Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-17 / nr. 6868

DOBROGEA NOUĂ nr. 6868 0 „PĂȘUNE“ BOGATĂ PE TIMPUL IERNII • Peste 100.000 tone de nutrețuri însilozate în cooperativele agricole Există certitudinea, și toate da­tele converg spre acest lucru, că în acest an cooperativele agricole de producție din județ vor beneficia de o bază furajeră mai bogată față de anul trecut. E suficient să redăm in acest sens o singură cifră : pen­tru efectivele existente in sectoare­le zootehnice au fost depozitate pi­na acum, creindu-se în exclusivita­te stoc pentru furajarea animalelor pe timpul sezonului friguros, o can­titate de peste 100.000 tone siloz de porumb, lucerna, griu­masă verde și alte plante furajere. După recol­tarea tuturor culturilor destinate a­­sigurării bazei furajere pentru iar­nă, cifra amintită va cunoaște de­sigur o creștere și mai considera­bilă. Ne rezumăm insă numai la prezent, deoarece prin raidul întreprins de noi in cîteva unități agricole ne-am propus să evidenți­em tocmai ceea ce s-a făcut pina acum in vederea asigurării anima­lelor din zootehnie cu­ o brăila cit mai consistentă pe timpul iernii. Co­operativa agricolă de producție din C­omana, de pildă, a depozitat pînă acum în ..cămara“ de iarnă a sec­torului zootehnic 600 tone de fin, o cantitate parc depășește cu 86 de tone finul depozitat anul trecut, l­a aceasta adăugăm o cantitate de S.Oslîl tone de siloz deja depozitat în bu­ne condiții, cifră ce va fi întregită acum în toamnă cu încă 1.000 de tone prin instlozarea în continuare a cocenilor de porumb recoltați mai timpuriu, precum și *00 tone paie și 300 tone de pleavă. „Fondul exis­tent de furaje — ne preciza tovară­șul Gheorghe MILITARU, contabi­lul șef al cooperativei — asigură furajarea in condiții optime a în­tregului efectiv de animale pina la noua redoltă a anului 1971. Am luat măsuri ca, în această perioadă să nu apelăm cu nimic la stocul exis­tent, consumul curent pentru ani­male fiind asigurat din diverse re­surse furajere oferite de sezonul ac­tual“. Și C.A.P. Comana nu este singurul exemplu. Ne-am continuat raidul și la alte unități în care sto­curile de furaje depozitate pina, a­­cum dau certitudinea că vom ad­ministra animalelor o hrană con­sistentă și pe timpul iernii. Pentru cele 590 de taurine și 1.390 de por­cine, cooperatorii d­e la C.A.P. Po­­lim­ichca au adunat pină acum în ..cămara“ de iarnă 350 tone de si­loz, 125 tone pleavă, 258 tone fin borceag, peste 200 tone de paie și altele care întrec cu mult cantită­țile de furaje depozitate anul­­ recul. ..Din silozul depozitat anul trecut am avut pină la noua recoltă — preciza tovarășul Aurel MIREA, președintele cooperativei: Tocmai de aceea, anul acesta la cele 350 tone de siloz depozitat pină acum vom mai adăuga in această toam­nă încă 700 tone, totalizînd peste 1.000 tone de siloz. Și cum efecti­vele de animale n-au crescut prea mult față de anul trecut­, necesarul de furaje va fi acoperit, desigur, în condiții optime“. La C.A.P. Osman­­cea, efectivele de animale n-au cres­cut mult față de anul trecut. Cu toate acestea, au fost depozitate pentru iarnă 350 tone fin borceag, 10T tone fin lucernă și 600 tone po­rumb siloz, care va fi întregit pină la 1.500 tone cu cocenii de porumb recoltați mai devreme. „Din final obținut anul acesta — preciza tova­rășul Teodor SECALA, inginerul șef al cooperativei — nu s-a consumat deloc. Ceea ce am economisit in va­ră, va îndestulă „meniul“ animale­lor pe tiihpi de iarnă“. Deci, lucru cert, e