Dobrogea Nouă, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 6880-6906)

1970-10-27 / nr. 6902

SH io SCipo- AM PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6902 I Marți, 27 octombrie 1970 I 4 pagini, 30 bani Vizita președintelui Nicolae Ceaușescu la Williamsburg WASHINGTON 36 (Agerpres).­­ Trimișii speciali transmit : Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu soția, Elena Ceaușescu, și-au pe­­i trecut ziua de duminică în orașul Williamsburg, din statul Virginia. Distinșii oaspeți români, împreună cu Dumitru Popescu membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corne­liu Mănescu, ministru al afaceri­lor externe, Maria Groza, vicepre­ședintă a Marii Adunări Naționale, și Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, au sosit aici cu un elicopter al marinei de coastă, pus la dispoziție de Casa Albă, fiind însoțit de W. Codus, reprezentant al Departamentului de Stat. La amiază, elicopterul a aterizat in marele parc natural din apro­pierea orașului. In întimpinarea șefului statului român au venit Vincent M. Geddy, primarul ora­șului, Carlisie Humelsine, președin­tele societății care patronează bo­gatul fond muzeistic existent in această originală localitate. Prima­rul și celelalte persoane oficiale au salutat pe președintele Nicolae Ceaușescu, pe soția sa, pe toți oaspeții români, cu multă stimă și căldură, cu manifestări de prie­tenie. Președintele și soția sa au fost conduși apoi la „Allen Byrd House“ —■ edificiu datînd din se­colul al 18-lea, restaurat recent — reședința șefului statului român, pe timpul șederii sale în Wil­liamsburg. Timp de aproape două ore, au fost vizitate monumentele și lo­curile istorice care conferă vechiu­lui oraș — prima capitală a sta­tului Virginia — o semnificație cu totul deosebită pentru începuturile istoriei biseculare a Statelor Unite ale Americii. Astăzi muzeu, cu multă putere de atracție pentru vizitatori, orașul Williamsburg își datorează celebritatea așezării pe aceste locuri a primelor grupuri de coloniști englezi, faptul că tot de aici au pornit mișcarea pentru independență, lupta împotriva do­minației engleze, încununată de constituirea statului american. Pe aceste meleaguri și-au desfășurat activitatea politică George Wa­shington, Thomas Jeferson, Patrick Henry și alte personalități din acea epocă tumultuoasă a procesu­lui de închegare a națiunilor ame­ricane, întreaga localitate, al că­rei original centru însumează circa 100 de clădiri vechi, a fost restau­rată avind astfel aceeași înfățișare ca și in urmă cu două secole. Au fost vizitate vechile străzi, Capito­­liul, casa patriotului George Wythe, micile ateliere unde se mai practică și astăzi meșteșuguri care evocă în imagini vii timpuri de mult trecute, greu de imaginat în cadrul actual al vieții economice, al industriei americane. Un deosebit interes a suscitat vi­zitarea unui atelier de turnătorie, unde tînărul meșter Dan Berg a făcut o interesantă­­ demonstrație de utilizare a unui arhaic cuptor metalurgic. Exprimindu-și satisfac­ția de a fi cunoscut pe șeful sta­tului român, unindu-i sănătate și o ședere plăcută la Williamsburg, el i-a oferit obiecte de artizanat turnate în acest cuptor. Dan Berg a declarat ziariștilor că a lucrat aceste obiecte din proprie inițiati­vă pentru președintele român, a cărui vizită o aștepta și că le-a dă­ruit „din toată inima marelui om de stat român“. Asemenea manifestări de priete­nie, de stimă și prețuire, l-au în­soțit pe președintele Nicolae Ceau­șescu de-a lungul întregului traseu al vizitei. Mulți oameni s-au apro­piat, s-au adresat cuvinte de salut, unii dintre ei însoțind grupul re­mân la toate obiectivele vizitate. în onoarea președintelui Nicolae Caușescu și a soției sale, primarul nașului, Vincent M. Geddy, a v­­enit un dejun la care au participat oficialități locale și persoanele care-l însoțesc pe șeful statului român rzii în pag. a Iha SPORT Fotbal Baschet RASPUNZAND INVITAȚIEI PRESEDINTELUI RICHARD NIXON P­reședintele N­ICOLAE CEAUȘESCU a sosit ieri la Casa Albă WASHINGTON 36 (Agerpres). — Trimișii speciali transmit: Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, in Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un mo­ment deosebit. Răspunzind invita­ției președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt, începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Du­mitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oas­peți români o primire oficială, po­trivit ceremonialului rezervat șefi­lor de stat. Pe străzile și bulevar­dele din jurul reședinței președinte­lui Statelor Unite ale Americii, in întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapelele de stat ale României și S.U.A. interesul sus­citat de sosirea la Casa Albă a șe­fului statului român și-a găsit o ex­presie elocventă în atmosfera solem­nă, caracteristică marilor evenimen­te, marilor întîlniri la nivel înalt. In parcul Casei Albe, la locul pre­văzut pentru ceremonia primirii, do­minat de impunătorul obelisc închi­nat memoriei lui George Washing­ton, au venit să întîmpine și să sa­lute pe președintele Ceaușescu mii de cetățeni