Dobrogea Nouă, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 6880-6906)

1970-10-18 / nr. 6895

PROLETARI ÎN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6895 Duminică, 10 octomb­rie 1970 4 pagini, 30 bani ÎNVĂȚĂMINTULUI IDEOLOGIC cu cadrele didactice­o eficiență sporită! In aceste zile, se deschide învă­­țamintul ideologic al cadrelor didac­tice pentru anul școlar 1970/1971, la care vor lua parte peste 5.100 pro­fesori, învățători și educatoare din orașele și satele județului Constan­ța. Deschiderea noului an de invă­­țăam­nt ideologic al personalului di­dactic capătă semnificația unui eve­niment de seam­ă in viața școlilor noastre. Instruirea și educarea tinerei ge­nerații. Îndeplinirea In cele mai bune condiții a misiunii de edu­catori, impun cadrelor didactice nu numai o pregătire temeinică de spe­cialitate, dar și o înaltă conștiință civică, un larg orizont ideologic și politic. A devenit un adevăr de ne­contestat faptul că nu poți să in­­struiești și să educi fără a avea o pregătire multilaterală, fără a în­țelege in profunzime politica inter­nă și externă a partidului nostru, pentru a putea sădi la elevi dra­gostea nețărmurită față de patrie, de realizările obținute de poporul nostru in anii socialismului. Aceasta și explică de ce învățămintul ideo­logic s-a bucurat și se bucură de o reală apreciere și trezește un in­teres tot mai mare in rindurile lu­crătorilor din invățămint. Organiza­rea și desfășurarea in condiții supe­ George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean P.C.R. Constanța m­oare față de anul trecut a invăță­­mintului ideologic al cadrelor didac­tice impune îmbunătățirea substan­țială a activității in acest domeniu, a muncii organizațiilor de partid și a conducerii școlilor. Discuțiile purtate cu numeroși profesori și învățători au constituit un prețios ajutor in clarificarea și precizarea nevoilor de studii ideo­logice ale acestei categorii de in­telectuali, ceea ce, neîndoielnic, va avea ca urmare alegerea unor te­matici de studiu mai apropiate de nevoile învățămintului nostru. In acest sens, In învățămintul ideolo­gic al cadrelor didactice locul cen­tral trebuie să-l ocupe problemele teoretice și practice ale edificării societății socialiste multilateral dez­voltate, acordîndu-se o atenție deo­sebită, cunoașterii aprofundate a documentelor Congresului al X-lea și ale plenarelor C.C. al P.C.R., a legilor adoptate de Marea Adunare Națională, a măsurilor luate pentru dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea relațiilor de produc­ție, a tuturor raporturilor sociale, din care profesorii și învățătorii să desprindă învățăminte pentru acti­vitatea de pregătire a tinerei gene­rații. Un loc central ii vor ocupa In dezbateri temele privitoare la per­fecționarea modului de exercitare a rolului conducător al partid­ului în întregul mecanism social. Învățământul ideologie trebuie ci acorde o atenție sporită probleme­lor de etică, cultivării atitudinii înaintate față de îndeplinirea Înda­toririlor profesionale și sociale. Este necesar ca in mai mare mă­sură in dezbaterile din învățămintul ideologie, să se acorde o atenție deosebită cunoașterii sarcinilor puse in fața școlii de Congresul al X-lea al P.C.R., a Legii învățămintului și Statutului cadrelor didactice, să se ia poziție combativă față de feno­menele negative din școli. Avin­­du-se tai vedere faptul că in anul 1971 poporul nostru aniversează se­micentenarul partidului, nn, Învăță­mintul ideologic se vor studia in mai mare măsură teme care să facă cunoscute rolul partidului de forță politică conducătoare a națiunii In opera de făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate.­glo­(Continuare în pag. a III-a) Prima expediție românească de cercetări geologice marine Din portul „Tomis“ a ridi­cat ancora nava științifică „Ma­rea", care face prima expedi­ție românească de cercetări geologice­, pe Marea Neagră. Dotată cu aparatura adecvată și avînd un corp de specialiști multilateral pregătiți, vasul are ca obiectiv principal studierea complexă a sedimentelor ne­consolidate de pe platforma continentală. Această acțiune se Înscrie intr-un program de Întocmire a unei hărți geolo­gice marine, menită să pună in evidență anumite aglomerări de minereuri utile. Pe de altă parte, expediția urmărește sta­bilirea proprietăților geotermi­­ce ale fundului mării. Cercetă­torii de pe această navă vor colecta o serie de probe de pe fundul mării, dintr-o zonă dinainte stabilită, care vor fi analizate în laborator, din punct de vedere stratigrafic, minera­logic, paleontologic, chimic și fizic. (Agerpres) CONSTITUIREA COMISIEI DE EDUCAȚIE PERMANENTĂ LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMINTULUI Simbătă, la Ministerul Invă­­țămintului, a avut loc, în pre­zența ministrului învățămîntu­­lui, Mircea Malița, ședința de constituire a Comisiei de edu­cație