Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)
1970-09-17 / nr. 6868
DOBROGEA NOUĂ nr. 6868 0 „PĂȘUNE“ BOGATĂ PE TIMPUL IERNII • Peste 100.000 tone de nutrețuri însilozate în cooperativele agricole Există certitudinea, și toate datele converg spre acest lucru, că în acest an cooperativele agricole de producție din județ vor beneficia de o bază furajeră mai bogată față de anul trecut. E suficient să redăm in acest sens o singură cifră : pentru efectivele existente in sectoarele zootehnice au fost depozitate pina acum, creindu-se în exclusivitate stoc pentru furajarea animalelor pe timpul sezonului friguros, o cantitate de peste 100.000 tone siloz de porumb, lucerna, griumasă verde și alte plante furajere. După recoltarea tuturor culturilor destinate asigurării bazei furajere pentru iarnă, cifra amintită va cunoaște desigur o creștere și mai considerabilă. Ne rezumăm insă numai la prezent, deoarece prin raidul întreprins de noi in cîteva unități agricole ne-am propus să evidențiem tocmai ceea ce s-a făcut pina acum in vederea asigurării animalelor din zootehnie cu o brăila cit mai consistentă pe timpul iernii. Cooperativa agricolă de producție din Comana, de pildă, a depozitat pînă acum în ..cămara“ de iarnă a sectorului zootehnic 600 tone de fin, o cantitate parc depășește cu 86 de tone finul depozitat anul trecut, la aceasta adăugăm o cantitate de S.Oslîl tone de siloz deja depozitat în bune condiții, cifră ce va fi întregită acum în toamnă cu încă 1.000 de tone prin instlozarea în continuare a cocenilor de porumb recoltați mai timpuriu, precum și *00 tone paie și 300 tone de pleavă. „Fondul existent de furaje — ne preciza tovarășul Gheorghe MILITARU, contabilul șef al cooperativei — asigură furajarea in condiții optime a întregului efectiv de animale pina la noua redoltă a anului 1971. Am luat măsuri ca, în această perioadă să nu apelăm cu nimic la stocul existent, consumul curent pentru animale fiind asigurat din diverse resurse furajere oferite de sezonul actual“. Și C.A.P. Comana nu este singurul exemplu. Ne-am continuat raidul și la alte unități în care stocurile de furaje depozitate pina, acum dau certitudinea că vom administra animalelor o hrană consistentă și pe timpul iernii. Pentru cele 590 de taurine și 1.390 de porcine, cooperatorii de la C.A.P. Polimichca au adunat pină acum în ..cămara“ de iarnă 350 tone de siloz, 125 tone pleavă, 258 tone fin borceag, peste 200 tone de paie și altele care întrec cu mult cantitățile de furaje depozitate anul recul. ..Din silozul depozitat anul trecut am avut pină la noua recoltă — preciza tovarășul Aurel MIREA, președintele cooperativei: Tocmai de aceea, anul acesta la cele 350 tone de siloz depozitat pină acum vom mai adăuga in această toamnă încă 700 tone, totalizînd peste 1.000 tone de siloz. Și cum efectivele de animale n-au crescut prea mult față de anul trecut, necesarul de furaje va fi acoperit, desigur, în condiții optime“. La C.A.P. Osmancea, efectivele de animale n-au crescut mult față de anul trecut. Cu toate acestea, au fost depozitate pentru iarnă 350 tone fin borceag, 10T tone fin lucernă și 600 tone porumb siloz, care va fi întregit pină la 1.500 tone cu cocenii de porumb recoltați mai devreme. „Din final obținut anul acesta — preciza tovarășul Teodor SECALA, inginerul șef al cooperativei — nu s-a consumat deloc. Ceea ce am economisit in vară, va îndestulă „meniul“ animalelor pe tiihpi de iarnă“. Deci, lucru cert, e că in acest an zootehnia cooperativelor agricole de producție din județ dispune de o bază furajeră mult mai bogată pentru sezonul rece. Trebuie să avem încă de pe acum grijă ca fiecare kilogram de nutreț să fie bine chibzuit și introdus în rația animalelor fără nici o risipă, asigurindu-se o furajare cit mai rațională. Pentru că, indiferent cit de mari ar fi, rezervele de furaje agonisite nu vor putea acoperi necesarul de consum dacă risipa își va face rele zootehnice. loc pe la secția Genget KA1ALI Astăzi se deschide la Constanța „Săptămîna teatrelor de