ai capitalei Statelor U­­nite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, ca­­mermani, reprezentind principalele cotidiene, agenții de presă interna­ționale, societăți de radio și televi­ziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locu­rile cele mai bune pentru a surprin­de fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de o­­noare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută festivă și zeci de ofițeri cu drape­lele celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. In jurul orei 10:15 (ora locală), Ungă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers, și soția, amiralul Tho­mas Moorer, președintele Co­mitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Was­ hington, primarul orașului, cu so­ția, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat, cu so­ția, Gilbert Halm jr., preșe­dintele Consiliului districtului Co­lumbia, cu soția, ambasadorul Guil­lermo Sevilla-Sacasa, decanul cor­pului diplomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea, prezenți Du­mitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washing­ton, membri ai ambasadei române. Ora 10,35. Pe cer apare elicopte­rul prezidențial, venind de la Wil­liamsburg, la bordul căruia se afla președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu. In timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președin­tele Richard Nixon și soția sa, Pa­tricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, E­­mil Mosbacher, urcă într-o limu­zină pe care sunt arborate fanioa­nele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă în bandulieră drapelele de stat ale României și S.U.A. și care dau onorul. Pe ambele părți ale tra­seului, sute și sute de oameni sa­lută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește in fața intrării de sud a Casei A­lbe, in apropierea podiumului special ar­menajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și so­ția sa, Patricia Nixon, ies în întîm­­pinarea președintelui Nicolae Ceau­șescu și a soției sale, Elena Ceaușes­cu. Cei doi președinți își string mina cu cordialitate. Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român, Elena Ceau­șescu. La rugămintea fotoreporteri­lor, cei doi președinți se opresc cî­­teva clipe, fotografiindu-se împreu­nă. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre po­diumul de onoare. Intr-un cadru so­lemn, fanfara intonează imnurile de stat ale României și Statelor Unite. Garda de onoare înclină drapelul fe­deral și steagurile celor 50 de state ale S.U.A., în timp ce răsună 31 de salve de artilerie în cinstea preșe­dintelui României. In continuare, șeful statului ro­mân, Nicolae Ceaușescu, însoțit de președintele Richard Nixon, trec in revistă garda de onoare alcătuită din detașamente ale principalelor arme. Cei doi președinți salută în momen­tul trecerii lor prin fața drapelelor. Este primită apoi defilarea detașa­mentului de toboșari și trompeți ai corpului infanteriei marine, îmbră­cați cu vestoane roșii, pantaloni al­baștri cu vipușcă roșie și caschete albe. Comandantul gărzii ordonă pre­zentarea armelor și împreună cu a­­ghiotanții săi salută pe președintele Ceaușescu. Luînd cuvîntul la microfoanele in­stalate pe podi un­­­are,>Baratele RICHARD NIXON rostește un salut de bun venit. Domnule președinte, Doamnă Ceaușescu, Distinși oaspeți din România, Doamnelor și domnilor. Exact acum un an, domnule pre­ședinte, m-ați salutat la București ca primul președinte al Statelor U­­nite în vizită în România. Astăzi, la Washington, vă salut pe dumnea­voastră ca primul președinte al Ro­mâniei care vizitează Statele Unite. Ne vom aminti întotdeauna primi­rea călduroasă făcută de poporul ro­mân. Știm că în timpul călătoriei dumneavoastră în Statele Unite ați simțit sentimentele de prietenie ale poporului Statelor Unite față de po­porul României. In ciuda deosebiri­lor dintre sistemele noastre, nutrim o mare prietenie pentru poporul ro­mân, respectăm independența țării dumneavoastră și dorim pace și prietenie pentru toate popoarele din lume. Cred că discuțiile dintre noi vor contribui la realizarea dezidera­telor de pace și prietenie din în­treaga lume. Sper ca în cursul discuțiilor pe care le vom avea as­tăzi să aducem o nouă contribuție la aceste idealuri. Răspunde președintele NICOLAE CEAUȘESCU. Domnule președinte. Doamnă Nixon, Doamnelor și domnilor. Aș dori să vă adresez dv. cu a­­cest prilej un salut cordial și să a­­dresez, de asemenea, un salut prie­tenesc poporului Statelor Unite din partea poporului român; îmi amin­tesc cu plăcere de vizita pe care ați făcut-o în România, de convorbirile pe care le-am avut. Aș dori să vă mulțumesc pentru invitația ce ne-ați adresat-o de a mă întîlni cu dum­neavoastră și de a face o vizită în unele centre ale Statelor Unite cu prilejul prezenței la Organizația Na­țiunilor Unite. Este adevărat că în­tre România și Statele Unite există deosebiri de orînduire socială, că asupra unor probleme există și deo­sebiri de păreri, dar, în ciuda aces­tora, noi considerăm că este nece­­sar să colaborăm în domeniile e­­conomic, științific, cultural, să con­tribuim, în