Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)
1970-09-18 / nr. 6869
FROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6869 i Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani Cum evoluează acțiunea de economisire a metalului la Uzina de reparații Năvodari DESIGUR, STATISTICA NU ESTE TOTUL, DAR SPUNE CEVA UZINA DE REPARAȚII NĂVODARI este una din principalele consumatoare de metal din județul nostru. In plin efort de remodelare a profilului producției, colectivul uzinei se remarcă, in ultimii ani, prin preocupări susținute în direcția reducerii consumurilor de metal, ca una din căile principale ce permit ridicarea eficientei economice a activității. Să amintim că, in anul 1969, U.R.N. a economisit 62 tone de metal, iar anul acesta și-a propus obiective și mai însemnate, angajindu-se să economisească 75 tone de metal, prin reducerea greutății produselor, în urma reproiectării lor, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, Înlocuirea metalului cu mase plastice, ebonită ș.a. Apropiindu-ne de încheierea anului, ne-am interesat la conducerea uzinei cum s-a materializat până acum efortul colectiv depus în acest sens. Am reținut, astfel, precizarea tovarășului ing. Mircea Moldoveanu, directorul întreprinderii, că s-au economisit pină in prezent 101 tone de metal (cu o zi înainte, același interlocutor stabilise la 60 de tone cifra realizărilor actuale și la 80 de tone pe cea a economiilor prezumptive pină la sfîrșitul anului; precizarea aceasta e necesară pentru motive de care va fi vorba mai jos). Cu alte cuvinte, în momentul de față, Uzina de reparații Năvodari și-a îndeplinit în întregime angajamentul anual. E mult acest lucru? E puțin ? Să reținem, in primul rând, precizarea făcută de interlocutorul nostru că abia în ultimul trimestru al anului urmează să se fabrice cantități mai mari de produse la care se pot obține economii de metal (instalații cu nacleți de evacuat gunoiul, mașini de modelat solul, ventilatoare etc.). Și la fel de important este să trecem în revistă căile folosite de către specialiștii uzinei, in vederea atingerii obiectivului propus. Astfel, s-a trecut la reproiectarea unor produse cum sunt instalația de evacuat gunoiul, rezultatul compretizîndu-se în reducerea consumului de metal cu 178 kg pentru fiecare produs, ceea ce înseamnă o economie în anul 1970 de aproape 45 de tone. A început și reproiectarea mașinii de modelat solul în legumicultură, la care se apreciază, de asemenea, o economie de circa 7 tone. Prin îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, având ca scop reducerea adausurilor de prelucrare la piesele turnate, numai la instalația cu nacleu, consumul de fontă urmează să scadă în acest an cu peste 31 de tone, iar la grupa cu discuri se preconizează o economie de circa 40 tone metal. Prin aplicarea planurilor de croire a tablelor înainte de debitare urmează să se realizeze o economie de 11.000 kg tablă, iar înlocuirea unor repere din metal cu altele din ebonită se va solda cu o reducere a consumului de metal de 13.000 kg aluminiu. Acestea sunt măsuri definitivate — după cum am fost informați în curs de aplicare , și la ele urmează să se adauge altele, in proiect. Ceea ce s-a pus în practică însumează o economie anuală de 334 tone (aprecierile anterioare stabileau această cantitate de 251 tone), astfel că, raportînd la ceea ce s-a realizat, chiar dacă ținem seama că în ultima parte a anului se vor fabrica un număr mai mare de mașini și instalații care permit reducerea consumurilor, tot pare puțin probabil să se îndeplinească integral programul stabilit de conducerea uzinei în acțiunea de economisire a metalului. (De altfel, calculele simple pe care le-am făcut duc la impresia că și realizările raportate, de care aminteam la început, au fost oarecum... majorate pe ici, pe colo, probabil ca să facă impresie !...). Am vrea sa nu fim înțeleși greșit. Colectivul uzinei se înscrie în consumurile de metal normate, are realizări apreciabile, și-a îndeplinit angajamentele. Dar, așa cum am văzut, toate proiectele îndrăznețe pe care și-a propus să se înfăptuiască nu au căpătat încă forma concretă a faptelor. De altfel, chiar angajamentul asumat inițial n-a fost fundamentat pe cele mai concrete aprecieri, după părerea noastră, el reprezentînd aproximativ abia 1,3 la sută din întreaga cantitate de metal pe care uzina o consumă, in timp ce proiectele