Dobrogea Nouă, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 6854-6879)

1970-09-18 / nr. 6869

FROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6869 i Vineri, 18 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani Cum evoluează acțiunea de economisire a metalului la Uzina de reparații Năvodari DESIGUR, STATISTICA NU ESTE TOTUL, DAR SPUNE CEVA UZINA DE REPARAȚII NĂVO­DARI este una din principalele con­sumatoare de metal din județul nostru. In plin efort de remodelare a profilului producției, colectivul u­­zinei se remarcă, in ultimii ani, prin preocupări susținute în direcția re­ducerii consumurilor de metal, ca una din căile principale ce permit ridicarea eficientei economice a ac­tivității. Să amintim că, in anul 1969, U.R.N. a economisit 62 tone de metal, iar anul acesta și-a pro­pus obiective și mai însemnate, an­­gajindu-se să economisească 75 to­ne de metal, prin reducerea greu­tății produselor, în urma reproiec­­tării lor, îmbunătățirea tehnologii­lor de fabricație, Înlocuirea metalu­lui cu mase plastice, ebonită ș.a. Apropiindu-ne de încheierea anu­lui, ne-am interesat la conducerea uzinei cum s-a materializat până a­­cum efortul colectiv depus în acest sens. Am reținut, astfel, precizarea tovarășului ing. Mircea Moldoveanu, directorul întreprinderii, că s-au e­­conomisit pină in prezent 101 tone de metal (cu o zi înainte, același interlocutor stabilise la 60 de tone cifra realizărilor actuale și la 80 de tone pe cea a economiilor prezum­­ptive pină la sfîrșitul anului; preci­zarea aceasta e necesară pentru mo­tive de care va fi vorba mai jos). Cu alte cuvinte, în momentul de față, Uzina de reparații Năvodari și-a îndeplinit în întregime anga­jamentul anual. E mult acest lucru? E puțin ? Să reținem, in primul rând, precizarea făcută de interlo­cutorul nostru că abia în ultimul trimestru al anului urmează să se fabrice cantități mai mari de pro­duse la care se pot obține economii de metal (instalații cu nacleți de e­­vacuat gunoiul, mașini de modelat solul, ventilatoare etc.). Și la fel de important este să trecem în revistă căile folosite de către specialiștii u­­zinei, in vederea atingerii obiecti­vului propus. Astfel, s-a trecut la reproiectarea unor produse cum sunt instalația de evacuat gu­noiul, rezultatul compretizîn­­du-se în reducerea consumului de metal cu 178 kg pentru fiecare produs, ceea ce înseamnă o econo­mie în anul 1970 de aproape 45 de tone. A început și reproiectarea ma­șinii de modelat solul în legumicul­­tură, la care se apreciază, de ase­menea, o economie de circa 7 tone. Prin îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, având ca scop reducerea adausurilor de prelucrare la piesele turnate, numai la instalația cu na­­cleu­, consumul de fontă urmează să scadă în acest an cu peste 31 de tone, iar la grupa cu discuri se preconizează o economie de circa 40 tone metal. Prin aplicarea planu­rilor de croire a tablelor înainte de debitare urmează să se realizeze o economie de 11.000 kg tablă, iar în­locuirea unor repere din metal cu altele din ebonită se va solda cu o reducere a consumului de metal de 13.000 kg aluminiu. Acestea sunt măsuri definitivate — după cum am fost informați în curs de aplicare , și la ele ur­mează să se adauge altele, in pro­iect. Ceea ce s-a pus în practică însumează o economie anuală de 334 tone (aprecierile anterioare sta­bileau această cantitate de 251 to­ne­­), astfel că, raportînd la ceea ce s-a realizat, chiar dacă ținem seama că în ultima parte a anului se vor fabrica un număr mai mare de mașini și instalații care permit reducerea consumurilor, tot pare puțin probabil să se îndeplinească integral programul stabilit de con­ducerea uzinei în acțiunea de eco­nomisire a metalului. (De altfel, cal­culele simple pe care le-am făcut duc la impresia că și realizările ra­portate, de care aminteam la înce­put, au fost oarecum... majorate pe ici, pe colo, probabil ca să facă im­presie !...). Am vrea sa nu fim înțeleși gre­șit. Colectivul uzinei se înscrie în consumurile de metal normate, are realizări apreciabile, și-a îndeplinit angajamentele. Dar, așa cum am­ vă­zut, toate proiectele îndrăznețe