spiritul prieteniei și co­operării între popoare, la soluționa­rea problemelor care frămîntă lu­mea contemporană. In acest spirit îmi exprim încă o dată speranța că vizita pe care o fac în calitate de președinte al Consiliului de Stat al României, prima de acest fel aici — după cum și vizita dumneavoas­tră a fost prima vizită a unui pre­ședinte american în România — va contribui la dezvoltarea colaborării și prieteniei dintre popoarele noas­tre, va servi cauzei înțelegerii și pă­cii. In aplauzele întregii asistențe și sunetele trompeților ce dau onorul, președintele S.U.A., Richard Nixon, și soția sa îi conduc pe președin­tele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceaușescu, și pe so­ția sa, pe scara exterioară care duce la balconul de sud al Casei Albe, unde gazde și oaspeți se o­­presc și salută asistența din mare­le parc. Mulțimea răspunde a­­plaudînd și fluturînd stegulețe ro­mânești și americane. După ce se întrețin cîteva minute în salonul albastru, cei doi șefi de stat co­boară în parc pentru a se îndrepta spre cabinetul de lucru al preșe­dintelui S.U.A. Cetățenii prezenți în parc, care nu au părăsit locul desfășurării ceremoniei, îi salută din nou cu multă căldură și a­­plaudă. Răspunzînd acestei mani­festații spontane de simpatie, de prietenie și stimă, președintele Ceaușescu strînge zeci și zeci de mîini, schimbă cuvinte amicale cu cei care-i urează bun sosit. In biroul președintelui S.U.A. are loc apoi prima întrevedere de lucru dintre cei doi șefi de stat. Peste 12.900 de apartamente in actualul cincinal Colectivul Trustului de construcții locale Constanța a indu­­plinit cu peste două luni mai devreme prevederile actualului cincinal la construcțiile de locuințe. Din fondurile statului și cele pentru locuințele proprietate personală, constructorii con­­stănțeni au predat, în această perioadă, locatarilor 13.107 apar­tamente cu grad diferențiat de confort — cu 673 mai mullt decât prevederile cincinalului. Numai de la începutul acestui an, au fost realizate 1.335 de apartamente la Constanța, Mangalia, Medgidia și în alte localități. , In viitorul cincinal este prevăzută o sensibilă creștere, a vo­lumului de Investiții destinate construcțiilor de locuințe. Muni­cipiul Constanța se va extinde spre nord cu încă un mi­crorai , cu 5.000 de apartamente. Altul, de proporții asemănătoare, se va înființa în cartierul Filimon Sîrbu, în apropierea zonei indus­triale a orașului, concomitent cu construirea de noi blocuri la Medgidia, Hîrșova, Cernavodă, Mangalia și in celelalte din județ. In total, spațiul locativ din această parte a țării orașe se mărește în noul cincinal cu 11.850 de apartamente. Masă oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. cu prilejul împlinirii a S0 de ani de către tovarășul Petre Lupu Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit, luni la altilaZär O masă tovărășească cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a zilei de naș­tere a tovarășului Petre Lupu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul muncii. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Janos Fazekas, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­tau, Chivu Stoica. In numele Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășul Emil Bodnaraș a felicitat pe sărbătorit și i-a urat sănătate și putere de muncă. In răspunsul său, tovarășul Petre Lupu a mulțumit pentru înalta pre­țuire ce i se acordă și s-a angajat să slujească și în viitor politica in­ternă și externă a partidului, să-și consacre întreaga capacitate și pu­tere de muncă operei de edificare a socialismului în patria noastră. Masa s-a desfășurat într-o atmos­feră caldă, tovărășească. ■ hi ii m mm Pe șantierul complexului sanatorial de la Eforie Nord DEFECȚIUNILE DE ORGANIZARE fura" zile bune de lucru din calendarul constructorilor în cadrul programului de investiții turistice, la Eforie Nord se construiește un mare complex sanatorial. El va fi alcătuit din trei hoteluri, având fiecare parter, mezanin, 14 etaje de ex­­p­oatare și două tehnice — trei restaurante, un dispensar bal­­near, o centrală termică. Toate unitățile vor fi legate între ele î­n scopul funcționării și pe timp de iarnă. Lucrările au început în luna august și — la prima vedere — ritmul de execuție este bun. Am fost recent pe șantier, împre­­nă cu inginerii Mihai ALEXANDRU și Nicolae RUSEI, care conduc aceste­ lucrări, și Cornel POPA, șeful laboratorului de betoane de la T.C.L.C., iar constatările făcute ne-au dus la con­cluzia că ritmul de lucru nu e pe măsura posibilităților. Am cerut, mai întâi, explicații gazdelor în legătură cu faptul că, la un popas anterior, am constatat că betonul este cărat cu roaba. — Am folosit și roabele pentru unele lucrări speciale, la altele am recurs la banda rulantă de trans­port, avem și o modernă pompă de betoane care ne este de mare aju­tor — ne-a spus inginerul Rusei. Dar, ce folos că utilajele de care dispunem nu pot fi exploatate in­tensiv, din cauza greutăților de a­­provizionare pe care le avem. Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a) La poarta portului și a țării...

Next