Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)

1970-05-31 / nr. 6776

Anul XXIii, nr. 6776 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA î ---­Duminică, 31 mai 1970, 4 pagini, 30 bani Pe timpul verii , INTENSA PROPAGANDĂ DE PARTID LA SATE Anulând modul cum s-a des­fășurat învățământul ideologic la sate, biroul Comitetului județean de partid a apreciat că dezbate­rile din acest an au contribuit la cunoașterea aprofundată a idei­lor fundamentale cuprinse în Documentele Congresului al X-lea al partidului, în cele două Progra­me naționale aprobate de Plena­ra C.C. al P.C.R. din martie a.e., la mobilizarea oamenilor­ muncii de la sate pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite. Condus cu mai multă competență de către organele și organizațiile de par­tid, invățămintul ideologic a a­­cordat o atenție mai mare studi­erii problemelor economice, nor­melor și regulilor vieții interne de partid. De asemenea, au fost extinse cercurile de educație mo­ral-cetățenească, s-au organizat mai bine ciclurile de expuneri cu privire la programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului, a existat o preocupare mai susți­nută pentru pregătirea politico­­ideologică a tineretului de la sate. Biroul Comitetului județean de partid a apreciat că invățămintul de partid s-a caracterizat printr-o mai mare profunzime, punînd în dezbatere probleme strîns legate de viață, de sarcinile actuale ale oamenilor muncii din agricultura județului, fapt ce a contribuit la creșterea capacității de înrâurire a activității din acest sector, con­sacrată înfăptuirii politicii par­tidului. A fost apreciat pozitiv și faptul că, în acest an, s-a folosit mai pe larg metoda de a răspun­de in cadrul dezbaterilor la între­bările cursanților, atit pe pro­bleme ale politicii interne a partidului și statului nostru, cit și ale vieții internațio­nale. Asemenea trăsături au fost reliefate in invățămintul de partid de la cooperativele agri­cole de producție Oltina, C­omana, I.M.A. Sibioara, I.A.S. Cogealac, ca să folosim doar cîteva exem­ple, unde organizațiile de partid s-au ocupat cu răspundere de pregătirea propagandiștilor, de mobilizarea activă a cursanților, de îmbogățirea permanentă conținutului lecțiilor cu sarcinile­­ concrete din fiecare unitate. ,în cadrul dezbaterilor finale, cur­sanții au făcut numeroase propu­neri de teme care să fie abordate in viitorul an de învățământ. Or­ganele și organizațiile de partid de la sate au datoria să studie­ze cu atenție aceste propuneri și sugestii și să le includă în tema­tica cercurilor și cursurilor ce vor fi organizate. Tot atât de adevărat este însă faptul că, în invățămintul de par­tid la sate, s-au manifestat și o seamă de lipsuri, în ședința bi­roului Comitetului județean de partid s-a arătat că, în unele or­ganizații de partid, ca cele de la I.A.S. Medgidia, Nicolae Bălces­­cu, C.A.P. Tichilești, Pecineaga și altele, tematica nu a răspuns cerințelor și preocupărilor cursan­ților, n-a oglindit sectoarele de producție existente în aceste uni­tăți. în alte cazuri, ca, de exem­plu, la C.A.P. Mereni și Osman­­­cea, I.A.S. Mangalia, comuna 33 August, unele probleme s-au tratat intr-un mod general, fără explicații argumentate și funda­mentate în legătură cu modali­tățile de aplicare a învățămintelor ce se desprindeau din documen­tele de partid. Unii propagandiști, printre care cei care au condus cercurile de la C.A.P. Murfatlar, Saligny, M. Kogălniceanu, Poarta Albă și alții, au