pe care și-a propus să se înfăptuiască nu au căpătat încă forma concretă a faptelor. De altfel, chiar angaja­mentul asumat inițial n-a fost fun­damentat pe cele mai concrete a­­precieri, după părerea noastră, el reprezentînd aproximativ abia 1,3 la sută din întreaga cantitate de me­tal pe care uzina o consumă, in timp ce proiectele ulterioare ridică acest procentaj până la 5 la sută. Dar, nici acesta nu poate fi socotit decit un prim pas pe calea acțiunii de economisire a metalului, dacă ținem seama că Plenara Comitetu­lui Central al partidului, din de­cembrie 1969, a trasat ca sarcină deosebit de importantă tuturor u­­nităților din industria construcțiilor de mașini să reducă cu cel puțin 8 la sută consumul de metal. Desigur — ca să reluăm ideea din titlul acestor rînduri — statistica nu e totul, dar ea spune ceva. In cazul de față, pledează pentru ne­cesitatea ca la Uzina de reparații Năvodari, unitate fruntașă în mul­te privințe. înfăptuirea proiectelor privind reducerea consumului de metal să fie mai îndeaproape ur­mărită, să se treacă bariera ce des­parte o idee prețioasă de materia­lizarea ei cit mai eficientă , și, mai ales, să nu se considere căutările novatoare doar o etapă încheiată, ci un proces evolutiv neîntrerupt. Mihai MACARIE Vacanțe ideale in septembrie Am trecut de jumătatea lunii septembrie, dar soarele conti­nuă , să-și reverse razele calde cu o dărnicie mai rar întîlnită pentru această lună. Plaja, cu nisipul auriu și fin continuă să fie plină de turiști. Nimic nu trădează anotimpul toamnei. In această atmosferă de plin sezon estival, am rugat cîțiva benefi­ciari ai vacanțelor să ne îm­părtășească impresii despre se­zonul petrecut pe litoralul ro­mânesc. „Ne dăm seama că se fac eforturi pentru ca turiștii să se simtă bine și toate aceste efor­turi se concretizează prin ambi­anța splendidă, magnifică chiar, în care ne petrecem vacanța. Totul este minunat, de dimi­neață și până noaptea târziu, de la micul dejun și până la pro­gramele de bar. În zile pe litoralul Cine petrece românesc, așa cum am petrecut eu, poate să spună fără remușcări că a petrecut 15 zile de neuitat“. (M. MIRLOMEAU — Franța). „Am venit la Eforie Sud pen­tru odihnă și tratament. Tot ceea ce mi-am propus s-a rea­lizat, dar ce fac cu kilogramele pe care le-am acumulat aici? Zilele de vacanță nu se uită, in general, dar vacanța din acest an cred că o voi visa... și este este un vis pe care l-aș dori in fiecare noapte“. (VOICU VA­­SILESCU — București), litoralul românesc sunt create toate condițiile pentru a petrece o vacanță ideală. Ce Înțeleg eu prin vacanță ideală? Odihnă, masă bună, distracții. Le-am avut pe toate, din plin. Am rămas incintat de specia,­colele folclorice românești, pe care le „vinam" in toate stațiu­nile. Cu această ocazie am cu­noscut mai bine Mamaia, Efo­rie Nord, „Neptun“, „Jupiter“. M-au impresionat, de aseme­nea, modernismul arhitectonic al construcțiilor, precum și statui­le și muzeele de pe litoral, pe care le-am găsit foarte intere­sante“. (ADAM SOMMER — R.F. a Germaniei). „Treburi profesionale m-au reținut și n-am putut veni pe litoralul românesc decit in a­­ceastă lună (n.n. septembrie). Am plecat din țară după două săptămini de ploaie și, la Eforie Sud, am trăit două săptămini sub zodia unui soare foarte darnic. Este prima vacanță pe­trecută în țara dv., dar sunt convins că am devenit un client permanent. Cred că prin aceas­ta imi sintetizez impr­esiile des­pre litoralul ro­mânesc“. (G. SCOTT — Anglia). S. DAN AZI IN PAGINA A III-A ȘCOALA ROMÂNEASCĂ , racordata la toate cuceririle științifice ale societății contemporane _____* Pog. a IV'a Dezbaterile din sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Conferința „Matematica in arheologie și științele istorice“ "A doua zi a­ Conferinței an­­glo-române pe tema „Matema­tica în arheologie și științele istorice“, care se desfășoară in aceste zile la Mamaia, a pro­gramat o serie de expuneri, deosebit de interesante, despre tipologie și taxonomie. Ast­fel, profesorii M. Boriilo (Fran­ța) și P. Zhm (R.F.G.) au pre­zentat lucrarea : „O metodă de clasificare a obiectelor arheo­logice imcomplet descrise și