că in acest an zootehnia co­operativelor agricole de producție din județ dispune de o bază fura­jeră mult mai bogată pentru sezo­nul rece. Trebuie să avem încă de pe acum grijă ca fiecare kilogram de nutreț să fie bine chibzuit și in­trodus în rația animalelor fără nici o risipă, asigurindu-­se o furajare cit mai rațională. Pentru că, indi­ferent cit de mari ar fi, rezervele de furaje agonisite nu vor putea a­­coperi necesarul de consum dacă ri­sipa își va face rele zootehnice. loc pe la secția­ Genget KA1ALI Astăzi se deschide la Constanța „Săptămîna teatrelor de păpuși“ Aliata la cea de-a doua ediție a sa. ..Săptăm­ina teatrelor de păpuși" reunește la Constanța, Intre 11 și 23 septembrie pe cei mai reprezenta­tivi artiști ai acestui gen, atit de îndrăgit de copii cil și de cei mai mai in virstă. Participă teatrele de păpuși din Bacău, Iași, Galați, Tea­trul de marionete din Arad, Tea­trele de păpuși din Cluj, Craiova, Brăila, Oradea, Ploiești, Tîrgu Mu­reș, Constanța și Teatrul de mario­nete și păpuși „Țăndărică“ din București. „Săptămîna“ se va în­cheia cu o sesiune de comunicări pe tema ...Modern și modernism in arta Spectacolului de păpuși“, la ca­re vor participa personalități de seamă, printre care : prof. univ. Horia Deleanu, prof. univ. Ursula Șchiopu­, scriitorii și criticii de ar­tă Valentin Silvestru, Alecu Popo­­vici, Alexandru Popescu, Ilie Pău­­nescu, Andrei Băleanu, actorii și re­gizorii: Dina Cocea, Geo Berechet Ban S­emțeanu, Brindușa Zal­a-Sil­­vestru, Ion Maximilian și alții. Spectacolele vor avea loc in sala Teatrului de păpuși din Constanța strada Cartzali nr. U, ani­ diminea­ța, cit și după-amiaza. ORGANIZARE ȘI DISCIPLINĂ (Urmare din pag. 1) marfă vîndută și încasată de peste 74 milioane lei, indicele de utili­zare a timpului de lucru a fost realizat în proporție de 95,9 la sută. în același timp, insă, s-au înre­gistrat peste un milion d­e-om în­voiri, concedii de boală, absențe nemotivate, ceea ce denotă că exis­tă încă lipsuri serioase in acest do­meniu. Numărul absențelor nemoti­­vate se menține încă la un nivel ridicat la Combinatul textil, Șan­tierul naval, C.N.M. „Navrom­“, Combinatul de exploatarea și in­dustrializarea lemnului. In multe unități, timpul de muncă este di­minuat în mare măsură de crește­rea zilelor de incapacitate de mun­că din cauză de boală și accidente, datorită, pe de o parte, menținerii unor condiții necorespunzătoare de muncă, iar, pe de altă parte, super­ficialității cu care se organizează analiza morbidității de către orga­nele sanitare și administrative. Se înregistrează, de asemenea, pier­deri importante din timpul de muncă, datorită slabei aprovizionări și organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă. Comitetele sin­dicatelor nu acționează încă cu toa­tă autoritatea în spiritul sarcinilor ce le revin pentru creșterea indice­lui de utilizare a timpului de mun­că cu cel puțin 0,5 la sută față de realizările anului 1969 și înfăptuirii angajamentului de a se obține un indice de folosire a mașinilor de cel puțin 70—75 la sută. Plenara a apreciat că nu a de­venit încă o practică curentă a co­mitetelor sindicatelor și a comite­telor de direcție, a grupelor sindi­cale și maiștrilor sau șefilor de sec­ție de a acționa in comun pe baza an­or măsuri politice și organizato­rice concrete în direcția prevenirii și combaterii abaterilor. Brigăzile artistice, forme eficiente de opinie și educație, sunt slab folosite la Trustul de construcții locale, Uni­tatea integrată de