permanentă, sub preșe­dinția acad. Grigore Moisil. Comisia, din care fac parte academicieni, cadre didactice din învățămintul de toate gra­dele, cercetători științifici, spe­cialiști din variate domenii de activitate, reprezentanți ai pre­sei, Radiodifuziunii și Televi­ziunii, va funcționa pe lângă Ministerul învățămintului. Ea va studia și promova formele de instruire și educare a a­­dulților, analizînd și prospec­tând noile tendințe în formele instituționalizate, postșcolare și postuniversitare, destinate per­fecționării metodelor și tehni­cilor de muncă profesională. (Agerpres) ~ •< w. JLi SPORT Săptămîna viitoare pe ecrane pag. a­n-a PE URMELE articolelor PUBLICATE pag. a Hl-a ­aaaa^­aa/wwww VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauș­escu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre o­­rașul Fresno din California. Distin­șii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pen­tru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Ma­chinery Corporation“, ale cărei u­­zine se află în localitatea Fresno: Hobler Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer An­derson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru pro­tejarea mediului înconjurător, foș­tii membri in delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cu­noscută și in România. Avionul special pus la dispozi­ția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pâ­nă nu de mult, această zonă era in general aridă. Datorită irigații­lor, pămintul sterp a devenit rodi­tor. Există acum, aici, plantații de citrice, in special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preșe­dintele Nicolae Ceaușescu se inte­resează îndeaproape de caracteris­ticile acestui sistem, primește ex­plicații amănunțite din partea pro­iectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimu­lui apelor. După ce survolează regiunea Is­land Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpi­­narea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interem al ora­șului, Paul Wasemiller, și alți re­prezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul lumi­nează șefului statului român o di­plomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează a­­ceste momente semnificative pen­tru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc in automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali iriga­te. Se dau explicații asupra siste­mului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafa­ță, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la ba­rajul friant de pe riul San Joa­quin. Apa acumulată in lacul arti­ficial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă dis­tribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului in ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In în­cheierea vizitei la baraj, președin­tele Nicolae Ceaușescu semnează in cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu a­­vionul, oaspeții poposesc in loca­litatea San Jose, unde se află cen­trala întreprinderii vizitate. In în­tâmpinare au venit primarul ora­șului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation". James Hall, îndată după sosire, este prezentat un in­teresant film despre activitatea în­treprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și insta­lații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In ca­drul discuțiilor avute cu acest pri­lej au fost evocate posibilitățile de extindere in continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele ame­ricane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea in produc­ție — și, in general, de intensifica­re a raporturilor economice dintre România și S.U.A. La uzinele de echipament electronic „Memorex" din Santa Clara După-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l în­soțesc au vizitat Uzinele „Memo­rex“ din Santa Clara (California), producătoare de echipament pen­tru calculatoare electronice. Dea­supra intrării principale se află scrisă, in limba română, urarea ..Bine ați venit la „Memorex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care inainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al a­­cestei întreprinderi, precum și prin­cipalele coordonate ale activității tehnice și economice. Uzina „M”­(Continuare în pag. a IV-a) RITM INTENS LA EXECUTAREA TUTUROR LUCRĂRILOR AGRICOLE BAZELE­­ DE RECEPȚIE­­ ÎN VÎRF DE CAMPANIE Recoltele mari la culturile de porumb, floarea-soarelui, fasole și soia, realizate in această toamnă, au permis unităților agricole din județul nos­tru să predea la bazele de recepție însemnate cantități de produse. Pînă la jumătatea acestei luni, bazele au reușit să preia peste 22.000 tone po­rumb, 92.000 tone floarea-soarelui, 3.000 tone fasole și 3.400 tone soia. In plus, unitățile agricole au mai predat la Fabrica de nutrețuri combinate peste 28.000 tone porumb. Acțiunea de predare a produselor la bază con­tinuă