păpuși“ Aliata la cea de-a doua ediție a sa. ..Săptămina teatrelor de păpuși" reunește la Constanța, Intre 11 și 23 septembrie pe cei mai reprezentativi artiști ai acestui gen, atit de îndrăgit de copii cil și de cei mai mai in virstă. Participă teatrele de păpuși din Bacău, Iași, Galați, Teatrul de marionete din Arad, Teatrele de păpuși din Cluj, Craiova, Brăila, Oradea, Ploiești, Tîrgu Mureș, Constanța și Teatrul de marionete și păpuși „Țăndărică“ din București. „Săptămîna“ se va încheia cu o sesiune de comunicări pe tema ...Modern și modernism in arta Spectacolului de păpuși“, la care vor participa personalități de seamă, printre care : prof. univ. Horia Deleanu, prof. univ. Ursula Șchiopu, scriitorii și criticii de artă Valentin Silvestru, Alecu Popovici, Alexandru Popescu, Ilie Păunescu, Andrei Băleanu, actorii și regizorii: Dina Cocea, Geo Berechet Ban Semțeanu, Brindușa Zala-Silvestru, Ion Maximilian și alții. Spectacolele vor avea loc in sala Teatrului de păpuși din Constanța strada Cartzali nr. U, ani dimineața, cit și după-amiaza. ORGANIZARE ȘI DISCIPLINĂ (Urmare din pag. 1) marfă vîndută și încasată de peste 74 milioane lei, indicele de utilizare a timpului de lucru a fost realizat în proporție de 95,9 la sută. în același timp, insă, s-au înregistrat peste un milion de-om învoiri, concedii de boală, absențe nemotivate, ceea ce denotă că există încă lipsuri serioase in acest domeniu. Numărul absențelor nemotivate se menține încă la un nivel ridicat la Combinatul textil, Șantierul naval, C.N.M. „Navrom“, Combinatul de exploatarea și industrializarea lemnului. In multe unități, timpul de muncă este diminuat în mare măsură de creșterea zilelor de incapacitate de muncă din cauză de boală și accidente, datorită, pe de o parte, menținerii unor condiții necorespunzătoare de muncă, iar, pe de altă parte, superficialității cu care se organizează analiza morbidității de către organele sanitare și administrative. Se înregistrează, de asemenea, pierderi importante din timpul de muncă, datorită slabei aprovizionări și organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă. Comitetele sindicatelor nu acționează încă cu toată autoritatea în spiritul sarcinilor ce le revin pentru creșterea indicelui de utilizare a timpului de muncă cu cel puțin 0,5 la sută față de realizările anului 1969 și înfăptuirii angajamentului de a se obține un indice de folosire a mașinilor de cel puțin 70—75 la sută. Plenara a apreciat că nu a devenit încă o practică curentă a comitetelor sindicatelor și a comitetelor de direcție, a grupelor sindicale și maiștrilor sau șefilor de secție de a acționa in comun pe baza anor măsuri politice și organizatorice concrete în direcția prevenirii și combaterii abaterilor. Brigăzile artistice, forme eficiente de opinie și educație, sunt slab folosite la Trustul de construcții locale, Unitatea integrată de lună, Șantierul naval, U.S.A.S., I.T.C. etc., iar alte comitete sindicale, ca cele de la I.C.H., I.P.M.C., I.R.E.C., C.F.R. tărăgănează de foarte multă vreme reactivarea lor, în multe unități s-a întârziat redactarea și prelucrarea regulamentelor de ordine interioară, sarcină comună a comitetelor de direcție și a comitetelor sindicatelor. Plenara a însărcinat biroul executiv al Consiliului sindicatelor să sprijine municipal al comitetele sindicatelor și comitetele de direcție ale unităților unde se înregistrează indici mai scăzuți de utilizare a timpului de munca și a mașinilor, să analizeze cauzele care fac să se piardă timp de lucru productiv și să stabilească măsurile politice și organizatorice pentru înlăturarea lor. De asemenea, în adunările grupelor sindicale să se dezbată modul cum este folosit timpul de lucru și cum se respectă disciplina muncii, să fie puși in discuție in mod operativ salariații care săvirsese abateri. In cursul acestei luni, comitetele sindicatelor să organizeze din nou dezbaterea legii, special a noului regulament de orndine interioară, să popularizeze aceste documente prin toate mijloacele și