Și toată gigantica osteneală de a da, spre fericirea ei, chip nou țării, întreaga credință nestrămutată cu care ne urmăm partidul din biruință în biruință se răsfringe, mîngâietoare lumină, asupra fiilor și a fiicelor, lonuțe la vîrsta uimirilor și a poveștilor. Nu știe că fiecare biruință a tatei asupra apelor ,parte din biruința noastră fierbinte asupra timpului, e o părticică din grija luminoasă a țării care-i aureolează atit de desăvîrșit generația. Așa cum coliadineanul Mihai Olteanu, născut într-o zi de sărbătoare a recoltei, nu știa și nu știe încă nici astăzi că steagul acela roșu de fruntășie pe țară, care tronează de-atunci in cooperativa agricolă din comună, e semnul înaltei griji părintești față de el, de Viitorul lui fericit intr-o țară cu toate izvoarele manei destupate energic. Ajung într-o zi și vîrsta cină capătă reazimul înțelesului. Și atunci pionierești maci își poartă la sărbătorile țării, ca pe o gingașă, pură ofrandă, întîile note bune. Cea dinții lecție de compunere cu temă liber-aleasă... „Mama mea e cea mai bună din lume", „Cină vine seara de la șantier, tata îmi povestește multe lucruri frumoase“, „Țara mea e cea mai frumoasă de pe pămînt“. Așa începe majoritatea compunerilor. Ingroșind o trinitate a temeliilor de pe care primăvara lor surîde soarelui vieții. Răsplătind nopți prefăcute în cîntec de leagăn, bărbătească opintire spre mersul lucrurilor către țara de granit și aur atit de generoasă cu mugurii săi de astăzi, cu stejarii săi de mume. Și cu cit timpul lărgește putința cunoașterii, cu atit mai desăvîrșit frumoasa vîrstă ni-i apropie în fire și-n gînduri, în puterea de a ne dărui setei de înălțimi. Ne-au deslușit felul ostășesc de a ne Nicolae FATU (Continuare in pag. a II-a)