tratat neconvin­gător și insuficient de combativ învățămintele care reies din te­mele puse în dezbaterea cursanți­lor. Au existat cercuri și cursuri unde nu s-au făcut bine cunoscu­te toate documentele de partid, de stat și ale Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție, care reglementează acti­vitatea economică în cooperative­le agricole de producție. Lipsurile semnalate — și n-am enumerat decit o parte — se da­­toresc, în primul rind, activității mult sub posibilități a unor orga­ne și organizații de partid, care n-au condus cu suficientă compe­tență invățămintul de partid, n-au asigurat acestuia un carac­ter viu, de dezbatere profundă, care să ofere, în același timp, so­luții de aplicare în viață a sar­cinilor ce reies din documentele (Continuare în pag. a III-a) INIMA țARII BATE LA UNISON AzI, In pag. a 3-a I.P.M.C.: Mai multe prefabricate din beton, mai multe construcții r *PRODUSE PESTE PLAN J­ Medicul din mediul rural are cel puțin două „profesiuni“: DE MEDIC ȘI DE INTELECTUAL AL Cei ce abordează în studii, monografii, anchete, eseuri etc. sociologia satului contemporan, mutațiile produse aici, în plan economic și spiritual, ajung la concluzia că organizarea rurală „urcă" vizibil și perceptibil spre urbanism — lichidind treptat decalajul flagrant din­tre mediul sătesc și cel urban. Cu ce elemente se susține ten­dința de urbanizare a satului ? Vom numi cîteva dintre ele : școlarizarea generală și totală a populației, care aduce în pei­sajul gîndirii țăranului — or­ganizat și continuu — elemente de știință și cultură mărind suprafețele de cunoaștere și in­terpretare a lumii , pătrunde­rea masivă a produselor indus­triale — în dauna celor tradi­ționale — în viața obișnuită a omului de la sat (iluminatul e­­lectric, radioul, televiziunea, aragazul, mașina de spălat, mașina de cusut, transportul rapid și modern etc.); se pro­duc modificări esențiale in ceea ce privește portul, își face loc, mai repede decit ne-am aștep­ta, noțiunea de sistematizare, care aduce în sfera construcții­lor sătești forme de arhitectură citadină ; în agricultură — ac­tivitatea de bază a țăranului — pătrund masiv procesele tehno­logice proprii industriei, iar a­­părarea sănătății publice atin­ge parametrii — cel puțin în domeniul ocrotirii mamei și copilului — înregistrați în me­diul urban. * In contextul acestor realități ale satului contemporan am putea circumscrie și discuția noastră cu medicul Cornel MIZUNISCHI, directorul spita­lului din comuna Băneasa. Se înțelege că, în dialogul pe care l-am angajat, medicul, locul său în viața satului, marea res­ponsabilitate socială a acestuia, încrederea și, de fapt, apropie­rea săteanului de medic, aban­donarea vechilor convingeri cu privire la așa-zisele leacuri mi­raculoase s-au impus cu priori­tate atenției noastre. — Nu este un secret pentru cei mai mulți dintre colegii dumneavoastră că "ucenicia" în medicină, piatra de încerca­re în profesiune, ați verificat-o și continuați s-o faceți și a­­cum, în mediul satului. Cei a­­proape 10 ani de muncă și ex­periență v-au dat prilejul la urmăriți și să realizați nu nu­mai o interesantă operă profi­lactică — în­­ sensul obligațiilor profesionale ce le aveți ca me­dic — ci să rețineți, ca un membru component și perma­nent al satului, mutațiile ce s-au produs și se produc con­tinuu în sfera ruralității noas­tre. De altfel, spitalul în care munciți și pe care­ îl conduceți poate fi socotit un fel de „sta­ție pilot" a urbanității, un pro­dus al vigurozității societății noastre socialiste, în ultimă instanță, un element de civili­­tate. — De la bun început aș vrea să spun că această „ordine de zi“ pe care o propuneți discu­ției conține elementele esenția­le ale vieții satului și care evo­luează o dată cu oamenii, se redimensionează pe măsură ce avansează grandioasa operă de edificare socialistă a țării noas­tre.