lună, Șantierul naval, U.S.A.S., I.T.C. etc., iar alte comitete sindicale, ca cele de la I.C.H.,­ I.P.M.C., I.R.E.C., C.F.R. tărăgănează de foarte multă vreme reactivarea lor, în multe unități s-a întârziat redactarea și prelucrarea regulamentelor de ordine interioa­ră, sarcină comună a comitetelor de direcție și a comitetelor sindi­catelor. Plenara a însărcinat biroul exe­cutiv al Consiliului sindicatelor să sprijine municipal al comitetele sindicatelor și comitetele de direcție ale unităților unde se înregistrează indici mai scăzuți de utilizare a timpului de munca și a mașinilor, să analizeze cauzele care fac să se piardă timp de lucru productiv și să stabilească măsurile politice și organizatorice pentru înlăturarea lor. De asemenea, în adunările gru­pelor sindicale să se dezbată mo­dul cum este folosit timpul de lu­cru și cum se respectă disciplina muncii, să fie puși in discuție in mod operativ salariații care săvir­­sese­ abateri. In cursul acestei luni, comitetele sindicatelor să organi­zeze din nou dezbaterea legii, special a noului regulament de or­­n­dine interioară, să popularizeze a­­ceste documente prin toate mijloa­cele și formele muncii politice și cultural-educative de care dispun. Plenara a recomandat comitetelor de direcție ale întreprinderilor să colaboreze mai strîns cu comitetele sindicatelor, să sprijine acțiunile întreprinse de acestea pentru înfăp­tuirea sarcinilor menite să contri­buie la creșterea conștiinței și răs­punderii salariaților față de înda­toririle ce le revin în realizarea sarcinilor de plan, să asigure con­diții mai bune de manifestare : brigăzilor artistice, eineclubutilor, cercurilor de fotoamatori, colecti­velor stațiilor de radioamplificare și gazetelor satirice, importante mijloace de educare și influențare a maselor. Succese deosebite la export Colectivul de la I.U.L.P.P. Constanța a reușit să obțină pină in prezent, succese deo­sebite in activitatea sa econo­mică. Bunăoară, planul la ex­port pe 8 luni a fost îndepli­nit in proporție de 107,72 la sută, iar ca urmare a atenției permanente acordate reducerii cheltuielilor de circulație, au fost obținute economii in va­loare de 595.000 lei. „Matematica in arheologie si științele istorice“ (Urmare (tio pag­ t­­litatea de a­ cunoaște eite ceva din preocupările noastre pe plan eco­nomic și social-cultural, in dezvol­tarea turismului, de a vedea impor­tante vestigii arheologice, valorifica­te în ultimii ani prin eforturile spe­cialiștilor, care au găsit, din plin, sprijinul material al statului nos­tru. Asigurimiți-vă de deosebita noas­tră apreciere, permiteți-mi să-m­­i exprim convingerea că această Con­ferință se înscrie printre evenimen­tele științifice de mare însemnătate, pe linia colaborării științifice inter­naționale, de adâncire a cunoaște­rii reciproce, nu folosul și progresul general al științei". După o scurtă pauză, au început lucrările propriu-zise ale Conferin­ței, în cadrul căreia au prezentat expuneri « prof. A. W. SPAVEDING. de 1» Universitatea Santa Barbara (S.U.A.), prof. F. K. HUDSON. de la, Universitatea din Londra, prof. U. SOLOMON, de la Universitatea Standford (S.U.A.). Lucrările acestei ample manif­es­tari științifice internaționale vor continua până in ziua de 22 septem­brie. Oaspeții vor avea, între timp, pioiorul să viziteze cîteva dintre ce­le mai reprezentative vestigii antice de pe teritoriul județului nostru, printre ca­re : Muzeul arheologic. E­­dificiul roman cu mozaic. Monu­mentul triumfal de la Adamclisi și