cu caractere înrudite structural“, prof. R. Sibson de la Univer­sitatea din Cambridge (An­glia) — „Metode de calcul în analiza agregării“, profesorii R. M. Rowlett și R.B. Polniak de la Universitatea Columbia (S.U.A.) — „Metodele matema­tice în analiza datelor istorice. Un avertisment“, iar prof. C. R. Rao de la Universitatea din Calcutta (India) — „Taxono­mia în antropologie“. Ziua a fost deosebit de fruc­tuoasă și pentru specialiștii din țara noastră : acad. Grigore C. Moisil („Sistemele de axiome ale relațiilor de similaritate“), M. Iosifescu­ și P. Tăutu („In­ferența bayesiană într-o pro­blemă de arheologie“), Silvii Savu (..Discriminarea și clasi­ficarea unor tipuri de cerami­că antică“), M. Manolescu și G. Bordenache („Unele aspec­te matematice ale taxonomiei și diagnozei in arheologie“), a­­le căror lucrări au fost urmă­rite cu un susținut interes de cei aproape 100 de oameni de știință prezenți la conferință. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Rom­ân, s-a intîl­­nit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oa­meni de știință, cadre didactice din învățământul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Uie Ver­­deț, Manea Mănescu, precum conducători ai unor ministere eco­ni­nomice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de cal­cul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute crearea premiselor necesare intro­in­ducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pină acum în utilizarea calculatoa­relor electronice in gestiunea eco­nomică, in conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezulta­tele dobîndite pe această cale in funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase in evidență unele probleme care se cer a fi soluționate in vederea fo­losirii pe scară mai largă a calcu­latoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea do­tării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, ac­celerarea lucrărilor de simplificări și raționalizare a evidențelor, ex­tinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de progra­me de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor exis­tente, rezolvarea în mai bune con­diții a problemelor activității eco­nomice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadre­lor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîn­­du-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesa­rului de specialiști. S-a relevat in­­sem­nătatea și necesitatea intensifi­cării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației in țara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărî­­rea lor de a depune toate efortu­rile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului in scopul perfecționării sistemului informațional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varășul Nicolae Ceaușescu a apre­ciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii e­­lectronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orien­tările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secreta­rul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare in realizarea sistemului național de informatică și conducere care să asigure legă­tura organică intre informatică și decizie la toate nivelele activității economice. Totodată, a recomandat ca in etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, pu­ternice, capabile să promit nevoilor unităților răspundă econo­mice. De asemenea, a relevat nece­sitatea unei mai bune coordonări a întregii activități din acest dome­niu, creării unui cadru organizato­ric corespunzător, care să permită concentrarea­­ și folosirea rațională a tuturor forțelor în vederea rea­lizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, in primul rînd, pe informatica pro­cesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberneticii, a problemelor plani­ficării și conducerii activității pro­ductive, a aprovizionării tehnico­­materiale și desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesita­tea de a se realiza, cu ajutorul cal­culatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a citorva uzine impor­tante, asigurindu-li-se dotarea co­respunzătoare, iar pe baza