­­ Această din urmă subli­niere a dumneavoastră repre­zintă, de fapt, contextul social­­politic general în care muncim și trăim, dar care nu este ceva dat, ceva „căzut" din cer, ci propria noastră operă, propria noastră creație. — Atunci este mai mult de­cit firesc dacă voi afirma că edificarea socialismului, ca proces de o extraordinară complexitate, angajează nu nu­mai „suprafața“ citadină, ci și pe cea rurală. In consecință, nu numai populația din mediul urban are nevoie de asistență sanitară, ci și cea din perime­trul sătesc, dacă nu cumva cea din urmă are — forțând lucru­rile, bineînțeles — chiar o mai mare nevoie. Medicul­ în acest Emil ZĂLOG SATM mamm Uzina de reparații­­ Năvodari Colectivul de muncitori, maiștri, ingineri și tehnicieni de la Uzina de reparații din Năvodari alături de oamenii muncii din întreg județul își amplifică eforturile pentru a da economiei cantități sporite de produse finite, pentru a realiza importante economii. Așa, bunăoară, la data de 28 mai, planul pe cinci luni la producția globală și marfă era Îndeplinit în proporție de 100 și respectiv 100,8 la sută. La aceeași dată, la o serie de produse planul se afla mult in avans față de prevederi. Se produseseră peste plan pie­se de schimb pentru tractoare și mașini agricole in valoare de 1.600.000 lei, iar volumul re­parațiilor la mașini agricole fusese depășit cu 300.000 lei. Totodată, cifra anuală plani­ficată pentru fabricarea agre­gatelor de pompare APT 4 și a mașinilor de modelat solul a fost deja realizată. întreprinderea metalurgică „Energia“ Cu 3 zile înainte de sfârșitul lunii a reușit Îndeplinirea pla­nului la producția globală și marfă și colectivul întreprin­derii metalurgice „Energia”. Și aici, prin eforturi sporite, muncitorii secțiilor turnătorie, cauciuc, vulcanizare, au obți­nut punct la data respectivă de­pășiri importante la planul pro­ducției fzice : 65 tone piese brute din fontă, 60 tone furtun din cauciuc, 11 tone curele trapezoidale și altele. Alătura­te realizărilor din zilele ce au mai rămas pînă la sfirșitul a­­nului, aceste rezultate repre­zintă un aport substanțial la Îndeplinirea angajamentelor suplimentare, o parte din sporul de producție realizat de indus­tria locală a județului. ■ ■ ■ [UNK] [UNK] ■ La Combinatul avicol M. Kogălniceanu Colectivul Combinatului avicol de la M. Kogălniceanu a încheiat, pe primele cinci luni ale acestui an, un bilanț deo­sebit de bogat, depășindu-se sarcinile de plan la toate ca­tegoriile de produse. Au fost obținute, in plus, 3.347.000 ouă de găină, s-au livrat pieței cu 2.133.000 mai multe ouă decât era prevăzut, iar la export, o cantitate suplimentară de 1.931.000 ouă de găină. De asemenea, a fost depășită pro­ducția planificată la pui de găină în virstă de o zi, cu 502.000 capete, iar la carne de pasăre, cu 4 tone. Pentru a veni în sprijinul regiunilor lovite de inundații, colectivul combinatului s-a angajat să livreze. Incepind din luna iulie, peste plan, 1.000.000 ouă de găină, 1.000.000 pui de găină in vîrstă de o zi, 60 tone carne de pasăre și să pregătească o matcă de 15.000 găini din rase ușoare, bune producătoare de ouă, pentru difuzarea de material de pră­sită la C.A.P.