formele muncii politice și cultural-educative de care dispun. Plenara a recomandat comitetelor de direcție ale întreprinderilor să colaboreze mai strîns cu comitetele sindicatelor, să sprijine acțiunile întreprinse de acestea pentru înfăptuirea sarcinilor menite să contribuie la creșterea conștiinței și răspunderii salariaților față de îndatoririle ce le revin în realizarea sarcinilor de plan, să asigure condiții mai bune de manifestare : brigăzilor artistice, eineclubutilor, cercurilor de fotoamatori, colectivelor stațiilor de radioamplificare și gazetelor satirice, importante mijloace de educare și influențare a maselor. Succese deosebite la export Colectivul de la I.U.L.P.P. Constanța a reușit să obțină pină in prezent, succese deosebite in activitatea sa economică. Bunăoară, planul la export pe 8 luni a fost îndeplinit in proporție de 107,72 la sută, iar ca urmare a atenției permanente acordate reducerii cheltuielilor de circulație, au fost obținute economii in valoare de 595.000 lei. „Matematica in arheologie si științele istorice“ (Urmare (tio pag tlitatea de a cunoaște eite ceva din preocupările noastre pe plan economic și social-cultural, in dezvoltarea turismului, de a vedea importante vestigii arheologice, valorificate în ultimii ani prin eforturile specialiștilor, care au găsit, din plin, sprijinul material al statului nostru. Asigurimiți-vă de deosebita noastră apreciere, permiteți-mi să-mi exprim convingerea că această Conferință se înscrie printre evenimentele științifice de mare însemnătate, pe linia colaborării științifice internaționale, de adâncire a cunoașterii reciproce, nu folosul și progresul general al științei". După o scurtă pauză, au început lucrările propriu-zise ale Conferinței, în cadrul căreia au prezentat expuneri « prof. A. W. SPAVEDING. de 1» Universitatea Santa Barbara (S.U.A.), prof. F. K. HUDSON. de la, Universitatea din Londra, prof. U. SOLOMON, de la Universitatea Standford (S.U.A.). Lucrările acestei ample manifestari științifice internaționale vor continua până in ziua de 22 septembrie. Oaspeții vor avea, între timp, pioiorul să viziteze cîteva dintre cele mai reprezentative vestigii antice de pe teritoriul județului nostru, printre care : Muzeul arheologic. Edificiul roman cu mozaic. Monumentul triumfal de la Adamclisi și edaica Histria. Grădina de legume a U.A.P. Peevieaga. Pag. a 8-a (Urmare din pag. I ductilă) — au subliniat necesitatea ca, paralel cu măsurile privind perfecționarea organizării interne a întreprinderii, îmbunătățirea disciplinei profesionale, pregătirea pentru asimilarea noilor produse, ridicarea calificării muncitorilor, maiștrilor și inginerilor etc., să se aibă în vedere amplificarea programului de investiții, mai ales în secțiile și sectoarele necuprinse in studiile tehnicoeconomice elaborate pină acum. Cu sprijinul centralei industriale tutelare, e nevoie ca, încă in acest an, Institutul de proiectări in construcția de mașini să elaboreze Un nou studiu tehnico-economic, care să aibă, printre altele, în vedere dezvoltarea capacităților de producție la turnătoria de otel și de fontă care, in final, trebuie să producă 6.000 tone de oțel anual și 2.500 tone piese turnate din fontă. E nevoie ca la turnătorie să se ridice gradul de mecanizare, prin instalarea a două conveioare de turnare, finind seama de starea tehnică a utilajelor din dotare, se impune înlocuirea treptată a mașinilor-unelte cu uzură fizică și morală depășită, precum și completarea utilării forjei, turnătoriei de precizie și de metale neferoase etc. Depozitul de laminate și semifabricate, aflat in construcție, trebuie acoperit, uimind ca în hala respectivă să se instaleze utilaje de sablare cu alice, pasivizare și grandizare a tablelor. Va fi necesară îmbunătățirea sistemului informațional al uzinei, printre altele, prin instalarea unei stații centralizate de imspecerizare. In scopul desfășurării unei activități economico-financiare cât mai eficiente, va fi nevoie ca centrala industrială să sprijine întreprinderea