rezulta­telor obținute să se treacă la ex­tinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a a­­tras atenția că în acest scop se im­pune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial in realizarea sistemului informațio­nal al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadre­lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in continuare a necesaru­lui de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul in anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din a­­paratul de partid și de stat trebuie să-și însușească elementele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cel mai eficient avan­tajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cit și în informatică, sunt necesare intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan inter­național. In lumina rolului crescind pe care urmează să-l capete informa­tica în asigurarea progresului eco­nomic a­ țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sar­cina că, in vederea realizării sis­temului național de informatică și conducere, să se elaboreze un pro­gram pe deceniul 1971—1980 pri­vind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și e­­chipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele pre­văzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din pla­nul cincinal de dezvoltare a eco­nomiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că in țara noastră s-a for­mat un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini in bune condițiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convin­gerea că specialiștii in informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăp­tuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la proce­sul general de modernizare a eco­nomiei naționale, la propășirea pa­triei noastre socialiste. (Agerpres) Duminica muncii In fiecare lună, o duminică — a treia — dedicată MUNCII. Cu ela­nul și spiritul de abnegație proprii poporului nostru, ce-și construieș­te, in cadență alertă, o viață tot mai prosperă, urmînd neabătut cuvîntul de îndemn al partidului, muncito­rii, inginerii, funcționarii, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, din toate întreprinderile și instituțiile, au ho­­tărît — ne amintim — în acele zile de grele încercări pricinuite de ca­lamitățile naturale ce s-au a­­bătut asupra țării, să munceas­că voluntar, pină la sfîrșitul anului, o zi in fiecare lună. A fost unul din numeroasele semne de dragoste fierbinte și atașament profund față de partid, față de con­ducerea statului, o dovadă a soli­darității întregului popor român, hotărît să nu precupețească nimic, pentru a-și asigura mersul victori­os înainte, spre culmile civilizației. Județul nostru, mai puțin atins de stihia naturii, s-a alăturat cu entu­ziasm efortului general al întregu­lui popor. In fiecare duminică a muncii la I.M.U.M. și Combinatul de mobilă, la „Integrată“ și între­prinderile alimentare, in industria locală sau în cooperativele mește­șugărești, s-au făurit cantități im­portante de produse. Valoarea unei singure zile de acest fel a întrecut de fiecare dată 5 milioane lei. S-a muncit cu spor și in unitățile cu flux continuu de activitate, reali­zările acestora constituind adevăra­te recorduri. Pe ogoare, țăranii, me­canizatorii au strins cu sîrg o re­coltă, se pregătesc acum să semene alta. ...Duminică — a treia din septem­brie — vom fi din nou cu toții la datorie. Vom încheia ziua de odihnă dedicată muncii cu un rod la fel de bogat ; se vor produce în plus ma­șini agricole, stofe, mobilă, alimen­te și alte atîtea bunuri materiale. L ATITUDINI intern în a doua parte a lunii septem­brie. In stațiunile de pe litoral se mai află la odihnă și tratament încă mii de oameni. Mulți din aceștia au venit pe litoral in mod organizat, cu bilete de odihnă și tratament, avind asigurate cazarea, masa, tratamentul. Este știut, și stă în firea lucrurilor să fie așa, că nimănui nu-i este îngăduit să se atingă de rația de alimente ce i se cuvine unui turist, să pregătească mai multe porții de mîncare decit prevede meniul. Și cu toate acestea unele controale inopinate efectuate de echipe de control obștesc, însoțite