-urile lovite de calamitate. LA C.E.I.L ÎNCĂ FARA PREGET. REZULTATE PE MĂSURĂ MUNCII I • Planul pe 5 luni la producția marfă, îndepli­nit la 20 mai • La data de 28 mai - un spor în valoare de 1.500.000 lei • 80.000 mp furnir peste plan țării, fabricile și uzinele devas­tate de ape, și-au exprimat hotă­­rirea, ca înzecindu-și eforturile, să suplimenteze angajamentele inițiale luate in întrecerea socia­listă cu noi și noi realizări, să contribuie în acest fel la recupe­rarea pagubelor suferite de eco­nomie. Pentru colectivul Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului — muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri — această hotărâre de a munci mai mult și mai bine, folosind cu maximă e­­ficiență rezervele interne, desco­perind noi resurse ce pot fi puse în valoare, înseamnă 1.500.000 lei producție globală, 2.400.000 lei producție marfă, 215.000 mp fur­nire peste prevederile inițiale. Acesta este angajamentul lor de onoare și rezultatele de pînă acum il fundamentează pe deplin. Îndeplinirea planului pe 5 luni la producția marfă cu 10 zile mai devreme, obținerea, în continua­re, pînă pe 28 mai a unui spor în valoare de 1.500.000 lei, o depăși­­­­re insumînd 947.000 lei la pro­ducția globală sînt cîteva cifre care sintetizează eforturile unite ale colectivului, ale acelora care, asemenea maistrului Ispas Mun­...Zile premergătoare Încheierii bilanțului activității economice pe încă o lună a anului, zile in care, în numeroase întreprinderi ale județului, oamenii muncii, părtași la încercările grele prin care au trecut însemnate zone ale team­, electricianului Constantin Păcurici sau Petre Palade, cu dă­ruire și entuziasm, au răspuns, ca de fiecare dată, prin deosebite fapte de muncă. Cifre care, retranspuse din nou pe plan concret ne vorbesc des­pre importantele realizări obținu­te la planul fizic la producția di­feritelor sortimente: 80.000 mp de furnir, 47 mc de cherestea, 1.866 mc bușteni de diverse specii, pes­te sarcina planificată. Semnificația lor crește mai mult, relevînd mai pregnant e­­forturile colectivului dacă ținem seama de faptul că o parte a fron­turilor de lucru din exploatările forestiere ale combinatului sunt calamitate. Cu toate acestea, da­torită măsurilor întreprinse de comitetul de direcție pentru in­tensificarea producției în zonele neatinse de inundații, pentru re­cuperarea materialului lemnos a­­fectat, activitatea combinatului s-a desfășurat în mod normal. Așa cum ne spunea ing. Milea Barbu, secretarul comitetului de partid, toate utilajele proprii au fost concentrate în sectoarele de deal și cîmpie necalamitate, lu­crul a fost extins la 10 ore în a­­ceste zone, întregul parc auto, în­zestrat cu ateliere mecanice de reparat, a fost folosit pentru transportul materialului lemnos, pentru recuperarea cantităților atinse de inundații. M. RADOVANU LITORAL*LITORAL*LITORAL Începînd cu numărul de marți, 2 iunie, ziarul nostru va apărea pentru localitățile din Con­stanta și de pe litoral, zilnic, cu o pagină „LITORAL" -ediție specială • INFORMATI DIVERSE • NOUTĂȚI PEN­TRU TOATE VÎRSTELE • TURISM • RTNDURI PESTRIȚE • SPECTACOLE • AGENDA • TIMPUL PROBABIL • SPORT • INFOR­MAȚII ȘI ARTICOLE PUBLICITARE • UMOR etc. REȚINEȚI ! Incepind de marți, cereți de la toate chioșcu­rile de difuzare a presei din stațiunile estivale ziarul „Do­­brogea nouă“, în care găsiți pagina de informații „LITORAL“! VVVVV­AA/VVWVVVVWVVWVVVVVVVVVWl