in încheierea de contracte pe termen lung pentru livrarea produselor finite, atât pentru beneficiarii interni, cit mai cu seamă, la export. Chiar și această succintă trecere in revistă a perspectivelor întreprinderii din Medgidia, precum și a problemelor ce stau in fața ei în viitorul cincinal, atestă importanța pe care T.M.U.M. o va avea un ansamblu construcției de mașini din țara noastră, răspunderile sporite ce revin colectivului întreprinderii și pe care, cu siguranță, acesta o va duce la bun sfîrșit. Sarcinile cincinalului mobilizează vrednicul colectiv de la I.M.U.M. Tarabagiii de ocazie (Urmare din pag. 1) iar restul — o nimica toată de 50 de pachete, in valoare de 1.000 de lei la preț oficial — la 3 septembrie. Se cuvine o precizare: cei in cauză nu numai inșii amintiți, ci și alții, știut fiind că povestea cu „doctorul“ a devenit calul de bătaie, explicația favorită a tuturor contrabandiștilor de țigări prinși in flagrant delict) dezvăluie o mentalitate adine viciată din două puncte de vedere. Iniți, fiindcă încalcă legea, comițind ceea ce comit, în al doilea rînd, pentru că vehiculează ideea mituirii, a cumpărării îngrijirii, a plății serviciilor de ordin medical în obiecte de contrabandă. Și in felul acesta, nu numai că insultă noblețea profesiei omului in halat alb, dar se și autodemască, se arată pe ei înșiși ca pe niște inși obișnuiți să vândă și să cumpere, să încerce să corupă, purtători ai fizionomiei morale a micului speculant... Există insă printre contrabandiștii dovediți ca atare și deținătorii altor obiecte, de altă natură decit țigările. In ziua de 1 septembrie, de pildă, Pandele Tudoran a coborit de pe vasul „Brothers“ cu patru inele de aur pe care le cumpărase în scopul revînzării. Un caz aparte — mai grav, deoarece navigatorii in cauză ar fi trebuit, conform eticii profesionale, să fie pildă pentru marinarii din subordine — il prezintă Nicolae Burlacu, ofițer I pe motonava „Roman“, și colegul său, Mihai Oanță, ofițer III pe același vas. Primul se face vinovat de deținerea unor bijuterii, provenite din contrabandă, in valoare de de 5.157 lei; în plus, N.B. s-a dovedit a fi și un „colecționar“ entuziast de fotografii pornografice, reproduse cu zecile de pe reviste străine „de specialitate". Asupra lui M.D. s-au găsit 35 de dolari, 10.000 de lire italiene și 50 de mărci vestgermane, din care o primă „investiție“ a constituit-o cumpărarea unui număr de 50 de pachete de țigări străine, firește — în scopul revinzării... ...Țigări străine, „ghiuluri", „palpalace“. fisuri, „buluri“, gumă, în general — „marfă“... Un limbaj argotic, de delincvenți, de tarabagii. „Le-am dat la mica înțelegere“; „m-aim ales cu sută-n sută“, ii poți auzi pe „negustorii“ de mărunțișuri dintre care fac parte cei amintiți aici. Oameni tineri i aproape nici unul n-a trecut de 30 de ani — au abdicat de la cinstea și entuziasmul muncii creatoare de care vibrează îndeobște tineretul, și-au vîndut cinstea profesională pe sclipirea câștigului pe sub mină, s-au autotransformat în tarabagii. Nu ei caracterizează, nu mai e nevoie s-o spunem, tineretul nostru. Așa puțini cum sunt, constituie insă un motiv de îngrijorare, a îl pentru că încalcă legile statului cit și fiindcă această încălcare nu se petrece fără o alterare corespunzătoare a ținutei lor morale, t’ă pe terenul acesta mlăștinos încolțește in condiții propice buruiana parazitismului, faptul nu mai trebuie probat,, intre alții, cazul lui Mircea Vasile, „liber-profesionist, întreținut, la 18 ani, de către părinți (!) care a încercat, la 12 septembrie, să scoată din port 80 (!) de pachete de țigări, 3 cămăși, 5 cutii de lame de ras și altele. Relativ la chestiunea „scoaterii mărfii“: de ce nu există o mai pronunțată atenție din partea paznicilor de la porți? S-a observat cineva pe M.V. când a intrat în port? L-a controlat vreun paznic, î-a cerut cineva legitimația? Pe sub nasul unor oameni plătiți ca să nu se poată întâmpla asemenea lucruri, se strecoară zilnic fel de fel de inși fără drept