ed­aica Histria. Grădina de legume a U.A.P. Peevieaga. Pag. a 8-a (Urmare din pag. I­ ductilă) — au subliniat necesitatea ca, paralel cu măsurile privind per­fecționarea organizării interne a în­treprinderii, îmbunătățirea discipli­nei profesionale, pregătirea pentru asimilarea noilor produse, ridicarea calificării muncitorilor, maiștrilor și inginerilor etc., să se aibă în vedere amplificarea programului de inves­tiții, mai ales­ în secțiile și sectoa­rele necuprinse in studiile tehnico­­economice elaborate pină acum. Cu sprijinul centralei industriale tutelare, e nevoie ca, încă in a­­cest an, Institutul de proiectări in construcția de mașini să elaboreze Un nou studiu tehnico-economic, care să aibă, printre altele, în ve­dere dezvoltarea capacităților de producție la turnătoria de otel și de fontă care, in final, trebuie să pro­ducă 6.000 tone de oțel anual și 2.500 tone piese turnate din fontă. E ne­voie ca la turnătorie să se ridice gradul de mecanizare, prin instala­rea a două conveioare de turnare, finind seama de starea tehnică a utilajelor din dotare, se impune în­locuirea treptată a mașinilor-unel­­te cu uzură fizică și morală depă­șită, precum și completarea utilării forjei, turnătoriei de precizie și de metale neferoase etc. Depozitul de laminate și semifabricate, aflat in construcție, trebuie acoperit, ui­mind ca în hala respectivă să se insta­leze utilaje de sablare cu alice, pa­­si­vi­zare și grandizare a tablelor. Va fi necesară îmbunătățirea sis­temului informațional al uzinei, printre altele, prin instalarea unei stații centralizate de im­specerizare. In scopul desfășurării unei activi­tăți economico-f­inanciare cât mai e­­ficiente, va fi nevoie ca centrala industrială să sprijine întreprinde­rea in încheierea de contracte pe termen lung pentru livrarea produ­selor finite, atât pentru beneficiarii interni, cit mai cu seamă, la ex­port. Chiar și această succintă trecere in revistă a perspectivelor între­prinderii din Medgidia, precum și a problemelor ce stau in fața ei în viitorul cincinal, atestă importanța pe care T.M.U.M. o va avea un an­samblu­ construcției de mașini din țara noastră, răspunderile sporite ce revin colectivului întreprinderii și pe care, cu siguranță, acesta­­ o va duce la bun sfîrșit. Sarcinile cincinalului mobilizează vrednicul colectiv de la I.M.U.M. Tarabagiii de ocazie (Urmare din pag. 1) iar restul — o nimica toată de 50 de pachete, in valoare de 1.000 de lei la preț oficial — la 3 septem­brie. Se cuvine o precizare: cei in cauză­­ nu numai inșii amintiți, ci și alții, știut fiind că povestea cu „doctorul“ a devenit calul de bă­taie, explicația favorită a tuturor contrabandiștilor de țigări prinși in flagrant delict) dezvăluie o men­talitate adine viciată din două puncte de vedere. Iniți, fiindcă în­calcă legea, com­­ițind ceea ce comit, în al doilea rînd, pentru că vehicu­lează ideea mituirii, a cumpărării îngrijirii, a plății serviciilor de or­din medical în obiecte de contra­bandă. Și in felul acesta, nu numai că insultă noblețea profesiei omului in halat alb, dar se și autodemască, se arată pe ei înșiși ca pe niște inși obișnuiți să vândă și să cum­pere, să încerce să corupă, purtă­tori ai fizionomiei morale a micului speculant... Există insă printre contrabandiștii dovediți ca atare și deținătorii altor obiecte, de altă natură decit țigă­rile. In ziua de 1 septembrie, de pildă, Pandele Tudoran a coborit de pe vasul „Brothers“ cu patru inele de aur pe care le cumpărase în scopul