de activiști ai consiliilor județean și municipal ale sindica­telor Constanța, prin cîteva cantine aparți­­nînd I.H.R. Eforie Sud și Eforie Nord, au scos la iveală o seamă de abuzuri ale per­sonalului cantinelor, îngăduința celor puși să ia măsuri în acest sens. Să însoțim, deci, echipele de control obștesc și să redăm opi­niei publice faptele exact așa cum s-au pe­trecut. La CANTINA NR. 1 a întreprinderii de hoteluri și restaurante Eforie Sud, responsa­bil — Lazăr Bufi, servesc zilnic masa sute de oameni. La controlul făcut s-au găsit în magazia cantinei, fără nici o justificare, plu­suri de alimente rămase de pe o zi de alta, constiud­in: 52 kg mazăre in cutii, 32 kg făi­nă, 23 litri ulei vărsat, 42 kg mălai, 7,5 kg mușchi de porc, 18,5 kg fidea, 9 kg măsline, 212 prăjituri, 36 kg griș și altele. Acesta ar fi numai un aspect al problemei de față. La aceeași cantină au fost găsite 56 bonuri neștampilate la masa de prînz și 87 bonuri la masa de seară. Ceea ce înseamnă că, deși alimentele nu sunt introduse în totalitate în hrana turiștilor, se fac totuși și porții de mincare in plus. CANTINA NR. 3 a I.H.R. Eforie Sud, res­ponsabil — Ion Pavel. In momentul începerii controlului, bucătarul șef Ștefan Bălăneanu a fost surprins ieșind din cantină cu un platou în care se găseau 8 porții de friptură cu cartofi. Se îndrepta cu ele către... bufetul din apropierea cantinei pentru a servi niște musafiri. Tot aici, după servirea mesei de seară, s-au găsit în bucătăria cantinei 11 kg carne de porc friptă, ce a fost eliberată din depozit pentru masa de prînz la prepararea sarmalelor, care nu fusese introdusă în con­sum. Poți trage lesne concluzia că celor 11 kg de carne li se hărăzise aceeași soartă ca și celor 8 fripturi — bufetul de alături, de pe urma căreia se încasau unele sume de bani, care se înțelege în ale cui buzunare intrau. La CANTINA NR. 9, responsabil — Marin Constantinescu, tot de la I.H.R. Eforie Sud, s-au găsit în magazie plusuri de 38 litri ulei, 235 ouă, 15,8 kg zahăr, 9 kg mălai; la CAN­TINA NR. 17 tot din aceeași întreprindere — 6 kg unt, 2 kg cașcaval, 30 kg griș, 2,5 kg mușchi de porc, ouă, prăjituri, lămîi. La fel, plusuri de zeci de kilograme de alimente s-au găsit și la CANTINA NR. 10 (responsabil — Emilia Rincu), la CANTINA NR. 16 (res­ponsabil — Dumitru Cos­tac­he) de la I.H.R. Eforie Sud, CANTINELE NR. 8 Grand, NR. 3 aparținind I.H.R. Eforie Nord, precum și la celelalte cantine controlate. Așa cum arătam și la începutul articolului, nimănui nu-i este îngăduit să știrbească mă­car cu un gram din rația celor veniți la odihnă și tratament. Și cu toate acestea în unele cantine de pe litoral se porționează, alimentele după îngăduința și preferința responsabilului și a bucătarului șef al canti­­nei, care se asigură plusuri pentru a jongla cu ele după cum vor, fără ca nimeni să le fără măcar o observație. E un aspect ce se cere pedepsit cu asprime de către organele în drept. Așa după cum ne relata tovarășa Elisabeta Ichim de la Consiliul județean al sindicate­lor, în analiza făcută cu conducătorii între­prinderii și ai Centralei de turism „Litoral“, după încheierea controlului, tovarășul Gheor­­ghie Rosnovan, director comercial al I.H.R. Eforie Sud, a arătat în cuvîntul său că e posibil să fie plusuri de alimente la cantine intrucît cei care vin în control sau cu diferi­te alte probleme trebuie să maniace. De unde o asemenea optică la un director co­mercial pus să conducă o întreprindere? Controlul a fost făcut. Lipsurile constatate nu trebuie să fie trecute cu vederea. Ion ION ÍM­S SI PlU­S - noțiuni ♦ f valabile nu numai în matematică... 46,5 milioane lei economii la cheltuielile de circulație întreprinderea „Silozul“ — incinta port — Constanța și-a depășit in 8 luni toți indica­torii de plan. Astfel, la recenzii planul a fost îndeplinit în proporție de 118,1 la sută, la mutații — în proporție de 197,2 la sută, la total livrări — de 142,6 la sută, iar la cele pentru export — de 226,1 la sută. Realizările excepționale ale colectivului unității s-au con­cretizat in considerabila cifră de peste 46,5 milioane lei e­­conomii la cheltuielile de cir­culație.

Next