de intrare in port sau salariați ai acestui loc (de muncă cu servietele ori buzunarele ticsite de „bunuri“. Ne exprimăm convingerea că organele în drept ar trebui să treacă de urgență — și cu toată hotărârea — la stăvilirea acestor fapte. URSITOARELE $1 COZILE DE TOPOR Cind am apărut eu pe lume era o zi de primăvară, caldă și senină. Părinții, în dorința de a-mi asigura o viață la fel ca ziua în care mă născusem, au chemat ursitoarele, dar nu prin 09, ci direct pe automat, chiar cu riscul de a consuma impulsuri mai multe. Și ursitoarele au venit mai repede decit troleibuzul 23. Mama, săraca, de cum le-a văzut, le-a și poftit. Intră prima ursitoare. A fost foarte expeditivă și concretă in același timp. Mi-a spus că o să trăiesc ani mulți și liniștiți, cu condiția să mă feresc de spațiul locativ și I.G.L. In final, mi-a prezis și o nenorocire care ar trebui să vină după calculele ei de la cozile de topor și de cazmale. A intrat și a doua, care, la cele spuse de antevorbitoare, a adăugat, deși mai corect spus, a repetat că voi trăi liniștit... numai să mă feresc. A treia tot la fel. Tata, săracul, speriat ca nu cumva să i se rupă coada de topor tocmai cind tăia lemne, s-a făcut luntre și punte și, cu toate că aveam casă particulară cu unul de la I.P.A.T., a obținut repartizare de locuință la bloc. Aici nu aveau ce căuta cozile de topor sau de cazmale. Trăiam fericiți pînă într-o zi cînd m-am făcut și eu mare- și tata a spus : — Băiete, pină acum te-am crescut și te-am apărat de cozile de topor și de cazmale ; de acum ai tu grijă. N-am luat în seamă sfatul lui, gîndind că Ursitoarele o mai greșesc, și ele ca și cei de la serviciul meteorologic. Am terminat școala , și a trebuit să intru în serviciu. Mi s-a oferit un post la Direcția județeană de drumuri. Un post bun, în care aveam chiar drept de semnătură pe acte., Și nu mă instalez eu bine‘ că vine la mine un șofer de la direcția noastră, pe nume Traian Hagiu, care mii recomandă pe o rudă a sa din Galați, Alexandru Dumbravă. — Și ce vrea ruda asta a săi — Tovarășe șef, vrea să-i comandați niște cozi de topor și de cazmale. M-am făcut verde. Gît mă ferise bietul tata și uite unde mă pîndea nenorocirea. — Nu pot, sînt scumpe, motivez cu. — Luați-se tovarășe șef că la noi, la drumuri, trebuie și sunt făcute de două cooperative agricole din județul Mureș. — Bine, iau 2.800 de bucăți, dar să nu-ți mai prind ruda asta a ta pe aici, că-i rup picioarele. — Vai, tovarășe ,șef, se linguie Hagiu, dar e om cinstit. E drept că a mai intrat el cinci și cinci la pușcărie. .— Gata, îl întrerup și plec puțin pînă afară, ca să mai iau aer. Cînd mă întorc plecaseși Hagiu și Dumbravă. Observ că mai luase și niște note de comenzi in alb, dar mi-am zis : probabil le-a luat să-și noteze ceva pe ele. Am trecut deci incidentul sub tăcere, și m-am suflat o vorbă lui bietul tata. După o săptămână , mă pomenesc cu un aviz din partea C.F.IL că am în gară un vagon de cozi de topor și de cazmale. — Un vagon ?, sărit , ars. — Da, răspunse omul care mi-a adus avizul. Merg la gară și să leșin in alta. Așa era. Ii chem la telefon și spun că am comandat 2.800 și nu văd de ce mi se trimit atîtea. — Ce 2.800 ? Aici avem două comenzi grase. — Cum două ? — Două, care ne asigură, nouă, producția pînă în 1900. — Dar nu înțelegeți... — Ce să înțelegem, miine trimitem alt vagon. Și mi-a închis telefonul. După multe investigații aflu că ruda lui Hagiu mi-a modificat comanda și a mai completat-o și pe aia furată din birou cu o cifră fantastică, de a luat 20.000 de lei primă pentru depistare de clienți. Il chem pe Hagiu la mine și î1 fac cu ou și cu oțet. Ca să pun capăt viiturii de cozi de topor, îi fac o delegație pentru Galați și-i dau și o notă de comandă în alb ca să ia niște piese de acolo, pentru a justifică deplasarea. Pleacă omul și, peste cîteva zile, iar citiși o gramă de la Tg. Mureș. „Primit și a treih, comandă- de', cozi. Așteptați vagon urgent“. ,Am loșiffal. iii-am revenit și iar arhi leșinat. Sie.norocitul de stagiu completase și comanda în alb pentru piese,tot cu cozi de topor . Merg disperat la tata, care între timp se mutase la încălzire cu lemne. Cînd m-a văzut tocmai tăia lemne cu toporul fără coadă că nu cumva să se răzbune ursitoarele pe mine.. N-am apucat să-i spun cum m-am lăsat înșelat de niște escrocii cum mi s-au furat hîrtiile de pe birou și cum m-am jucat cu semnăturile, că el m-a luat de la poartă ! . — Hei, băiete vezi că nu mă las, lucrez fără coadă cu toporul. •— Iți dau eu cîte vrei. Un cetățean de la serviciu ,strigă după mine. .