revînzării. Un caz apar­te — mai grav, deoarece navigato­rii in cauză ar fi trebuit, conform eticii profesionale, să fie pildă pen­tru marinarii din subordine — il prezintă Nicolae Burlacu, ofițer I pe motonava „Roman“, și colegul său, Mihai Oanță, ofițer III pe a­­celași vas. Primul se face vinovat de deținerea unor bijuterii, prove­nite din contrabandă, in valoare de de 5.157 lei; în plus, N.B. s-a dove­dit a fi și un „colecționar“ entu­ziast de fotografii pornografice, re­produse cu zecile de pe reviste străine „de specialitate". Asupra lui M.D. s-au găsit 35 de dolari, 10.000 de lire italiene și 50 de mărci vest­­germane, din care o primă „inves­tiție“ a constituit-o cumpărarea u­­n­ui număr de 50 de pachete de ți­gări străine, firește — în scopul re­vinzării... ...Țigări străine, „ghiuluri", „pal­­palace“. fisuri, „buluri“, gumă, în general — „marfă“... Un limbaj ar­gotic, de delincvenți, de tarabagii. „Le-am dat la mica înțelegere“; „m-aim ales cu sută-n sută“, ii poți auzi pe „negustorii“ de mărunțișuri dintre care fac parte cei amintiți aici. Oameni tineri­­­ i aproape nici unul n-a trecut de 30 de ani — au abdicat de la cinstea și entuzias­mul muncii creatoare de care vi­brează îndeobște tineretul, și-au vîndut cinstea profesională pe scli­pirea câștigului pe sub mină, s-au autotransformat în tarabagii. Nu ei caracterizează, nu mai e nevoie s-o spunem, tineretul nostru. Așa pu­țini cum sunt, constituie insă un motiv de îngrijorare, a­­ îl pentru că încalcă legile statului cit și fiindcă această încălcare nu se petrece fă­ră o alterare corespunzătoare a ți­nutei lor morale, t’ă pe terenul a­­cesta mlăștinos încolțește in condi­ții propice buruiana parazitismului, faptul nu mai trebuie probat,­­, intre alții, cazul lui Mircea Vasile, „liber-profesioni­st, întreținut, la 18 ani, de către părinți (!) care a încercat, la 12 septembrie, să scoa­tă din port 80 (!) de pachete de ți­gări, 3 cămăși, 5 cutii de lame de ras și altele. Relativ la chestiunea „scoaterii mărfii“: de ce nu există o mai pronunțată atenție din par­tea paznicilor de la porți? S-a ob­servat cineva pe M.V. când a intrat în port? L-a controlat vreun paz­nic, î-a cerut cineva legitimația? Pe sub nasul unor oameni plătiți ca să nu se poată întâmpla aseme­nea lucruri, se strecoară zilnic fel de fel de inși fără drept de intrare in port sau salariați ai acestui loc (de muncă cu servietele ori buzu­narele ticsite de „bunuri“. Ne ex­primăm convingerea că organele în drept ar trebui să treacă de ur­gență — și cu toată hotărârea — la stăvilirea acestor fapte. URSITOARELE $1 COZILE DE TOPOR Cind am apărut eu pe lume era o zi de primă­vară, caldă și senină. Pă­rinții, în dorința de a-mi asigura o viață la­ fel ca ziua în care mă născusem, au ch­emat ursitoarele, dar nu prin 09, ci direct pe automat, chiar cu riscul de a consuma impulsuri mai multe. Și ursitoarele au venit mai­ repede decit­­ troleibuzul 23. Mama, săraca, de cum­ le-a văzut, le-a și poftit. Intră prima ursitoare. A fost foarte expeditivă și concretă in același timp. Mi-a spus că o să trăiesc ani mulți și liniștiți, cu condiția să mă­ feresc de spațiul locativ și I.G.L. In final, mi-a prezis și o nenorocire care ar trebui să vină după calculele ei de la cozile de topor și de cazmale. A intrat și a doua, care, la cele spuse de antevor­bitoare, a adăugat, deși mai corect spus, a repetat că voi trăi liniștit... nu­mai să mă feresc. A treia tot la­ fel. Tata, săracul, speriat ca nu cumva să i se rupă coa­da de topor