in ritm susținut, lucrîndu-se in schimburi prelungite. RECOLTAREA ȘI VINIFICAREA STRUGURILOR Pină în prima ju­­tate a lunii octombrie la I.A.S. Medgidia s-au recoltat în total 6.000 tone de struguri, din care 1.000 tone au fost dirijate spre centrele de vinificație, iar res­tul de 5.000 tone au fost livrate ca struguri de masă la diverși bene­ficiari interni și ex­terni. Fermele pomi­­viticole ale întreprin­derii au mai recoltat și valorificat in această perioadă și 5.395 tone de fructe, precum și o cantitate de 4.032 to­ne de legume, asigu­­rînd, prin unitățile proprii de desfacere, o­ bună aprovizionare a populației. Cu toate forțele, țăranii cooperatori de la C.A.P. Crișan, își string de pe cimp porumbul și-l depozitează cu grijă. Foto: I. BUNGAU RAID-A­<JIRT­ CUM VREȚI: VOIAJ ILICIT Pornind de la ideea de a vedea cum sunt folosite mașinile întreprin­derilor și instituțiilor, cum sunt ele gospodărite, cum circulă („cu acte sau fără acte“ în regulă), redacția ziarului „Dobrogea nouă“ a orga­nizat, cu sprijinul Inspectaoratului miliției, un raid la barierele Con­stanței. Pentru a da posibilitate unor conducători de întreprinderi să tra­gă concluziile necesare din modul cum supraveghează mașinile cu ca­re sunt dotate unitățile, sunt utilizate sau nu cu maximum de eficiență, vom construi relatările noastre din secvențe. Ora 16,00. La serviciul de miliție al municipiului se face un scurt instructaj. Se formează echipajele : reporterii ziarului și ofițerii Gheor­­ghe Nuțu, Ion Drăghici și Nicolae Pană. Ne „îmbarcăm“ și pornim spre comuna Ovidiu. Ora 16,10. Pe o șosea laterală, au­tocamionul 31­ B-1839 gonește în ma­re viteză, încercăm să mărim și noi viteza, dar nu-i chip să ajungem bolidul din față. Ofițerul de la vo­lan, apasă cu nădejde pe pedala acceleratorului și reușim să-l ajun­gem pe omul care uitase probabil de prevederea referitoare la viteza regulamentară. In sfîrșit, oprește. Aflăm că este mașina Fabricii de cărămizi din Mamaia-sat și șoferul Stăm­inoiu se duce, împreună cu soția, să aducă niște bagaje, între­băm dacă știe cineva de această cursă clandestină. Suntem­ priviți cu reproș. Adică dacă el este „șeful“ mașinii ce rost are să se învoias­­că ? I se încheie acte „pentru ex­ces de viteză“ și plecăm mai de­parte, 16,45, în continuare către comu­na Ovidiu. Mergem, cum se spune, în relații. Undeva, pe un drumeag de țară, prin gropi și noroaie, un autoturism (A­169) se căznește să-și mențină cu greu echilibrul. Dar înaintează hotărît. Mergem să-i dăm „o mină de ajutor“. Șoferul Mihai Pop, cînd ne vede, începe să sară cite două gropi deodată, îl ajungem cam greu, dar îl ajungem. — A cui este mașina ? — A Școlii de marină. — Unde mergeți ? — Să cumpăr cartofi. — Aici, în timp, nu-i nici un chioșc. — Are să vină... trebuie să vină un paznic... Rămîne de văzut de către co­mandantul unității după ce fel de „cartofi“ a fost șoferul... Ora 17,15. Din depărtări se aud chiote puternice. Bănuim și nu ne înșelăm, că se apropie o nuntă. Ca­mionul 21-CT-952 al C.A.P. Băltă­­gești, vine la Constanța încărcat cu nuntași. Șoferul are „acte în regu­lă“, deși recunoaște că în loc să piardă o zi cu nuntașii, ar fi putut căra porumbul care se află pe cimp. Dar oftează, explicînd că ordinul e ordin și președintele e președinte. Ca să devină mai convingător, ne arată semnătura președintelui Rai­­cea, îl lăsăm să plece și chiotele continuă... 17,20. Autocamionul 21-CT-1787 al autobazei I.T.A. I, condus de că­tre Ion Bogdan, se oprește lingă noi. Are două persoane în mașină. Să scoată de o țuică. A scos pînă la urmă 50 de lei din buzunar, raid organizat și consemnat de : Dumitru MÂNDROIU G. MORARU (Continuare în pag. a III-a) sau AFACERI PE ROATE ÎNGRĂȘĂMINTE pentru RECOLTA VIITOARE Cooperativele agricole din jude­țul nostru au fertilizat pină acum cu îngrășăminte organice 2.947 ha și cu îngrășăminte chimice 96.985 ha ce sînt însămințate cu culturi de toam­nă. Pentru culturile ce vor fi in­sămînțate în primăvară au și fost transportate in cimp și administra­te 27.000 tone îngrășăminte cu care s-a­u fertilizat peste 10.000 ha. Pînă (Continuare in pag. a III-a) LEGUME ȘI FRUCTE PENTRU IARNA întreprinderea județeană pen­tru valorificarea legumelor și fructelor a realizat, după 9 luni din acest an, o depășire a pro­ducției marfă de peste 1,142 milioane lei. Pentru buna aprovizionare a populației, au fost pregătite cantități suficiente de fructe uscate, pulpe și marcuri de fructe, bulion și pastă de to­mate, legume deshidratate, se­­miconserve de legume. Producție marfă peste plan Fabrica de ambalaje din Con­stanța și-a depășit planul pro­ducției marfă, pe cele 9 luni care au trecut, cu 912.000 lei. Rezultatele înregistrate au fost obținute, în special, pe seama utilizării eficiente a factorilor de ridicare a rentabilității, și a creșterii productivității mun­cii pe salariat. f

Next