—. Tovarășe inginer Dumitru Vlădureanu, veniți repede la serviciu că a sosit vagonul cu cozi de topor. Am leșinat din nou ! Titus RUSU, procuror «. MORARI FOILETON Primul scris (Urmare din pag. 1) la pavilionul situat spre extrema parcului spitalicesc, chiar pe malul mării, unde pescărușii iau adevărate spectacolele zbor planat, iar valurile aduc la ferestrele bolnavilor ecourile bucuriei. Intr-un salon din pavilionul situat pe malul mării, liniște caracteristică oricărui interior de spital. Aici insă paturile, cele mai multe dintre ele, sunt și cărucioare in același timp. Ne-am oprit la căpătâiul pacientei Gioconda Russi, o tinară încă imobilizată la pat, dar pentru care speranța deplinei vindecări a recăpătat-o aici, aici în acest spital de la Eforie Sud. Stăm de vorbă cu Gioconda, eu această tînără care de aproape un deceniu nu mai știe ce este un zîmbet. Ochii ei nu s-au mai umezit niciodată de lacrimile bucuriei. Ne declară: N-aș putea, spune că soarta a fost prea îngăduitoare cu mine. Dimpotrivă, încercările la care am fost supusă m-au făcut să pierd uneori încrederea în viață. De la o hepatită cu atîtea și atîtea complicații pină la o imobilizare totală a corpului, am aproape trecut prin toate stările și suferințele omenești. Medicii din acest spital mi-au redat convingerea, zdruncinată de atîtea ori, că voi reintra în circuitul normal al vieții. Deși sunt operată la ambele gambe și încă mai am de stat în acest cărucior, simt de pe acum că sănătatea îmi dă tricoale, că este aici, in preajma mea, foarte aproape. Acum am puterea să zâmbesc și chiar mai mult — aș vrea să zbor!“. Cine sunt oamenii care au regăsit surâsul pierdut al Giocondei ? Rasfoiesc un album, numit și „Albumul suferinței“ (așa scria pe coperta lui) cu fotografii care ne-o înfățișează pe Gioconda în diferite ipostaze ale bolii, dar printre ele găsim una în care zîmbește. Aceasta este o fotografie de cronică in care, alături de bolnavă, o femeie cu halat alb zîmbește la fel de fericită. Aceasta nu este altcineva decit medicul Constanța Tulunea, asupra căreia Gioconda își revarsă întreaga recunoștință de care este în stare un om a cărui viață a fost salvată. In Jurnalul Intim al Giocondei am mai citit o mulțime de nume , pe cel al sorei medicale Adina Spiridon și Tama Constantina, infirmierei Ana Drăghici, numele altor medici și personal medico-sanitar din această unitate spitalicească de prestigiu a municipiului nostru. La C.E.T. Falas AU ÎNCEPUT PROBELE DE PRESIUNE LA CAZANUL NR. 1 Zilele acestea, la cazanul de apă fierbinte nr. 1. de la Centrala electrică de termoficare Palas, care din curs de montaj, s-a executat proba de presiune — cu 20 de zile înainte față de termenul din graficul de montaj. Avansul obținut pină acum la acest obiectiv va permite punerea lui in funcțiune cu o lună mai devreme decât era prevăzut. De fapt, la întreprinderea amintită, pînă la 31 august, planul la total investiii a fost realizat in proporție de 92,3 la sută, iar la construcții-montaj, de 85 la sută, estimîndu-se ca pînă la sfârșitul acestei luni să fie indeplinit sută la sută. Consfătuiri cu cititoarele revistei „Femeia“ Ieri dupa-amiază, in orașele Constanța și Mangalia au avut loc consfătuiri cu femeile cititoare ale revistei „Femeia“, în cadrul cărora s-a discutat despre tematica abordată de revistă și s-au făcut propuneri cu privire la problematica de viitor a acestei publicații. O consfătuire asemănătoare va avea loc astăzi in orașul Medgidia.