tocmai cind tăia lemne, s-a făcut lun­tre și punte și, cu toate că aveam casă particula­ră cu unul de la I.P.A.T., a obținut repartizare­ de locuință la bloc. Aici nu aveau ce căuta cozile de topor sau de cazmale. Trăiam fericiți pînă în­­tr-o zi cînd m-am făcut și eu mare- și tata a spus : — Băiete, pină acum te-am crescut și te-am a­­părat de cozile de topor și de cazmale ; de acum ai tu grijă. N-am luat în seamă sfatul lui, gîndind că Ur­sitoarele o mai greșesc, și ele ca și cei de la servi­ciul meteorologic. Am ter­minat școala , și a trebuit să intru în serviciu. Mi s-a oferit un post­ la Di­recția județeană de dru­muri. Un post bun,­ în ca­re aveam chiar drept de semnătură pe acte., Și nu mă instalez eu bine‘ că vi­ne la mine un șofer de la direcția noastră, pe nu­me Traian Hagiu, care m­ii recomandă pe o rudă a sa din Galați, Alexandru Dumbravă. — Și ce vrea ruda asta a să­i — Tovarășe șef, vrea să-i comandați niște cozi de topor și de cazmale. M-am făcut verde. Gît mă ferise bietul tata și uite unde mă pîndea ne­norocirea. — Nu pot, sînt scumpe, motivez cu. — Luați-se tovarășe șef că la noi, la drumuri, tre­buie și sunt făcute de do­uă cooperative agricole din județul Mureș. — Bine, iau 2.800 de bu­căți, dar să nu-ți mai prind ruda asta a ta pe aici, că-i rup picioarele. — Vai, tovarășe ,șef, se l­inguie Hagiu, dar e om cinstit. E drept că a mai intrat el cinci și cinci la pușcărie. .— Gata, îl întrerup și plec puțin pînă afară, ca să mai iau aer. Cînd mă întorc plecase­și Hagiu și Dumbravă. Observ că mai luase și niște note de comenzi in alb, dar mi-am zis : probabil le-a luat să-și noteze ceva pe ele. Am trecut deci inci­dentul sub tăcere, și­ m-am suflat o vorbă lui bietul tata. După o săptămână , mă pomenesc cu u­n­ aviz din partea C.F.IL că am în gară un vagon de cozi de topor și de cazmale. — Un vagon ?, sărit , ars. — Da, răspunse omul care mi-a adus avizul. Merg la gară și să leșin in alta. Așa era. Ii chem la telefon și spun că am comandat 2.800 și nu văd de ce mi se trimit atîtea. — Ce 2.800 ? Aici avem două comenzi grase. — Cum două ? — Două, care ne asigu­ră, nouă, producția pînă în 1900. — Dar nu înțelegeți... — Ce să înțelegem, mii­­ne trimitem alt vagon. Și mi-a închis telefo­nul. După multe investi­gații aflu că ruda lui Ha­giu mi-a modificat co­manda și a mai completa­t-o și pe aia furată din­ birou cu o cifră fantasti­că, de a luat 20.000 de lei primă pentru­­ depistare de clienți. Il chem pe Ha­giu la mine și î1 fac cu ou și cu oțet. Ca să pun capăt viiturii de cozi de topor, îi fac o delegație pentru Galați și-i dau și o notă de comandă în alb ca să ia niște piese de a­­colo, pentru­ a justifică de­plasarea. Pleacă omul și, peste cîteva­ zile, iar citiș­­i o gramă de la Tg. Mureș. „Primit și a treih, coman­­dă- de', cozi. Așteptați va­gon urgent“. ,Am­ loșiffal. i­ii-am revenit și iar arh­i leșinat. Sie.norocitul de­ sta­­giu completase și c­om­anda în alb pentru piese,tot cu cozi de topor . Merg disperat la tata, care între timp se muta­se la încălzire cu lemne. Cînd m-a văzut tocmai tăia lemne cu toporul fă­ră coadă că nu cumva să se răzbune ursitoarele pe mine.. N-am apucat să-i spun cum m-am lăsat în­șelat de niște escrocii cum mi s-au furat hîrti­­­­ile de pe birou și cum m-am jucat cu semnătu­rile, că el m-a luat de la poartă ! . — Hei, băiete vezi că nu mă las, lucrez fără coadă cu toporul. •— Iți dau eu cîte vrei. Un cetățean de­ la ser­viciu ,strigă după­ mine. .