ulterioare ridică acest procentaj până la 5 la sută. Dar, nici acesta nu poate fi socotit decit un prim pas pe calea acțiunii de economisire a metalului, dacă ținem seama că Plenara Comitetului Central al partidului, din decembrie 1969, a trasat ca sarcină deosebit de importantă tuturor unităților din industria construcțiilor de mașini să reducă cu cel puțin 8 la sută consumul de metal. Desigur — ca să reluăm ideea din titlul acestor rînduri — statistica nu e totul, dar ea spune ceva. In cazul de față, pledează pentru necesitatea ca la Uzina de reparații Năvodari, unitate fruntașă în multe privințe. înfăptuirea proiectelor privind reducerea consumului de metal să fie mai îndeaproape urmărită, să se treacă bariera ce desparte o idee prețioasă de materializarea ei cit mai eficientă , și, mai ales, să nu se considere căutările novatoare doar o etapă încheiată, ci un proces evolutiv neîntrerupt. Mihai MACARIE Vacanțe ideale in septembrie Am trecut de jumătatea lunii septembrie, dar soarele continuă , să-și reverse razele calde cu o dărnicie mai rar întîlnită pentru această lună. Plaja, cu nisipul auriu și fin continuă să fie plină de turiști. Nimic nu trădează anotimpul toamnei. In această atmosferă de plin sezon estival, am rugat cîțiva beneficiari ai vacanțelor să ne împărtășească impresii despre sezonul petrecut pe litoralul românesc. „Ne dăm seama că se fac eforturi pentru ca turiștii să se simtă bine și toate aceste eforturi se concretizează prin ambianța splendidă, magnifică chiar, în care ne petrecem vacanța. Totul este minunat, de dimineață și până noaptea târziu, de la micul dejun și până la programele de bar. În zile pe litoralul Cine petrece românesc, așa cum am petrecut eu, poate să spună fără remușcări că a petrecut 15 zile de neuitat“. (M. MIRLOMEAU — Franța). „Am venit la Eforie Sud pentru odihnă și tratament. Tot ceea ce mi-am propus s-a realizat, dar ce fac cu kilogramele pe care le-am acumulat aici? Zilele de vacanță nu se uită, in general, dar vacanța din acest an cred că o voi visa... și este este un vis pe care l-aș dori in fiecare noapte“. (VOICU VASILESCU — București), litoralul românesc sunt create toate condițiile pentru a petrece o vacanță ideală. Ce Înțeleg eu prin vacanță ideală? Odihnă, masă bună, distracții. Le-am avut pe toate, din plin. Am rămas incintat de specia,colele folclorice românești, pe care le „vinam" in toate stațiunile. Cu această ocazie am cunoscut mai bine Mamaia, Eforie Nord, „Neptun“, „Jupiter“. M-au impresionat, de asemenea, modernismul arhitectonic al construcțiilor, precum și statuile și muzeele de pe litoral, pe care le-am găsit foarte interesante“. (ADAM SOMMER — R.F. a Germaniei). „Treburi profesionale m-au reținut și n-am putut veni pe litoralul românesc decit in această lună (n.n. septembrie). Am plecat din țară după două săptămini de ploaie și, la Eforie Sud, am trăit două săptămini sub zodia unui soare foarte darnic. Este prima vacanță petrecută în țara dv., dar sunt convins că am devenit un client permanent. Cred că prin aceasta imi sintetizez impresiile despre litoralul românesc“. (G. SCOTT — Anglia). S. DAN AZI IN PAGINA A III-A ȘCOALA ROMÂNEASCĂ , racordata la toate cuceririle științifice ale societății contemporane _____* Pog. a IV'a Dezbaterile din sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Conferința „Matematica in arheologie și științele istorice“ "A doua zi a Conferinței anglo-române pe tema „Matematica în arheologie și științele istorice“, care se desfășoară in aceste zile la Mamaia, a programat o serie de expuneri, deosebit de interesante, despre tipologie și taxonomie. Astfel, profesorii M. Boriilo (Franța) și P. Zhm (R.F.G.) au prezentat lucrarea : „O metodă de clasificare a obiectelor arheologice imcomplet descrise și cu caractere înrudite structural“, prof. R. Sibson de la Universitatea din Cambridge (Anglia) — „Metode de calcul în analiza agregării“, profesorii R. M. Rowlett și R.B. Polniak de la Universitatea Columbia (S.U.A.) — „Metodele matematice în analiza datelor istorice. Un avertisment“, iar prof. C. R. Rao de la Universitatea din Calcutta (India) — „Taxonomia în antropologie“. Ziua a fost deosebit de fructuoasă și pentru specialiștii din țara noastră : acad. Grigore C. Moisil („Sistemele de axiome ale relațiilor de similaritate“), M. Iosifescu și P. Tăutu („Inferența bayesiană într-o problemă de arheologie“), Silvii Savu (..Discriminarea și clasificarea unor tipuri de ceramică antică“), M. Manolescu și G. Bordenache („Unele aspecte matematice ale taxonomiei și diagnozei in arheologie“), ale căror lucrări au fost urmărite cu un susținut interes de cei aproape 100 de oameni de știință prezenți la conferință. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a intîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățământul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Uie Verdeț, Manea Mănescu, precum conducători ai unor ministere econinomice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute crearea premiselor necesare introinducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pină acum în utilizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, in conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale in funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase in evidență unele probleme care se cer a fi soluționate in vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificări și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat insemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației in țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului in scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare in realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legătura organică intre informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca in etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să promit nevoilor unităților răspundă economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, in primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizionării tehnicomateriale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a citorva uzine importante, asigurindu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial in realizarea sistemului informațional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, sunt necesare intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescind pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic a țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, in vederea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că in țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini in bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convingerea că specialiștii in informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. (Agerpres) Duminica muncii In fiecare lună, o duminică — a treia — dedicată MUNCII. Cu elanul și spiritul de abnegație proprii poporului nostru, ce-și construiește, in cadență alertă, o viață tot mai prosperă, urmînd neabătut cuvîntul de îndemn al partidului, muncitorii, inginerii, funcționarii, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, din toate întreprinderile și instituțiile, au hotărît — ne amintim — în acele zile de grele încercări pricinuite de calamitățile naturale ce s-au abătut asupra țării, să muncească voluntar, pină la sfîrșitul anului, o zi in fiecare lună. A fost unul din numeroasele semne de dragoste fierbinte și atașament profund față de partid, față de conducerea statului, o dovadă a solidarității întregului popor român, hotărît să nu precupețească nimic, pentru a-și asigura mersul victorios înainte, spre culmile civilizației. Județul nostru, mai puțin atins de stihia naturii, s-a alăturat cu entuziasm efortului general al întregului popor. In fiecare duminică a muncii la I.M.U.M. și Combinatul de mobilă, la „Integrată“ și întreprinderile alimentare, in industria locală sau în cooperativele meșteșugărești, s-au făurit cantități importante de produse. Valoarea unei singure zile de acest fel a întrecut de fiecare dată 5 milioane lei. S-a muncit cu spor și in unitățile cu flux continuu de activitate, realizările acestora constituind adevărate recorduri. Pe ogoare, țăranii, mecanizatorii au strins cu sîrg o recoltă, se pregătesc acum să semene alta. ...Duminică — a treia din septembrie — vom fi din nou cu toții la datorie. Vom încheia ziua de odihnă dedicată muncii cu un rod la fel de bogat ; se vor produce în plus mașini agricole, stofe, mobilă, alimente și alte atîtea bunuri materiale. L ATITUDINI intern în a doua parte a lunii septembrie. In stațiunile de pe litoral se mai află la odihnă și tratament încă mii de oameni. Mulți din aceștia au venit pe litoral in mod organizat, cu bilete de odihnă și tratament, avind asigurate cazarea, masa, tratamentul. Este știut, și stă