De la Cabinetul județean de partid Se aduce la cunoștința stu­denților Universității serale de marxism-leninism de pe lângă Cabinetul județean de partid că luni, 1 iunie 1970, vor avea loc examenele de sfirșit de an pentru toate secțiile, la urmă­toarele săli: SECȚIA FILOZOFIE : Anul I, la sala din str. C. Burcă; anul II, in sălile Universității populare: anul III, în sălile nr. 63 și 64 de la Cabinetul de partid. SECȚIA ISTORIE: To(i anii, în sălile 47, 65, 66, 67, 68, 69 de la Cabinetul de partid. SECȚIA ECONOMIE POLI­TICA. Toți anii, la Școala ge­nerală nr. 25. SECȚIA CONSTRUCȚIE DE PARTID: La sala 55 de la Ca­binetul de partid. Examenele se desfășoară, in­cepind de la ora 16,00, cu ex­cepția secției de economie po­litică, unde examenele se vor desfășura începînd de la ora 18,00. Ziua copilului Vîrsta viito­rului El s-a născut într-o zi cină pleca vaporul, departe, de­parte, dincolo de zîmbetul verde al pomilor din fața fe­restrelor, dincolo de păsările mării, rotindu-se peste ape în zbor unduios și catifelat... Nu știe că Nicolae Vîjiac, co­mandantul „Dunării“, strigăt de biruință a țării peste mă­rile lumii, și-a simțit pentru prima oară în viață ochii inundați în lacrimi, în ciuda tăriei lui de bărbat trecut prin atîtea furtuni. Nu știe nici că era firesc să se întim­­ple așa, că e o bucurie înaltă în noi, de nici o altă bucurie ajunsă, aceea de a ne lega prin singe de pămîntul de ființă și dor. Ziditori de pre­zent trainic, închinat viitoru­lui de lumină și de putere al țării, titlul de părinte e pen­tru noi cea­­ mai tepieinică pe­cetluire a dragostei ce ne poartă spre culmi de nemai­­încercate zidiri și biruinți. Copiii sînt vîrsta de aur a țării. Și toată gigantica oste­neală de a da, spre fericirea ei, chip nou țării, întreaga credință nestrămutată cu ca­re ne urmăm partidul din bi­ruință în biruință se răsfrin­ge, mîngâietoare lumină, asu­pra fiilor și a fiicelor, lonuț­e la­ vîrsta uimirilor și­ a po­veștilor. Nu știe că fiecare biruință a tatei asupra ape­lor ,parte din biruința noas­tră fierbinte asupra timpului, e o părticică din grija lumi­noasă a țării care-i aureolea­ză atit de desăvîrșit genera­ția. Așa cum coliadineanul Mihai Olteanu, născut într-o zi de sărbătoare a recoltei, nu știa și nu știe încă nici astăzi că steagul acela roșu de frun­­tășie pe țară, care tronează de-atunci in cooperativa agri­colă din comună, e semnul înaltei griji părintești față de el, de Viitorul lui fericit in­tr-o țară cu toate­ izvoarele manei destupate energic. A­­jung într-o zi și vîrsta cină capătă reazimul înțelesului. Și atunci pionierești maci își poartă la sărbătorile țării, ca pe o gingașă, pură ofrandă, întîile note bune. Cea dinții lecție de com­punere cu temă liber-aleasă... „Mama mea e cea mai bună din lume", „Cină vine seara de la șantier, tata îmi poves­tește multe lucruri frumoa­se“, „Țara mea e cea mai fru­moasă de pe pămînt“. Așa începe majoritatea compune­rilor. Ingroșind o trinitate a temeliilor de pe care primă­vara lor surîde soarelui vie­ții. Răsplătind nopți prefăcu­te în cîntec de leagăn, băr­bătească opintire spre mersul lucrurilor către țara de gra­nit și aur atit de generoasă cu mugurii săi de astăzi, cu stejarii săi de mum­­e. Și cu cit timpul lărgește pu­tința cunoașterii, cu atit mai desăvîrșit frumoasa vîrstă ni-i apropie în fire și-n gîn­­duri, în puterea de a ne dă­rui setei de înălțimi. Ne-au deslușit felul ostășesc de a ne Nicolae FATU (Continuare in pag. a II-a)

Next