—. Tovarășe inginer Du­mitru Vlădureanu, veniți repede la serviciu că a sosit vagonul cu cozi de topor. Am leșinat din nou ! Titus RUSU, procuror «. MORARI FOILETON Primul scris (Urmare din pag. 1) la pavilionul situat spre ex­trema parcului spitalicesc, chiar pe malul mării, unde pescărușii­­ iau adevărate spec­tacole­­le zbor planat, iar va­lurile aduc la ferestrele bol­navilor ecourile bucuriei. Intr-un salon din pavilio­nul situat pe malul mă­rii, liniște caracteristică­­ ori­cărui interior de spital. Aici insă paturile, cele mai multe dintre ele, sunt și cărucioare in același timp. Ne-am oprit la căpătâiul pacientei Giocon­­da Russi, o ti­nară încă imobi­lizată la pat, dar pentru care speranța deplinei vindecări a recăpătat-o aici, aici în acest spital de la Eforie Sud. Stăm de vorbă cu Gioconda, eu această tînără care de a­­proape un deceniu nu mai știe ce este un zîmbet. Ochii ei nu s-au mai umezit niciodată de lacrimile bucuriei. Ne declară: N-aș putea, spune că soarta a fost prea îngăduitoare cu mi­ne. Dimpotrivă, încercările la care am fost supusă m-au fă­cut să pierd uneori încrederea în viață. De la o hepatită cu atîtea și atîtea complicații pi­nă la o imobilizare totală a corpului, am aproape trecut prin toate stările și suferințele omenești. Medicii din acest spital mi-au redat convinge­rea, zdruncinată de atîtea ori, că voi reintra în circuitul nor­mal al vieții. Deși sunt operată la ambele gambe și încă mai am de stat în acest cărucior, simt de pe acum că sănătatea îmi dă tricoale, că este aici, in preajma mea, foarte aproa­pe. Acum am puterea să zâm­besc și chiar mai mult — aș vrea să zbor!“. Cine sunt oamenii care au­ regăsit surâsul pierdut al Gio­­condei ? Rasfoiesc un album, numit și „Albumul suferinței“ (așa scria pe coperta lui) cu fotografii care ne-o înfățișează pe Gioconda în diferite ipos­taze ale bolii, dar printre ele găsim una în care zîmbește. Aceasta este o fotografie de cronică in care, alături de bol­navă, o femeie cu halat alb zîmbește la fel de fericită. A­­ceasta nu este altcineva decit medicul Constanța Tulunea, asupra căreia Gioconda își re­varsă întreaga recunoștință de care este în stare un om a cărui viață a fost salvată. In Jurnalul Intim al Giocon­­dei am mai citit o mulțime de nume , pe cel al sorei medi­cale Adina Spiridon și Tama Constantina, infirmierei Ana Drăghici, numele altor medici și personal medico-sanitar din această unitate spitalicească de prestigiu a municipiului nos­tru. La C.E.T. Falas AU ÎNCEPUT PROBELE DE PRESIUNE LA CAZANUL NR. 1 Zilele acestea, la cazanul de apă fierbinte nr. 1. de la Centrala electrică de ter­­moficare Palas, care d­in curs de montaj, s-a executat proba de presiune — cu 20 de zile înainte față de termenul din graficul de montaj. Avansul obținut pină acum la acest o­biectiv va permite punerea lui in funcțiune cu o lună mai de­vreme decât era prevăzut. De fapt, la întreprinderea aminti­tă, pînă la 31 august, planul la total investiii a fost realizat in proporție de 92,3 la sută, iar la construcții-montaj, de 85 la sută, estim­îndu-se ca pînă la sfârșitul acestei luni să fie in­­­­deplinit sută la sută. Consfătuiri cu cititoarele revistei „Femeia“ Ieri dupa-amiază, in orașele Constanța și Mangalia au avut loc consfătuiri cu femeile ci­titoare ale revistei „Femeia“, în cadrul cărora s-a discutat despre tematica abordată de re­vistă și s-au făcut propuneri cu privire la problematica de vi­itor a acestei publicații. O consfătuire asemănătoare va avea loc astăzi in orașul­ Medgidia.

Next