în firea lucrurilor să fie așa, că nimănui nu-i este îngăduit să se atingă de rația de alimente ce i se cuvine unui turist, să pregătească mai multe porții de mîncare decit prevede meniul. Și cu toate acestea unele controale inopinate efectuate de echipe de control obștesc, însoțite de activiști ai consiliilor județean și municipal ale sindicatelor Constanța, prin cîteva cantine aparținînd I.H.R. Eforie Sud și Eforie Nord, au scos la iveală o seamă de abuzuri ale personalului cantinelor, îngăduința celor puși să ia măsuri în acest sens. Să însoțim, deci, echipele de control obștesc și să redăm opiniei publice faptele exact așa cum s-au petrecut. La CANTINA NR. 1 a întreprinderii de hoteluri și restaurante Eforie Sud, responsabil — Lazăr Bufi, servesc zilnic masa sute de oameni. La controlul făcut s-au găsit în magazia cantinei, fără nici o justificare, plusuri de alimente rămase de pe o zi de alta, constiudin: 52 kg mazăre in cutii, 32 kg făină, 23 litri ulei vărsat, 42 kg mălai, 7,5 kg mușchi de porc, 18,5 kg fidea, 9 kg măsline, 212 prăjituri, 36 kg griș și altele. Acesta ar fi numai un aspect al problemei de față. La aceeași cantină au fost găsite 56 bonuri neștampilate la masa de prînz și 87 bonuri la masa de seară. Ceea ce înseamnă că, deși alimentele nu sunt introduse în totalitate în hrana turiștilor, se fac totuși și porții de mincare in plus. CANTINA NR. 3 a I.H.R. Eforie Sud, responsabil — Ion Pavel. In momentul începerii controlului, bucătarul șef Ștefan Bălăneanu a fost surprins ieșind din cantină cu un platou în care se găseau 8 porții de friptură cu cartofi. Se îndrepta cu ele către... bufetul din apropierea cantinei pentru a servi niște musafiri. Tot aici, după servirea mesei de seară, s-au găsit în bucătăria cantinei 11 kg carne de porc friptă, ce a fost eliberată din depozit pentru masa de prînz la prepararea sarmalelor, care nu fusese introdusă în consum. Poți trage lesne concluzia că celor 11 kg de carne li se hărăzise aceeași soartă ca și celor 8 fripturi — bufetul de alături, de pe urma căreia se încasau unele sume de bani, care se înțelege în ale cui buzunare intrau. La CANTINA NR. 9, responsabil — Marin Constantinescu, tot de la I.H.R. Eforie Sud, s-au găsit în magazie plusuri de 38 litri ulei, 235 ouă, 15,8 kg zahăr, 9 kg mălai; la CANTINA NR. 17 tot din aceeași întreprindere — 6 kg unt, 2 kg cașcaval, 30 kg griș, 2,5 kg mușchi de porc, ouă, prăjituri, lămîi. La fel, plusuri de zeci de kilograme de alimente s-au găsit și la CANTINA NR. 10 (responsabil — Emilia Rincu), la CANTINA NR. 16 (responsabil — Dumitru Costache) de la I.H.R. Eforie Sud, CANTINELE NR. 8 Grand, NR. 3 aparținind I.H.R. Eforie Nord, precum și la celelalte cantine controlate. Așa cum arătam și la începutul articolului, nimănui nu-i este îngăduit să știrbească măcar cu un gram din rația celor veniți la odihnă și tratament. Și cu toate acestea în unele cantine de pe litoral se porționează, alimentele după îngăduința și preferința responsabilului și a bucătarului șef al cantinei, care se asigură plusuri pentru a jongla cu ele după cum vor, fără ca nimeni să le fără măcar o observație. E un aspect ce se cere pedepsit cu asprime de către organele în drept. Așa după cum ne relata tovarășa Elisabeta Ichim de la Consiliul județean al sindicatelor, în analiza făcută cu conducătorii întreprinderii și ai Centralei de turism „Litoral“, după încheierea controlului, tovarășul Gheorghie Rosnovan, director comercial al I.H.R. Eforie Sud, a arătat în cuvîntul său că e posibil să fie plusuri de alimente la cantine intrucît cei care vin în control sau cu diferite alte probleme trebuie să maniace. De unde o asemenea optică la un director comercial pus să conducă o întreprindere? Controlul a fost făcut. Lipsurile constatate nu trebuie să fie trecute cu vederea. Ion ION ÍMS SI PlUS - noțiuni ♦ f valabile nu numai în matematică... 46,5 milioane lei economii la cheltuielile de circulație întreprinderea „Silozul“ — incinta port — Constanța și-a depășit in 8 luni toți indicatorii de plan. Astfel, la recenzii planul a fost îndeplinit în proporție de 118,1 la sută, la mutații — în proporție de 197,2 la sută, la total livrări — de 142,6 la sută, iar la cele pentru export — de 226,1 la sută. Realizările excepționale ale colectivului unității s-au concretizat in considerabila cifră de peste 46,5 milioane lei economii la cheltuielile de circulație.